Connect with us

SECURITATE

ONU vrea să impună un ultimatum Siriei

Published

on

Un proiect de rezoluţie înaintat miercuri la ONU de către occidentali acordă zece zile regimului sirian pentru încetarea de a utiliza armele grele în oraşele rebele din Siria, ameninţând cu sancţiuni în cazul în care nu respectă ultimatumul, potrivit Adevarul.ro.

Proiectul prevede faptul că dacă autorităţile siriene nu respectă “în termen de 10 zile” adoptarea acestui text, Consiliul de Securitate “va impune imediat măsurile prevăzute de Articolul 41 din Carta ONU”. Acest articol prevede sancţiuni diplomatice şi economice, precum un embargou, fără însă a se recurge la o intervenţie militară pentru a forţa o ţară să adopte deciziile ONU, relatează AFP, citată de Mediafax şi Adevarul.ro.

În paragraful 5, proiectul cere Damascului să înceteze trimiterea de trupe către oraşe şi utilizarea de arme grele, conform planului de pace al mediatorului Kofi Annan. Trupele guvernamentale, şi armele lor grele, trebuiesc retrase din oraşe şi din vecinătăţile acestora.

Sancţiunile vor fi puse în aplicare dacă autorităţile siriene “nu respectă în totalitate” specificaţiile acestui paragraf 5 în termen de zece zile.

Textul cere celor două tabere, atât puterii cât şi opoziţiei, să aplice urgent şi în totalitate planul Annan, însemnând, printre altele, “încetarea imediată a tuturor violenţelor”, precum şi demararea procesului de tranziţie politică definit în timpul reuniunii de la Geneca a Grupului de Acţiune în Siria, din 30 iunie.

Rezoluţia “prelungeşte mandatul Misiunii de Supervizare a ONU în Siria (MISNUS) cu o durată de 45 de zile, pe baza recomandărilor” secretarului general al ONU, Ban Ki-moon. Acesta a mai propus şi reducerea numărului de observatori militari (în prezent de aprocimativ 300), precum şi acordarea unui rol mai politic misiunii ONU.

Mandatul MISNUS se încheie pe 20 iulie, însă observatorii şi-au suspendat patrulările pe 16 iunie din cauza continuării violenţelor.

Sursa: Adevarul.ro
Foto:  portalturkey.blogspot.com

NATO

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

Published

on

© Administrația Prezidențială

România nu a cheltuit 2,5% din produsul intern brut (PIB) pentru bugetul apărării, așa cum și-a asumat, din motive care țin de inflație, de lipsa lichidităților la momentul achiziției, dar și de lipsa echipamentelor care ar fi trebuit achiziționate, a transmis joi președintele Klaus Iohannis. 

Șeful statului a participat la summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Vilnius, acolo unde a fost întrebat care este explicația pentru care România a cheltuit 1,6% din PIB pentru apărare în 2023 dintr-un buget alocat de 2,5%.

“Explicația nu este foarte complicată și subliniez că nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puține motive principale pentru care alocarea a fost și cheltuiala a fost alta, fiindcă alocarea inițială a respectat angajamentul politic. Banii nu s-au putut cheltui așa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ținând de noi, altele nu”, a precizat președintele.

 

Un motiv care nu ține de noi: pur și simplu, lucruri pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală, în zona de înzestrare militară, cererea este incomparabil mai mare decât oferta, și anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obținem“, a explicat el.

Potrivit lui Iohannis, al doilea factor au fost dificultățile bugetare create și de inflație și de multe ale probleme pe care le-am avut.

Disponibilitatea, deci banii lichizi, nu a existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să îi cheltuie, și, în acest fel, multe cheltuieli s-au realizat de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie, multe s-au făcut la începutul lui ianuarie și februarie. De aceea spun că nu trebuie să facem chiar un calcul contabil”, a subliniat președintele.

El a indicat că aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului 2023, când au fost angajate.

“Și, în fine, trebuie să recunoaștem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea și cheltuielile pe Apărare, ci la modul general a deranjat și pe români a fost inflația mare pe care am avut-o în anul trecut. Deci cam acestea sunt explicațiile și cred că e bine de știut că noi am cheltuit foarte mulți bani pentru Apărare, nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură”, a conchis Klaus Iohannis.

România a cheltuit anul trecut doar 1,6% din PIB pentru apărare dintr-un buget militar alocat inițial de 2,5% din PIB și rectificat bugetar la 2% din PIB, îndeplinind totuși criteriul de a aloca cel puțin 20% din buget pentru înzestrare militară, în timp ce 78% dintre cetățenii români susțin creșterea bugetului apărării, relevă datele raportului NATO pentru anul 2023, dat publicității la jumătatea lunii martie de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Raportul de anul acesta plasează România sub alte 19 state membre ale NATO, fiind pentru a treia oară din 2017 încoace când România a cheltuit sub 2% din PIB pentru apărare, în timp ce 2023 a fost primul an în care România a alocat 2,5% din PIB pentru apărare.

În 2023, au mai alocat cel puțin și peste 2% din PIB pentru Apărare țări precum Grecia (3,05%), Estonia (2,89%), Lituania (2,75%), Finlanda (2,46%), Letonia (2,37%), Marea Britanie (2,28%), Ungaria (2,07%), Slovacia (2,05%), Danemarca (2%).

Țări precum România, Olanda, Franța, Norvegia sau Germania nu au reușit să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare.

O evoluție a cheltuielilor bugetare pentru apărare ale României arată un buget de 2,07% din PIB în 2020, de 1,88% în 2021 și de 1,75% în 2022.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis a discutat cu omologii din Europa Centrală și de Est despre candidatura sa la șefia NATO: Până nu avem unanimitate, nu se va hotărî absolut nimic. Mai este cale lungă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, joi, că a discutat, în marja Summitul celor Trei Mări, şi chestiuni legate de NATO şi despre candidatura sa la funcţia de secretar general, menţionând că decizia se ia în consens şi, până când nu se obţine unanimitate, nu se va hotărî “absolut nimic”.

“Am discutat inclusiv chestiuni legate de NATO şi de candidatura mea. Însă vreau să clarific aici o chestiune: la NATO nu se va vota niciodată. Desemnarea secretarului general se face prin consens, iar consensul se obţine prin negocieri de tip diplomatic, discuţii între lideri şi aşa mai departe. Deci, nu are foarte mult rost să ne uităm la câţi au spus, ce au spus, fiindcă până când nu se obţine unanimitate nu se va hotărî absolut nimic şi, până atunci, mai este cale lungă”, a spus Iohannis, în cadrul unei conferințe de presă la finalul summitului celor Trei Mări de la Vilnius.

El a fost întrebat la finalul reuniunii de la Vilnius dacă a discutat în întâlnirile pe care le-a avut despre candidatura sa la funcţia de secretar general al NATO şi pe ce sprijin se bazează. Șeful statului a avut, la Vilnius, întrevederi bilaterale cu președintele Ungariei, Tamas Sulyok, și cu președintele Letoniei, Edgars Rinkevics.

 

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Tot de la Bruxelles, Slovacia a apreciat drept “legitimă” candidatura președintelui Klaus Iohannis la funcția de secretar general al NATO, în vreme ce Republica Cehă s-a arătat favorabilă pentru o numire a premierului olandez demisionar Mark Rutte în fruntea Alianței.

Între timp, liderii a două republici baltice, Lituania și Estonia, au anunțat susținerea lor pentru Mark Rutte, deși anterior au deplâns lipsa de reprezentare a Estului. La momentul vehiculării candidaturii lui Mark Rutte la șefia NATO, prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, ea însăși o potențială candidată, s-a întrebat dacă aliații din Europa de Est sunt egali cu ceilalți aliați, precizând că premierul olandez ar fi cel de-al patrulea secretar general aliat care ar proveni din Olanda. Kallas și-a anunțat schimbarea de poziție marți, după discuții pe care le-a numit “aprofundate” cu premierul olandez, precizând Estonia “îl poate susține pe Mark Rutte pentru funcția de secretar general NATO”.

Un mesaj de susținere pentru candidatura lui Rutte a venit și din partea președintelui Lituaniei, Gitanas Nauseda, care l-a găzduit pe Mark Rutte la Vilnius la o reuniune multilaterală a mai multor lideri din statele membre ale UE privind pregătirea agendei strategice 2024-2029 a Uniunii Europene.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale. De asemenea, premierul Sloveniei a anunțat că ia în serios candidatura lui Klaus Iohannis la șefia Alianței, deși și-a exprimat sprijinul pentru Rutte când era singurul candidat.

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Continue Reading

ROMÂNIA

Marcel Ciolacu, la bordul Fregatei “Regina Maria” în cadrul exercițiului “Sea Shield 24”: Sunteți un exemplu pentru România

Published

on

© Guvernul României

Premierul Marcel Ciolacu a vizitat joi bordul Fregatei ”Regina Maria” în contextul exercițiului militar multinațional Sea Shield 24, declarându-se “impresionat” de profesionalismul marinarilor români.

Am fost impresionat astăzi de profesionalismul echipajului fregatei Regina Maria, demonstrat pe timpul antrenamentelor pe mare din cadrul exercițiului multinațional Sea Shield 24! Vă mulțumesc! Sunteți un exemplu pentru România!“, a scris Ciolacu, pe Facebook.

 

Forțele Navale Române organizează, în perioada 8 – 21 aprilie, exercițiul multinațional „Sea Shield 24”, la care vor lua parte 12 state aliate și partenere, precum Bulgaria, Franța, Georgia, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Regatul Țărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Turcia și Statele Unite ale Americii.

De asemenea, participă și celelalte categorii de forțe din Armata României, precum și structuri din sistemul național de apărare. 

Peste 2.200 de militari și 135 de mijloace tehnice (27 de nave maritime și fluviale, 17 aeronave și 91 de autovehicule și ambarcațiuni) se antrenează în Marea Neagră, în zona costieră, pe fluviu și în Delta Dunării, pentru misiuni de combatere a activităților ilegale pe mare și fluviu, controlul maritim și fluvial, căutare și salvare pe mare, acordarea asistenței unei nave aflate în dificultate și asigurarea securității la nivelul infrastructurii critice.

Exercițiul multinațional „Sea Shield 24” este cel mai complex eveniment condus de Forțele Navale Române, prin intermediul Comandamentului Componentei Navale „Viceamiral Ioan Georgescu”, în anul de instrucție 2024, și contribuie la promovarea inițiativelor și intereselor României în plan regional și internațional, precum și la creșterea nivelului de interoperabilitate dintre forțele participante. Totodată, se urmărește optimizarea efortului interinstituțional și sincronizarea ciclurilor de planificare la nivelul Forțelor Navale, în cooperare cu celelalte categorii de forțe.

Prima ediție a Exercițiului multinațional „Sea Shield” a avut loc în anul 2015, scenariile acestuia fiind adaptate continuu pentru a răspunde, rapid și eficient, la întregul spectru de amenințări la adresa securității și stabilității regionale.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CHINA13 mins ago

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, pe fondul tensiunilor economice și războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA1 hour ago

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

G72 hours ago

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

ROMÂNIA4 hours ago

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

ROMÂNIA5 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

U.E.21 hours ago

Ursula von der Leyen critică dur partidul de extremă dreapta AfD în urma acuzațiilor privind diseminarea propagandei ruse: Nu au făcut un secret că îl admiră pe cel de la Kremlin care disprețuiește democrația

INTERNAȚIONAL22 hours ago

Consiliul de administrație al FMI a ales-o pe Kristalina Georgieva pentru un al doilea mandat de director general

MAREA BRITANIE23 hours ago

SUA, în coordonare cu Regatul Unit, interzic importul de aluminiu, cupru și nichel din Rusia pentru a limita ”capacitatea lui Putin de a duce războiul ilegal împotriva Ucrainei”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO4 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO1 week ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis apreciază că șansele sale la șefia NATO sunt “rezonabile”: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva

Trending