Connect with us

EDITORIALE

Op-ed | Bogdan Aurescu: După 25 de ani. Parteneriatul Strategic România – SUA și puterea transformatoare a unei viziuni pe termen lung

Published

on

de Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe al României

Puține momente în istoria noastră recentă au avut o forță transformatoare și mobilizatoare mai mare decât lansarea Parteneriatului Strategic româno-american, care a devenit, astfel, unul dintre cei trei piloni fundamentali ai politicii noastre externe și de securitate de astăzi, alături de creșterea rolului României în NATO și Uniunea Europeană.

Cuvintele rostite acum exact 25 de ani, la București, de către Președintele Bill Clinton, care anunța lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, capătă noi semnificații astăzi, când regiunea noastră, Europa și întreaga lume se confruntă cu provocări de securitate fără precedent: ,,România este importantă pentru America prin sine şi ca un model în această regiune dificilă. România poate arăta popoarelor din această regiune și popoarelor lumii că există o cale mai bună decât diviziunea și represiunea. Este calea cooperării, libertății și păcii”.

Operaționalizarea, dezvoltarea, aprofundarea și diversificarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA au fost parte integrantă a viziunii care a pus în mișcare, de-a lungul istoriei noastre recente, tranziția și consolidarea democratice ale țării noastre.

Însăși scrisoarea secretarului de stat american de la acel moment, regretata Madeleine Albright, prin care a fost consfințită lansarea Parteneriatului Strategic, prefigura importanța sa pentru progresul țării noastre, evocând doi factori esențiali în consolidarea Parteneriatului: angajamentul comun față de valorile și instituțiile democratice, respectiv recunoașterea comună a poziției cruciale a României în Europa de Sud-Est.

România este astăzi un partener de încredere și apreciat, un stat care demonstrează ambiție, voință politică, capacitatea de a contribui concret și credibil la implementarea priorităților comune, de viitor, inclusiv prin asumarea fermă a rolului de furnizor de securitate regională. Iar Statele Unite au continuat să-și manifeste angajamentul de lungă durată pentru securitatea țării noastre, fapt reconfirmat cel mai recent prin anunțul Președintelui Joseph R. Biden privind decizia SUA de a-și consolida prezența militară în țara noastră, ca rezultat al unui efort politico-diplomatic intens al țării noastre, inspirat și coordonat de Președintele Klaus Iohannis.

La rândul meu, am avut onoarea de a fi implicat direct, de-a lungul timpului, ca negociator-șef, în negocierea, finalizarea și adoptarea unor documente care au dat structură și substanță Parteneriatului Strategic dintre România și SUA. Între acestea se numără Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii, adoptată în 2011, primul document politic bilateral care menționează Parteneriatul stabilind dimensiunile majore de acțiune ale acestuia și care a determinat crearea formatului reuniunilor anuale de Dialog Strategic, pentru asigurarea implementării Declarației. Acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, semnat și intrat în vigoare în același an 2011, este primul document juridic bilateral care consacră Parteneriatul. Astfel, proiectul Aegis Ashore, implementat cu succes la Deveselu în urma acestui acord, reprezintă o contribuție semnificativă la securitatea României și a NATO în ansamblul său.

Aceste acorduri și proiecte implementate în comun sunt dovada vie a faptului că SUA aduc mai multă securitate în regiunea noastră, dar și instrumentele de care aveam nevoie pentru a ne asuma și noi acest rol de furnizor de securitate regională, cu încredere și curaj.   

În acest sens, o dimensiune-cheie a Parteneriatului Strategic, care sunt convins că va căpăta și mai multă relevanță în perioada următoare, este cooperarea noastră în regiunea Mării Negre. Recenta reuniune de la Constanța privind securitatea în regiunea Mării Negre, organizată în premieră în România de Comisia Helsinki a Congresului SUA, la 1 iulie 2022, și pe care am avut onoarea să o co-prezidez, a exprimat elocvent conștientizarea, la Washington, a importanței strategice a Mării Negre, așa cum de altfel a consacrat și recentul Summit aliat de la Madrid în noul Concept Strategic al NATO, la propunerea țării noastre. Vom continua să contribuim, așa cum am făcut-o deja în noiembrie anul trecut când am transmis omologului meu american la Washington o serie consistentă de idei și propuneri, la crearea unei Strategii a SUA privind regiunea Mării Negre. De asemenea, România va continua să joace rolul de partener responsabil și angajat al SUA în acest proces de consolidare a securității regionale, prin dezvoltarea de măsuri adecvate la nivelul structurilor euroatlantice și prin consolidarea cooperării cu parteneri ca Ucraina, Georgia și Republica Moldova.

Însă astăzi „securitatea” nu mai înseamnă doar a fi capabil de a răspunde eficient amenințărilor convenționale, clasice. Capacitatea aceasta nu mai constă doar în trupe și tehnică militară. Lumea s-a schimbat în mod radical, iar reziliența noastră, strategică și societală, este pusă la încercare în fiecare zi, prin crizele care se acumulează și se suprapun.

Și, de ce să nu o spunem direct, toate acestea au la bază obiectivul diverșilor actori terți, care nu împărtășesc aceleași valori cu noi, de aruncare în criză a democrațiilor noastre. Societățile, economiile și viața noastră, așa cum o cunoaștem, au nevoie de scuturi puternice și sisteme de apărare proprii eficace, pe care nu le putem construi decât cu parteneri care sunt parte a aceleiași comunități de valori și de securitate, în sens larg.

Astfel, în timp ce cooperarea bilaterală dintre România și SUA în domeniul securității și apărării este și va continua să fie componenta fundamentală a Parteneriatului nostru Strategic, avem responsabilitatea de a acționa permanent pentru aprofundarea și extinderea cooperării noastre și în alte domenii esențiale pentru viitor.

Prin Declarația Comună a Președintelui României și a Președintelui SUA din 2019, țările noastre și-au stabilit ca obiectiv o cooperare ambițioasă în domeniul securității energetice, în special în domeniul nuclear civil, ceea ce a dus la semnarea, în anul următor, a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.

În anul 2021, cu ocazia Conferinței ONU privind Schimbările Climatice, Președintele Iohannis și John Kerry, Emisarul Special al Președintelui american pentru schimbări climatice, au stabilit reperele unei cooperări promițătoare cu SUA în domeniul Reactoarelor Modulare Mici (SMR). Această cooperare are multiple implicații pozitive în ce privește dezvoltarea de noi tehnologii, producție și servicii și va conduce la reducerea dependenței de Federația Rusă în materie de resurse energetice. Succesul acestui proiect, susținut și de anunțul recent al Președintelui Biden referitor la acordarea finanțării de 14 milioane dolari în sprijinul construirii unei prime centrale de acest tip în România, se intenționează a fi extins și în alte domenii, în special energia regenerabilă și mobilitatea verde.

Conceptul de securitate extinsă va continua să definească reperele colaborării noastre bilaterale în viitor. În acest spirit, în cadrul reuniunii anuale a Dialogului Strategic România-SUA din noiembrie 2021, pe care l-am deschis prin consultările cu secretarul de stat american Antony Blinken, țările noastre și-au asumat angajamentul de a se coordona și consulta sistematic și aprofundat privind politicile și inițiativele care promovează reziliența strategică la nivel transatlantic. România a devenit astfel primul partener european cu care SUA au formalizat angajamentul politic al unor astfel de consultări, care înglobează două priorități permanente pentru țările noastre: relația transatlantică și reziliența strategică.

Aceste două priorități interconectate vor continua să ghideze acțiunea noastră în cadrul Parteneriatului Strategic și în perioada următoare.

Unitatea transatlantică reprezintă fundamentul securității și prosperității ambelor maluri ale Atlanticului și motorul acțiunii noastre de apărare și modernizare, alături de partenerii like-minded, a ordinii internaționale bazată pe reguli și a propriilor noastre democrații.

Agresiunea rusă asupra Ucrainei ne-a dovedit fără echivoc faptul că puterea noastră izvorăște din această solidaritate, din această reacție coordonată și unitară. De aceea, cooperarea și coordonarea transatlantică impecabile în fața agresiunii militare ilegale, neprovocate și nejustificate a Federației Ruse în Ucraina ne oferă un model valid pentru viitor, permanentizându-se în toate formatele de interacțiune transatlantică: NATO și cooperarea Alianței cu Uniunea Europeană, parteneriatul SUA-UE, alături de relațiile bilaterale dintre statele europene și aliații noștri nord-americani.

România va continua să fie un contribuitor activ și pragmatic la procesul de dezvoltare, adaptare și modernizare a formatelor transatlantice la realitățile actuale. Un foarte bun exemplu în acest sens este participarea Președintelui Klaus Iohannis, la invitația Președintelui Joseph Biden, la rundele de consultări și coordonare în formatul București 9 sau în alte formate restrânse cu lideri aliați, ai instituțiilor UE și NATO și ai statelor partenere, care au avut loc în perioada februarie-aprilie, în contextul desfășurării agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

O realitate pe care agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei a pus-o în evidență este importanța interconexiunilor regionale. Blocarea rutelor de transport din Marea Neagră se traduce deja într-o criză alimentară care ia amploare în Africa și Orientul Mijlociu, context în care țara noastră și-a pus în mișcare infrastructura, resursele logistice și spiritul solidar, acționând ca actor-cheie în gestionarea acestei crize, inclusiv prin portul Constanța și porturile de la Dunăre.

În consolidarea securității alimentare în plan global, precum și a rezilienței economice a Ucrainei, acțiunea noastră face parte dintr-un efort internațional mai larg, coordonat îndeaproape și cu partenerii noștri americani, așa cum o arată și participarea mea la New York, în mai, la invitația secretarului de stat Blinken, la reuniunea specială ministerială și la reuniunea Consiliului de Securitate ONU dedicate combaterii insecurității alimentare în contextul războiului rus contra Ucrainei.

Formatele regionale sprijinite de SUA, cum ar fi București 9 și mai ales Inițiativa celor Trei Mări, vor avea la rândul lor un rol important în consolidarea conectivității regionale. Vom continua dialogul activ cu SUA privind finanțarea proiectelor Rail2Sea și Via Carpathia, având în vedere importanța lor dincolo de mobilitatea militară: ambele au potențialul de a aduce mai multă prosperitate în regiune.

Noul context global a evidențiat pregnant importanța unor lanțuri de aprovizionare și producție reziliente și predictibile. De aceea, devine naturală tendința de recentrare și recalibrare a lanțurilor de producție și aprovizionare, prin alocarea unui rol crescut partenerilor care împărtășesc valori și interese comune. Aceste procese, care sunt de interes pentru Administrația americană, inclusiv în contextul inițiativei Build Back Better World promovată de Președintele Joseph Biden și asumată de liderii G7 în iunie 2021, reprezintă în același timp o oportunitate suplimentară pentru România și SUA de a-și intensifica relațiile comerciale și investiționale, fundamentându-le inclusiv pe comunitatea de valori care constituie baza relației noastre de Parteneriat Strategic.

Aceste valori împărtășite vor continua să constituie și baza eforturilor noastre comune de consolidare a relațiilor interumane, sens în care vom continua intens cooperarea cu partenerii americani pentru accederea României în programul Visa Waiver, obiectiv comun româno-american, cu semnificație deosebită pentru cetățenii români.

La un sfert de secol distanță, Parteneriatul Strategic este mai solid și mai dinamic ca oricând, iar deciziile și proiectele comune care se sprijină pe acest fundament au răspuns provocărilor fiecărei etape pe care am parcurs-o împreună și au permis valorificarea oportunităților vremurilor, conform așteptărilor cetățenilor noștri. Forța acestui Parteneriat și perspectiva sa inechivocă de viitor stă în ambele dimensiuni: atât în cea strategică, ce ține de politica noastră externă și de securitate, cât și în câștigul real pentru societate și oameni.

Țara noastră este astăzi și va rămâne partenerul constant și predictibil al SUA în Europa de Sud-Est și regiunea Mării Negre, punând în practică poate cel mai important îndemn al lui Madeleine Albright acum 25 de ani: „Progresul vostru poate servi drept un puternic exemplu a ceea ce este posibil atunci când liderii politici au viziunea și curajul necesare”.

Am convingerea că Parteneriatul nostru Strategic este amplificat de idealurile, valorile şi interesele de securitate, politice şi economice împărtăşite, precum și de voinţa de a răspunde provocărilor şi ameninţărilor comune și de a proiecta, în regiune și global, securitate, stabilitate, pace și prosperitate, spre beneficiul cetățenilor români.

EDITORIALE

Op-ed | Dubravka Šuica, Nicolas Schmit și Helena Dalli: Servicii de îngrijire de calitate, accesibile și la prețuri abordabile: o investiție pentru societate

Published

on

© colaj foto (European Parliament, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service)

de 

Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie

Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale

Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate

La doar câteva zile înainte de următorul discurs privind starea Uniunii al președintei Comisiei, reamintim un angajament important din discursul de anul trecut: o strategie europeană privind serviciile de îngrijire, pentru a ajuta bărbații și femeile să beneficieze de cea mai bună îngrijire și echilibru în viață. Se estimează că unul din trei europeni are responsabilități de îngrijire și peste 9,1 milioane de persoane, majoritatea femei, lucrează în sectorul serviciilor de îngrijire.

În Uniunea Europeană, ne străduim să creăm o societate în care noi toți, tineri și bătrâni, indiferent de capacitățile fizice, avem șanse egale de a ne urmări obiectivele în viață. Prin urmare, ne propunem să oferim o mai mare recunoaștere a valorii pe care o au atât îngrijirea profesională, cât și cea informală și să ne asigurăm că toată lumea are acces la servicii de îngrijire de înaltă calitate.

Atunci când se pot baza pe servicii de îngrijire de calitate, accesibile și la prețuri abordabile, femeile acced mai ușor la piața muncii, sporindu-li-se și capacitatea de a rămâne pe piața muncii și de a-și urma parcursul profesional dorit.

În prezent, în UE, aproximativ 7,7 milioane de femei nu au un loc de muncă din cauza faptului că trebuie să își asume responsabilități de îngrijire informale. În cazul bărbaților, acest număr este de 450 000. Atât femeile, cât și bărbații trebuie să aibă posibilitatea reală de a alege atunci când au deopotrivă obligații private și profesionale. Prin urmare, investițiile în îngrijirea copiilor și în îngrijirea pe termen lung reprezintă o investiție în egalitatea de gen.

Este nevoie de servicii de îngrijire de înaltă calitate în toate etapele vieții. Dezvoltarea copiilor este stimulată atunci când au acces la educație și îngrijire de la nivel preșcolar, acest lucru contribuind totodată la reducerea riscului de excluziune socială și la un start în viață în condiții de egalitate. Opțiunile de îngrijire mai adaptate în Europa vor contribui la reducerea sarcinii pentru familiile în care există copii cu dizabilități, jumătate dintre aceștia fiind în prezent îngrijiți exclusiv de părinții lor.

Ca parte a noii Strategii europene privind serviciile de îngrijire, prezentată la 7 septembrie, Comisia Europeană propune revizuirea obiectivelor de la Barcelona privind îngrijirea copiilor, astfel încât cel puțin 50 % dintre copiii cu vârsta sub trei ani să participe la educație și îngrijire preșcolară, în creștere față de obiectivul actual de 33 %.

În România, rata de înscriere este de 14 %. S-au înregistrat progrese la nivelul UE în ultimii 20 de ani, însă diferențele dintre statele membre sunt mari, variind de la 6 % la 66 %. Prin aceste noi obiective ambițioase, dar realiste, dorim să vedem progrese reale în toate statele membre și în toate regiunile.

În Strategia europeană privind serviciile de îngrijire facem, de asemenea, recomandări concrete pentru îmbunătățirea îngrijirii pe termen lung. Pandemia de COVID-19 a scos în evidență necesitatea unui sistem de îngrijire mai rezilient.

Europa trece printr-o tranziție demografică semnificativă, marcată și de îmbătrânirea populației, astfel încât se preconizează că numărul persoanelor care ar putea avea nevoie de îngrijire pe termen lung va crește de la aproximativ 30 de milioane în 2019 la aproape 40 de milioane în 2050. Aproximativ 52 de milioane de europeni oferă îngrijire informală pe termen lung membrilor familiei sau apropiaților.

Îngrijirea pe termen lung de înaltă calitate și la prețuri accesibile le permite persoanelor în vârstă și persoanelor cu dizabilități să își mențină autonomia și să trăiască cu demnitate. De aceea, printr-o abordare centrată pe individ, strategia urmărește să ofere o gamă de servicii care să răspundă nevoilor oamenilor.

Dorim ca statele membre să sporească disponibilitatea și diversitatea serviciilor profesionale de îngrijire pe termen lung, cum ar fi îngrijirea la domiciliu, îngrijirea în cadrul comunității și îngrijirea rezidențială. Serviciile de îngrijire pe termen lung care sunt bine integrate cu asistența medicală pot contribui la reducerea sarcinii asupra spitalelor și a altor unități medicale.

Sectorul îngrijirii se confruntă cu o penurie dramatică de lucrători și trebuie să abordăm cauzele profunde ale problemei prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, a salariilor și a formării. Peste 9,1 milioane de persoane din UE – 90 % dintre acestea fiind femei – lucrează în prezent în sectorul îngrijirii. Până în 2050 este nevoie de încă cel puțin 1,6 milioane de lucrători în domeniul îngrijirii pe termen lung pentru a menține același nivel de acoperire a acestor servicii ca în prezent, despre care știm că nu este întotdeauna adecvat.

Pentru a ajunge la o societate egală și echitabilă, trebuie să facem un salt înainte și să le oferim cetățenilor opțiuni adecvate. Oamenii trebuie să fie în măsură să găsească un echilibru între îndatoririle profesionale și cele familiale. Fiecare copil trebuie să beneficieze de servicii de îngrijire accesibile și de calitate. Fiecare persoană în vârstă și fiecare persoană cu dizabilități trebuie să beneficieze de sprijin adecvat și de servicii de îngrijire de calitate. Fiecare îngrijitor trebuie să fie apreciat în profesia sa.

Haideți să le oferim oamenilor posibilitatea de a face o alegere de calitate, pentru un viitor de calitate. Îngrijirea este profitabilă. Este timpul să ne îngrijim de îngrijire.

Continue Reading

EDITORIALE

Editorial | David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: De la Capitol Hill la Consiliul European, sprijinul acordat Ucrainei a demonstrat că SUA și aliații sunt mai uniți ca niciodată

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest/ Facebook

Editorial semnat de David Muniz, Chargé d’ Affaires al SUA

Ucraina, o țară pe care Rusia o atacă încă din 2014, rezistă de jumătate de an la bombardamente masive, asedii ale orașelor și la atrocități comise împotriva poporului său. Ucraina luptă pentru a apăra nu numai regimul său democratic, ci chiar supraviețuirea sa ca stat independent.

24 august este data la care se serbează 31 de ani de la dobândirea independenței Ucrainei. Din păcate, tot în această zi, se împlinesc șase luni de când a început invazia neprovocată, pe scară largă, ordonată de guvernul Rusiei – un atac ce a șocat comunitatea internațională, a fost condamnat de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite și a impulsionat două state să solicite statutul de membru al NATO.

Trebuie să rămânem uniți în sprijinul pe care îl acordăm suveranității, democrației și aspirațiilor europene ale Ucrainei. Agresiunea Rusiei în Ucraina este unul dintre cele mai importante evenimente pentru Europa, de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Militarii ruși au comis crime de război și atrocități, iar războiul purtat de ei în Ucraina va avea consecințe negative asupra securității alimentare și asupra economiei la nivel mondial, mulți ani de acum înainte.

Reacția întregii lumi la războiul lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei a fost viscerală și a afectat emoțional atât de mulți oameni deoarece pe parcursul acestui război am văzut, aproape zilnic, violență, distrugere, devastare și moarte.

Relatările despre oficialii ruși care supraveghează așa-numitele operațiuni „de filtrare”, împreună cu dovezile că militarii ruși au interogat, arestat, strămutat sau deportat forțat milioane de cetățeni ucraineni, inclusiv copii, au fost primite cu indignare, așa cum se cuvine.

Cu toții am văzut imaginile rămase în urma bombardamentelor rusești care au lovit școlile, teatrele și spitalele în care se adăpostea populația civilă. Presa independentă și organizațiile umanitare au documentat execuțiile din orașe precum Bucea și Irpin, torturarea militarilor și civililor deopotrivă, și faptul că orașe întregi, precum Mariupol, au fost deconectate de la posibilitatea de a se aproviziona cu  produsele de bază, în timp ce îndurau devastare și erau ocupate brutal.

Există dovezi că Rusia intenționează să anexeze, prin forță, și mai mult din teritoriul Ucrainei, derulând o versiune a „manualului de strategii de anexare” pe care l-am văzut în 2014; aceasta presupune instalarea ilegitimă la putere a unor oficiali marionetă care să organizeze simulacre de referendum cu privire la dorința cetățenilor de alipire la Rusia. Anexarea prin forță ar fi o încălcare gravă a Cartei ONU și nu vom permite să treacă necontestată sau fără costuri. Nicio țară nu ar trebui să fie capabilă să schimbe granițele unui stat vecin.

În mijlocul acestor morți și distrugeri, ucrainenii s-au adăpostit în buncăre subterane, și-au riscat viața pentru a strânge dovezi ale atrocităților și au luptat – uneori stradă cu stradă – pentru a păstra în viață poporul, limba, libertatea și identitatea lor. Reziliența și tenacitatea poporului ucrainean inspiră lumea să îl susțină în lupta pentru libertate. Armata ucraineană luptă vitejește pentru a apăra valorile pe care le prețuim cu toții.

Statele Unite sprijină o serie de anchete internaționale asupra atrocităților comise în Ucraina. Printre acestea se numără cele efectuate de Curtea Penală Internațională, de Organizația Națiunilor Unite și de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. Statele Unite sunt pregătite să sprijine instanțele naționale din întreaga lume care au competență asupra persoanelor fizice acuzate de comiterea de infracțiuni internaționale. Totodată, împreună cu comunitatea internațională, ajutăm Ucraina să reclădească.

Consecințele războiului Rusiei nu sunt limitate doar la Ucraina. Agresiunea Rusiei a schimbat drastic comerțul mondial cu cereale, punând în pericol securitatea alimentară a multor populații. Criza actuală a accelerat inflația și prețurile de consum din lumea întreagă. Ucraina a îndurat atacuri devastatoare asupra terenurilor agricole, a infrastructurii de transport și de stocare, care i-au limitat capacitatea de a-și hrăni propriii cetățeni, dar și mulți alți oameni, la nivel mondial. În multe situații, militarii ruși au ars, pur și simplu, câmpurile din Ucraina. Agricultorii ucraineni, care cândva sperau la o recoltă record în această vară, acum fac eforturi mari pentru a înlocui echipamentele furate și distruse și luptă pentru a menține pe linia de plutire familiile și comunitățile din care fac parte.

Statele Unite continuă să sprijine toate demersurile ca alimentele ucrainene să ajungă pe piețele lumii. Vom continua să ne folosim de forumuri precum G-20 pentru a pune presiune pe Rusia să adopte acordul recent prin care se permite tranzitul navelor încărcate cu alimente din porturile ucrainene de la Marea Neagră. Având în vedere atacul nerușinat al Rusiei asupra portului Odessa la numai 24 de ore de la încheierea acestui acord, precum și atacurile continuate asupra infrastructurii agricole și de transport, presiunile internaționale pentru a debloca exporturile alimentare din Ucraina vor continua să fie esențiale.

În ciuda costului enorm pe care Vladimir Putin l-a impus Ucrainei și lumii întregi, sancțiunile aplicate de Statele Unite și de partenerii și Aliații noștri sunt menite să constrângă Kremlinul să înceteze actele de violență și au efecte negative asupra economiei Rusiei, ceea ce a necesitat o intervenție fără precedent și nesustenabilă din partea Kremlinului pentru a împiedica daune semnificative.

Economiștii previzionează că, pe termen lung, pe măsură ce sancțiunile se amplifică și se înăspresc, guvernul Rusiei va rămâne fără tacticile de amânare, iar adevăratele costuri ale acțiunilor sale vor deveni dureros de reale pentru poporul rus.

Dovezile sunt deja în văzul tuturor. Kremlinul nu a putut raporta indici macroeconomici cheie pentru mai multe luni. În ciuda declarațiilor lui Putin că Rusia este într-o situație mai bună decât Uniunea Europeană, cifrele reale arată contrariul, cu o contractare a economiei Rusiei de 4% în al doilea trimestru din 2022, comparativ cu o creștere cu același procent a economiei UE. Rusia deja a ratat două termene de plată pentru rambursarea datoriilor și nu și-a respectat nici obligațiile de plată pentru datoriile în valută, pentru prima dată în mai bine de un secol.

Sancțiunile coordonate au indisponibilizat mai bine de jumătate din rezervele Băncii Centrale a Rusiei, bani pe care Kremlinul i-ar fi putut, altfel, utiliza pentru finanțarea aparatului său de război. Lipsa de acces la importuri și produse finite, în special bunuri dotate cu tehnologii sofisticate, a creat blocaje, și, în timp, va împiedica și mai mult producția, transporturile și comerțul și, mai important, producția și întreținerea componentelor hardware de uz militar.

Cum sancțiunile continuă să degradeze capacitatea lui Putin de a purta războiul, militarii ucraineni își apără cu succes țara, iar poporul ucrainean este mai unit ca niciodată.

De când a început invazia la scară largă din februarie, peste 50 de țări s-au alăturat Statelor Unite în demersurile de a acorda asistență în materie de securitate Ucrainei. Împreună, urgentăm transporturile a și mai multor arme pe care Ucraina le folosește atât de eficient pentru a se apăra.

Statele Unite au alocat aproape 10 miliarde de dolari sub formă de asistență pentru securitate, de când Rusia a lansat războiul premeditat, neprovocat și brutal împotriva Ucrainei, pe 24 februarie. Asistența pentru Ucraina include sisteme de artilerie și muniție, vehicule blindate și sisteme anti-aeriene avansate. Ca urmare a rezistenței Ucrainei, mai bine de 2,6 milioane de persoane strămutate s-au întors în Ucraina, adică peste o treime din cei care fugiseră inițial.

Societatea civilă din Ucraina și-a extins eforturile umanitare, direcționând ajutoarele și reconstruind comunitățile. Voluntarii, majoritatea ucraineni, își desfășoară activitatea în toate cele 24 de unități administrative (oblasti), ajutând aproximativ 12 milioane de persoane. Statele Unite sunt mândre să le sprijine demersurile cu 1,2 miliarde de dolari sub formă de asistență umanitară, alocate exclusiv în cursul acestui an.

De pe Main Street pe Maidan, de la Capitol Hill la Consiliul European, sprijinul amplu acordat Ucrainei a demonstrat că atacurile neprovocate asupra statelor suverane, independente nu vor trece necontestate și vor avea costuri exorbitante. Statele Unite și Aliații și partenerii din întreaga lume sunt mai uniți ca niciodată.

Vom continua să fim alături de Ucraina și să sprijinim lupta sa pentru supraviețuire și, simultan, vom lucra pentru a consolida securitatea în Europa și valorile democratice. Suntem alături de Ucraina pentru că granițele și rezervele alimentare nu sunt instrumente de utilizat în negocieri. Suntem alături de Ucraina pentru că drepturile omului sunt indiscutabile. Suntem alături de Ucraina pentru că așa este corect.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Mariya Gabriel și Emil Boc: Sprijinul UE pentru alianțele transnaționale ale universităților europene

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Articol de opinie – Strategia europeană pentru universități și rezultatele
cererii de propuneri pentru universitățile europene Erasmus+ 2022

Autori: Mariya Gabriel, comisarul UE pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret

Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, raportorul Comitetului Regiunilor pentru avizul privind strategia europeană pentru universități

În Europa există aproximativ 5 000 de instituții de învățământ superior. 

Fiecare dintre ele este un centru de cunoaștere și inovare, fie că ne referim la universități dedicate cercetării sau la instituții de învățământ profesional și tehnic superior, la universități dedicate științelor aplicate, la institute de tehnologie sau la școli de artă. 

Ele sunt motivul pentru care, la nivel mondial, continentul nostru este considerat un motor al cunoașterii și inovării care atrage și păstrează talentele. Instituțiile noastre de învățământ superior sunt mine de aur pentru dezvoltarea competențelor și vectori ai unei creșteri susținute, ai antreprenoriatului și ai unor locuri de muncă de calitate în întreaga Europă.

Acest lucru în sine este deja extraordinar, însă există un mare potențial încă neexploatat de a face mai mult. 

Avem o viziune pentru acest sector. O viziune care include campusuri interuniversitare europene, în care studenții, personalul și cercetătorii din toate părțile Europei se pot bucura de o mobilitate neîntreruptă și pot crea noi cunoștințe împreună, dincolo de granițele dintre țări și discipline. O viziune a unei cooperări structurale, sustenabile și sistemice comune pe termen lung în domeniul educației, cercetării și inovării în întreaga Europă.

Viziunea noastră poate părea ambițioasă, însă în realitate există deja 41 de așa-numite universități europene, alianțe transnaționale ambițioase ale instituțiilor de învățământ superior, care încearcă să determine tipurile de cooperare structurală, strategică și sustenabilă cu adevărat posibile și prezentând cele mai mari avantaje pentru studenții, personalul și comunitățile lor.

Pentru a le sprijini activitatea și a duce mai departe inițiativa privind universitățile europene, Comisia a lansat o cerere de propuneri Erasmus+ în noiembrie 2021, cu un buget total record de 272 de milioane EUR. Cererea a avut două obiective: în primul rând, de a oferi sprijin alianțelor deja create, astfel încât acestea să-și poată continua sau chiar extinde cooperarea, iar în al doilea rând, de a crea noi alianțe. 

Răspunsul covârșitor la această cerere de propuneri este în concordanță cu entuziasmul și angajamentul continuu al sectorului învățământului superior. 

Astăzi, suntem în măsură să anunțăm că 16 dintre alianțele existente ale universităților europene vor continua să fie sprijinite prin programul Erasmus+. Acestea și-au extins cooperarea prin implicarea unui număr de aproximativ 30 de noi instituții de învățământ superior din toate părțile Europei, în special din orașe care nu sunt capitale, consolidându-și și mai mult prezența într-un evantai de regiuni diferite.

În același timp, patru noi alianțe ale universităților europene vor porni împreună la drum.

Acest lucru înseamnă că, pe lângă cele 24 de alianțe deja selectate în 2020, vor exista în total 44 de universități europene acoperind întreaga Europă. Împreună, ele vor implica 340 de instituții de învățământ superior din toate statele membre ale Uniunii și din mai multe țări asociate programului Erasmus+ (Islanda, Norvegia, Serbia și Turcia). Ca noutate, ele pot include acum în alianțele lor nu doar instituții de învățământ superior din țările Erasmus+, ci și din țări participante la procesul de la Bologna, cum ar fi Ucraina, Regatul Unit și Elveția – deși fondurile pentru aceste colaborări urmează să fie obținute în afara finanțării Erasmus+, care este dedicată universităților europene.

Am încurajat universitățile europene să iasă din cercurile lor academice, iar rezultatul a fost un număr de aproximativ 1300 de parteneriate încheiate de acestea cu ONG-uri, întreprinderi, orașe și autorități locale și regionale. Alianțele universităților europene sunt destinate a fi piloni ai cunoașterii în regiuni și orașe. Acest lucru este demonstrat de numeroasele orașe și regiuni care sunt implicate direct în alianțe, în calitate de parteneri asociați, și care dezvoltă, împreună cu instituțiile de învățământ superior, soluții inteligente la provocările lor locale. Alianțele promovează dezvoltarea regională, acționând ca centre de inovare și antreprenoriat. 

Învățământul terțiar atinge un nou nivel atunci când toți acești actori își combină marea varietate de capacități și cunoștințe în beneficiul studenților. 

Din partea noastră, vom continua să sprijinim eforturile universităților europene de a-și valorifica pe deplin potențialul. 

Cu timpul, ele vor conecta tot mai multe facultăți, departamente, personal și studenți, oferind metode pedagogice mai inovatoare, fondate pe abordări transdisciplinare și bazate pe provocări, implementând mai multe programe comune, fiind chiar mai incluzive și demonstrând un angajament sporit cu comunitățile lor. 

Încă din toamna acestui an, vom lansa următoarea cerere de propuneri Erasmus+, prin care vom oferi din nou finanțare pentru alianțele existente și pentru crearea altora noi. Obiectivul este de a ne extinde la 60 de universități europene, implicând peste 500 de instituții de învățământ superior până la jumătatea anului 2024.

În paralel, lucrăm la instituirea unor instrumente de cooperare instituționalizată, cum ar fi un posibil statut juridic pentru alianțele instituțiilor de învățământ superior, și examinăm, în același timp, opțiunile pentru diplome comune la toate nivelurile, pe baza unor criterii europene, pentru a recunoaște experiențele de studiu transnaționale pe care aceste alianțe le oferă propriilor studenți. Continuăm, de asemenea, să lucrăm la legitimația europeană de student, pentru a le oferi studenților un identificator unic și pentru a simplifica procesul administrativ legat de mobilitatea acestora.

Lucrăm cu toții împreună la nivelul UE – state membre, regiuni și instituții de învățământ superior din întreaga Europă – pentru a mări sfera de aplicare și calitatea învățământului superior european. Vom continua să deschidem noi orizonturi în beneficiul celor 17,5 milioane de studenți, al celor 1,35 de milioane de cadre didactice și al celor 1,17 milioane de cercetători din Europa – iar în cele din urmă, în beneficiul tuturor. 

Rezultatele Cererii de propuneri pentru Universități europene Erasmus+ 2022 

Continue Reading

Facebook

PPE12 mins ago

Manfred Weber: România și Bulgaria ar trebui să devină în sfârșit membre Schengen. Aveți sprijinul deplin al PPE

U.E.2 hours ago

Germania se va aproviziona cu gaz natural lichefiat din Emiratele Arabe Unite în urma unui acord încheiat de cancelarul Olaf Scholz

ROMÂNIA3 hours ago

Bogdan Aurescu s-a întâlnit, la New York, cu președintele executiv al American Jewish Committee. Situația de securitate de la Marea Neagră, subiect principal de discuție

S&D3 hours ago

Partidul Socialiștilor Europeni se reunește la Berlin, pe 14-15 octombrie, pentru cel de-al 12-lea Congres. Evenimentul va fi găzduit de partidul cancelarului Olaf Scholz

MAREA BRITANIE4 hours ago

Marea Britanie va crește cheltuielile forțelor sale armate cu cel puțin 52 mld. de lire sterline ca răspuns la agresiunea rusă

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Zelenski s-a declarat „șocat” că Israelul nu a oferit Ucrainei sisteme de apărare anti-aeriană

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Finanțare din partea UE de peste 1,3 mld. de euro pentru drepturile femeilor și ale tinerilor, securitatea alimentară, lupta împotriva bolilor și biodiversitate

SUA1 day ago

Joe Biden amenință Rusia cu „costuri economice suplimentare rapide și severe” în cazul anexării unor părți din Ucraina

ROMÂNIA1 day ago

Cosmin Marinescu: Utilizarea eficientă și integrală a fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea zero a autorităților statului

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu a inaugurat, la New York, expoziția „Parteneriatul Strategic România – SUA 25”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.2 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA2 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU4 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL4 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce Putin a anunțat ”mobilizarea parțială a armatei ruse”: Ne menţinem atitudinea echilibrată și analizăm cu calm situația împreună cu aliaţii noştri din NATO

Team2Share

Trending