Connect with us


Op-ed co-signed by London Mayor, Sadiq Khan, and CoR President, Apostolos Tzitzikostas: Beyond Brexit: local governments must be the bridge builders to protect communities 
and future UK-EU relations



© colaj foto

Op-ed co-signed by London Mayor, Sadiq Khan, and CoR President, Apostolos Tzitizkostas, governor of Central Macedonia

Local and regional governments in the UK and the EU are bracing themselves for a Christmas and new year like no other. In any normal festive period, public services are stretched to the limit but this year we are in crisis mode managing the pandemic. Added into this potent mix is Brexit. With only a few weeks to the end of the transition period, hopes of full trade deal have all but disappeared. There will be a severe fallout and disruption for many communities but the question is who will lose the most, when and what can we do to help. The only certainty is that the UK leaving the EU will not prevent cities and regions building on four decades of partnership to mitigate not only the impact of Brexit, but reinforce cooperation to respond to shared challenges.

We should never forget that previous British governments helped build the EU – with its democratic decision-making, laws, funds and programmes – that we see today. Yet, the three and a half years of negotiations have followed a spirit of destruction, rather than construction, with even threats to violate international law. Negotiations have been slow, laborious, lacking in trust, and driven more by political ideology than economic pragmatism, with regions and cities expected to shoulder the consequences. Yet no one can afford a further collapse of regional economies, even more so during a pandemic. Research published by the London School of Economies and UK in a Changing Europe forecasts that a no-deal Brexit could be three times as worse as the pandemic on the UK economy. 

A study by the EU’s Committee of the Regions showed that the impact on the EU27 regions will vary considerably. From trade flows, border controls to understanding who can and cannot work and settle in our communities, still today there are simply too many unknowns. Within the EU, sectors such as food, transport vehicles, machinery, and electronics will be particularly badly hit. Regions particularly exposed to trade disruptions span the continent – from every region in Ireland to parts of Poland, Slovakia, Czechia, Romania, Bulgaria, and Greece. The most vulnerable regions are, of course, within the United Kingdom itself, including London perhaps to a lesser extent. It is imperative that the British and EU governments alike, continually assess the regional impact and offer the right financial support to protect livelihoods and businesses.

This new deal will tell us only what the two sides can agree upon at this moment, under pressure of an economic disaster greater than the pandemic. This new deal will tell us relatively little about the medium- and long-term future. What can be done? As political city and region leaders, this is a question that we always have to ask ourselves. And when – as now – those at the top of our political system are failing or struggling, it becomes even more important for politicians at the regional and local level to try to improve things from the bottom up.

From supporting tourism to working together to tackle climate change, from finding solutions to maintaining the flow of trade across borders to migration, local and regional governments must continue work together to build sustainable resilient communities. Brexit will have consequences for all our regions and cities, who must continue to work together, pool expertise and look forward even without the formal supportive environment the European Union provided. A new group launched recently by the EU’s regions and cities is one platform on how we plan to maintain close cooperation.

If we consider sustainable development and climate change, the EU has been a champion globally to placing it firmly on the international agenda. It legally committed to being carbon-neutral by 2050 last year, a commitment city of London adheres too. As drivers of change, the transition to low-carbon sustainable living will always fall to local and regional governments. With the UN’s COP26 to be held in Glasgow next year, we will use this opportunity to solidify our relations, share knowledge and work together.  We believe it is possible to consolidate what has been created over 47 years as members of the same community, and to transform it into a special relationship. Cooperation builds resilience – and, in a time of pandemic and climate change, resilience is sorely needed.

Brexit has always been a process, not an overnight change. Even after the current endgame is played out, it will take many more years to establish new boundaries, understand what this separation and its consequences will mean for all of us and our communities. Cities and regions, in the UK and the EU, will need to work shoulder-to-shoulder, to find ways to smooth and mitigate the impact on our respective communities. Brexit must not hamper our efforts to work on issues of mutual importance. We urge other parts of UK and European society to do as we are doing: reflecting on how to forge ambitious cross-Channel relationships that meet the needs of our citizens and our time. It is through dialogue, compromise and multilateralism, not inward looking nationalism, that we best represent the interests of our citizens. In this spirit as city and regional leaders, we are determined to work together beyond – and despite – Brexit.


Emil Boc, în Comitetul European al Regiunilor: Viitorul Europei depinde de viitorul educației, care are un rol important în creșterea ratei de vaccinare



© Emil Boc/ Facebook

Viitorul Europei depinde de viitorul educației, a susținut luni primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, într-o dezbatere care a avut loc la Bruxelles la nivelul Comitetului European al Regiunilor.

Boc, care este membru al delegației naționale a României în CoR, a susținut o intervenție în cadrul unei dezbateri a grupului la nivel înalt pentru democrație europeană al Comitetului European al Regiunilor, organism prezidat de Herman Van Rompuy, fost președinte al Consiliului European.

“În contextul discuției despre Viitorul Europei, am subliniat importanța susținerii financiare a educației prin toate programele europene și necesitatea realizării Spațiului European al Educației până în 2025”, a subliniat Emil Boc, care a coordonat la nivelul CoR raportul pentru realizarea Spațiului European al Educației.

Potrivit acestuia, “educația este calea prin care putem clădi în Europa un climat de toleranță și de „acceptare a celuilalt“.

Educația este antidotul raportat la rasism și extremism. Educația este calea directă pentru a ieși din sărăcie și pentru a avea acces la prosperitate. În contextul actual, educația are un rol important în creșterea ratei de vaccinare. Viitorul Europei depinde de viitorul educației, a mai adăugat Boc, care deține totodată și funcția de președinte al Asociației Municipiilor din România.

Emil Boc a prezentat la 18 martie în plenul Comitetului European al Regiunilor, opinia asupra proiectului de aviz pentru realizarea Spațiului European al Educației (European Education Area) până în 2025, raport adoptat la o zi distanță, pe 19 martie.

Comisia Europeană a adoptat la 30 septembrie anul trecut două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale.

Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare.

Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

Comunicarea privind Spațiul european al educației prezintă modalitățile prin care cooperarea poate îmbogăți și mai mult calitatea, caracterul incluziv și dimensiunea digitală și ecologică a sistemelor educaționale ale statelor membre. Documentul prezintă acțiunile prin care statele membre pot crea un Spațiu european al educației bazat pe libertatea celor care studiază și a cadrelor didactice de a învăța și de a lucra pe întregul continent și pe libertatea instituțiilor de învățământ de a se asocia între ele în Europa și dincolo de granițele acesteia.

Continue Reading


Președintele Comitetului European al Regiunilor: Salut determinarea lui Klaus Iohannis de a crea Uniunea Sănătății și de a promova valorile UE prin educație



© Apostolos Tzitzikostas/ Twitter

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, l-a felicitat sâmbătă pe președintele Klaus Iohannis pentru primirea Premiului Carol cel Mare.

Prezent la ceremonia de decernare care a avut loc în sala de onoare a Primăriei din Aachen, Tzitzikostas a spus că Iohannis este “un exemplu de adevărat european”.

UE se poate baza pe angajamentul dumneavoastră ca președinte și fost primar de Sibiu. Salut determinarea dumneavoastră de a crea o Uniune a Sănătății și de a promova valorile democratice ale UE prin educație. Este ceea ce oamenii noștri au nevoie și generațiile viitoare merită“, a scris liderul CoR, pe Twitter.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Ceremonia a debutat cu un cuvânt de bun venit din partea primarului orașului Aachen, Sibylle Keupen, membru de Drept al Consiliului Director al Societății pentru conferirea Premiului Internațional „Carol cel Mare” al Orașului Aachen.

Momentul următor a fost reprezentat de discursul de laudatio susținut de președintele Consiliului European. Charles Michel este unul dintre liderii europeni actuali care a colaborat îndeaproape cu președintele Klaus Iohannis, atât în calitate de prim-ministru al Belgiei, cât și în calitate de șef al Consiliului European, ambii fiind membri ai instituției care reunește șefii de state sau de guverne încă din 2014.

Astăzi, gravăm un nou nume… în marmura memoriei europene… Klaus Iohannis. Sunt atât onorat, cât și emoționat să “țin în mână ciocanul și dalta”. Pentru a grava numele tău, dragă Klaus, în marmura istoriei europene (…) Tocmai pentru că De Gasperi, Schuman, Monnet și Spaak și-au imaginat un timp dincolo de ei înșiși – au reușit să pună bazele Uniunii noastre. În beneficiul nostru, al generațiilor viitoare. Apoi au venit constructorii. Giscard, Schmidt, Kohl, Mitterrand, Delors și alții … Cărămidă cu cărămidă, au ridicat metodic etajele mari ale casei noastre comune – piața unică, spațiul Schengen, euro. Dragul meu Klaus, tu faci parte din acest mare șir de constructori“, a spus Michel.

Apoi, organizatorii i-au înmânat președintelui Klaus Iohannis Premiul Carol cel Mare, iar șeful statului a susținut o alocuțiune, în care a pledat pentru forța Uniunii Europene, pentru solidaritate și unitate europeană în detrimentul unei Europe cu viteze diferite și pentru aderarea României la spațiul Schengen.

La solemna ceremonie au mai participat președinta Slovaciei Zuzana Caputova, dar și patru câștigători ai premiului, precum fostul președinte al Consiliului European Herman Von Rompuy, fostul președinte al Parlamentului European Martin Schulz, fosta președintă a Lituaniei, Dalia Grybauskaite și fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble.

Aspectele ceremonioase au fost marcate și de momente solemne precum intonarea imnului Charlemagne “Urbs Aquensis, urbs regalis” și intonarea imnului Uniunii Europene.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Continue Reading


Președintele Comitetului European al Regiunilor salută angajamentul lui Klaus Iohannis pentru implementarea planului de redresare prin care România va beneficia de 29,2 miliarde de euro



© European Committee of the Regions

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, l-a felicitat vineri pe președintele Klaus Iohannis pentru angajamentul său pentru implementarea planului național de redresare și reziliență în colaborare cu autoritățile locale și regionale.

Liderul autorităților regionale și locale din UE a fost prezent vineri la Forumul European Carol Cel Mare, desfășurat la Aachen în marja ceremoniei de decernare a Premiului Carol cel Mare președintelui Klaus Iohannis. De altfel, evenimentul s-a încheiat cu un dialog între președintele Klaus Iohannis și participanții la forum.

Cu doar câteva zile în urmă, a fost aprobat și planul de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde de euro. Îl felicităm pe președintele Iohannis pentru angajamentul său și încurajăm guvernul său să lucreze îndeaproape cu guvernele regionale și locale pentru implementarea acestuia“, a spus Tzitzikostas.

În discursul său de la forum, președintele Klaus Iohannis a catalogat planul de redresare pentru Europa drept “un domeniu esențial” al acțiunilor viitoare, subliniind că acesta “oferă instrumentele pentru a spori reziliența Uniunii, pentru a pregăti tranziția digitală şi cea verde și pentru atenuarea șocurilor sociale ale pandemiei”.

“Acest plan reprezintă și o schimbare de paradigmă, pentru că va sprijini tranziția către un nou model de creștere economică bazat pe sustenabilitate și echitate. Este esențial ca  implementarea noilor obiective de dezvoltare să se realizeze într-o  manieră inclusivă, evitându-se accentuarea decalajelor de dezvoltare. România rămâne pe deplin angajată în procesul de redresare economică post-criză”, a afirmat șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis este laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Șeful statului se alătură astfel unor importanți lideri din Europa Centrală și de Est care au primit acest premiu, precum Vaclav Havel sau Donald Tusk. Premiul, ce poartă numele împăratului fondator al Imperiului Carolingian supranumit “Părintele Europei”, este cea mai importantă distincție acordată vreodată unui om politic român.

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR)

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Continue Reading


NATO24 mins ago

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”


Emmanuel Macron își ia rămas bun de la Angela Merkel rememorând data adoptării planului de redresare a UE: Va mărturisi pentru totdeauna angajamentul tău pentru Europa noastră


Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării


Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE


UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale


Polonia, luată în colimator la summitul UE de Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen: “Nicio țară europeană nu se poate considera europeană dacă judecătorii nu sunt independenți”


Consiliul European reiterează obiectivul transformării digitale a Europei ca instrument pentru stimularea creșterii economice


Consiliul European propune opt planuri de acțiune privind migrația pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene


Angela Merkel, ovaționată și comparată cu un “monument” la ultimul ei Consiliu European: “Fără Angela, summiturile vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”


Barack Obama, reverență pentru Angela Merkel în cadrul ultimului summit UE al cancelarului german: “Mulțumită ție am rezistat la multe furtuni”

NATO12 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice


Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ1 day ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO


Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!


Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii