Connect with us

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Op-ed comun. Apostolos Tzitzikostas, Emil Boc și Adrian Teban: Nu ne putem permite să pierdem lupta împotriva schimbărilor climatice. Este nevoie de un model economic și social durabil și favorabil incluziunii

Published

on

©️ Emil Boc - EPP Twitter, Tzitzikostas - EPP Twitter, Adrian Teban - Calea europeana

Intensificarea ambițiilor în materie de climă în timpul pandemiei de COVID-19
Sesiunea plenară a CoR din luna decembrie 2020

Proiect de articol de fond
al dlui Apostolos Tzitzikostas, președintele Comitetului European al Regiunilor și guvernatorul regiunii elene Macedonia Centrală,
al dlui Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca,
și al dlui Adrian Teban, primarul orașului Cugir

În aceste vremuri dificile, trebuie să desprindem învățămintele potrivite din criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a demara mai repede împreună procesul de redresare. Pandemia a demonstrat cât de vulnerabili și interconectați suntem cu toții. Trebuie să schimbăm direcția de acțiune, punând laolaltă toate eforturile noastre în Europa pentru a îndrepta către o societate cu adevărat durabilă, rezilientă și favorabilă incluziunii. Europa trebuie să accelereze tranziția verde, sprijinind fiecare regiune și oraș. Doar așa ne putem asigura că suntem în continuare în avangarda combaterii schimbărilor climatice la nivel mondial și că ne menținem poziția de lider în economia verde, creând locuri de muncă și sprijinind redresarea europeană.

Cele mai recente date arată că 2019 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în Europa. Continentul nostru se încălzește mai repede decât media mondială. În timp ce, la nivel mondial, temperatura a crescut în medie cu 1,1°C față de perioada preindustrială, în Europa a crescut cu aproape 2,0°C. Cunoaștem cu toții consecințele: valuri mari de căldură, secete și stres hidric în aproape toate țările. Inundațiile, furtunile puternice și incendiile forestiere distrug peisajul nostru. Modelul nostru actual de viață are efecte devastatoare asupra climei, dar și implicații asupra sănătății noastre; poluarea atmosferică a cauzat decesul prematur al peste 400 000 de persoane anul trecut în UE.

A sosit momentul să accelerăm schimbarea în întreaga Europă, în fiecare regiune și oraș. Uniunea Europeană a ocupat și ocupă în continuare un loc de frunte la nivel mondial în ceea ce privește acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. În 2007, liderii UE au convenit asupra obiectivelor privind energia și clima 20-20-20 până în 2020. Cu un efort colectiv considerabil, UE și-a atins obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 % față de nivelurile din 1990. În ceea ce privește sursele regenerabile de energie, cele mai recente rapoarte confirmă că am depășit deja obiectivul de 20 %. Se preconizează că, anul acesta, energia din surse regenerabile va atinge între 22,8 % și 23,1 % din consumul final brut de energie în UE. Cu toate acestea, trebuie să asigurăm coerența cu Pactul verde european – noua strategie de creștere a UE care vizează realizarea unei UE neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050, prin integrarea planurilor în sectoarele cele mai critice, cum ar fi energia, mediul, agricultura sau refacerea biodiversității. Trebuie eliminate subvențiile UE pentru combustibilii fosili și trebuie sprijinite toate regiunile carbonifere, pentru ca acestea să pună capăt dependenței de combustibilii fosili a locurilor de muncă și a economiilor locale.

Deși nu am reușit să atingem obiectivul de 20 % în materie de eficiență energetică, depunem toate eforturile necesare prin Inițiativa „Valul de renovări” – un nou pachet de politici al UE care sprijină renovarea aprofundată a parcului nostru imobiliar, crearea de locuri de muncă, revitalizarea comunităților locale, dar și reducerea emisiilor de dioxid de carbon, realizarea de economii de energie și eradicarea sărăciei energetice. Mai presus de toate, am demonstrat în ultimele trei decenii că UE poate reconcilia creșterea economică cu reducerea substanțială a emisiilor de dioxid de carbon. Azi putem privi înapoi mulțumiți: am avut o creștere mai puternică, mai bună și mai puțin poluantă.

Summitul ONU privind schimbările climatice din 2020 de la Glasgow ar fi fost ocazia de a stabili obiective mai ambițioase în materie de climă. Ca reprezentantă a Președinției Consiliului Uniunii Europene și reprezentant al Comitetului European al Regiunilor – vocea orașelor și regiunilor din UE –, ne reafirmăm angajamentul față de Acordul de la Paris privind schimbările climatice și dorința noastră de a sprijini Pactul verde european în atingerea neutralității climatice până în 2050. Întrebarea nu mai este dacă acest lucru este necesar, ci cum să realizăm acest lucru. Avem nevoie de un consens european cu privire la trei vectori principali care să conducă la o nouă eră a creșterii durabile și a rezilienței: obiective climatice ambițioase, finanțarea și punerea în aplicare.

În ceea ce privește obiectivele climatice ambițioase, trebuie să-i ascultăm pe cetățeni și să ne sporim angajamentele în consecință. În cadrul Președinției germane a UE – care a început la 1 iulie anul acesta și durează 6 luni – au fost prezentate noi obiective ambițioase în materie de energie, climă și mediu pentru 2030. Se urmărește, în fiecare țară, regiune și oraș, accelerarea realizării unei economii mai circulare, refacerea biodiversității și consolidarea rezilienței la viitoarele pandemii, creând, în același timp, locuri de muncă și reducând emisiile de dioxid de carbon. Mâine, șefii de stat și de guverne din UE se vor reuni pentru a decide dacă să adopte acest obiectiv. Punctul nostru de vedere este clar: un obiectiv minim de reducere a emisiilor cu 55 % până în 2030 în raport cu nivelurile din 1990 nu este doar realizabil, ci un factor esențial pentru redresarea durabilă de care avem nevoie.

În ceea ce privește finanțarea, nu mai putem aștepta. Consecințele pandemiei i-au împins pe cetățeni la marginea prăpastiei. Trebuie să ajungem, fără întârziere, la un acord final cu privire la bugetul pe termen lung al UE și la pachetul de redresare. Fondurile trebuie să fie operaționale până în prima jumătate a anului 2021. În caz contrar, va fi prea târziu pentru ca UE să contribuie la protejarea comunităților locale și la menținerea economiilor noastre. Propunerile actuale privind bugetul UE alocă 30 % acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice. Pachetul de redresare, Next Generation EU, prevede cel puțin 37 % cheltuieli legate de climă. Acesta este un pachet excepțional cu un mesaj clar: avem nevoie de o redresare verde pentru toate regiunile și orașele.

Pentru a realiza cu succes tranziția neutră din punct de vedere climatic, trebuie să conlucrăm cu toate nivelurile de guvernare, dar în special cu autoritățile locale și regionale. Orașele și regiunile s-au aflat în prima linie a luptei împotriva coronavirusului. Ele se află, de asemenea, în prima linie a situației de urgență legate de schimbările climatice și biodiversitate. Orașele și regiunile, insulele, zonele rurale și îndepărtate dau deja dovadă pe teren de mai multă ambiție în ce privește acțiunile climatice. Trebuie să le sprijinim în continuare la nivelul UE, pentru a garanta eficiența Pactului verde european și punerea sa în aplicare la nivel local.

Prin urmare, este esențial ca orașele și regiunile să fie implicate direct în elaborarea planurilor de redresare și în punerea în aplicare a investițiilor prioritare ale UE. De asemenea, este important să se consolideze mecanismele fondurilor de coeziune și regionale, pentru ca orașele și regiunile să aibă acces direct la resursele UE, tocmai pentru că autoritățile locale și regionale sunt cele mai în măsură să cunoască realitățile de pe teren.

Înainte de următoarea reuniune a Consiliului UE din 10 decembrie, trebuie să lăsăm la o parte diferențele și să ne îndreptăm împreună către un nou model economic și social durabil, rezilient și favorabil incluziunii. Pentru că ceea ce ne unește este mai important decât ceea ce ne separă. Pentru că uniți vom învinge pandemia. Și numai împreună vom câștiga o luptă pe care nu ne putem permite s-o pierdem: lupta împotriva schimbărilor climatice.

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Primarul Sectorului 4 Daniel Băluță va reprezenta România în Comitetul European al Regiunilor

Published

on

© Daniel Băluță/ Facebook

Primarul Sectorului 4 al Municipiului București, Daniel Băluță (PSD), va deveni membru titular al delegației naționale a României la Comitetul European al Regiunilor, o instituție a Uniunii Europene înființată în 1994 cu scopul reprezentării autorităților locale și regionale din Uniune, după ce Guvernul a aprobat prin memorandum propunerea Asociației Municipiilor din România.

Daniel Băluță l-a înlocuit în această calitate pe fostul edil al Constanței, Decebal Făgădău.

După numirea sa, primarul Sectorului 4 a declarat că “am acceptat cu bucurie să fiu membru cu drepturi depline al acestui for internațional”.

Daniel Băluță a subliniat importanța instituției Comitetului European al Regiunilor “ale cărui avize influențează masiv normele legale aplicabile domeniilor din competența autorităților locale, cum ar fi sănătatea, educația, ocuparea forței de muncă, politica socială, coeziunea economică și socială, transportul, energia și combaterea schimbărilor climatice”.

“În acest fel, Sectorul 4 va fi acolo unde trebuie. Acolo unde sunt luate deciziile importante pentru oameni. Acolo unde se produc modificările legislative pentru susținerea economiei locale, acolo unde sunt creionate ghidurile de finanțare a proiectelor europene”, a mai adăugat el.

De asemenea, prin memorandumul adoptat au fost reconfirmați în calitatea de membri ai Comitetului European al Regiunilor Emil Boc, președintele Asociației Municipiilor din România și primarul municipiului Cluj-Napoca, și Robert Negoiță, Primarul Sectorului 3 al Municipiului București.

Membrii CoR sunt numiți pentru un mandat de 5 ani prin Decizia Consiliului, care hotărăște în unanimitate în conformitate cu propunerile statului membru interesat (articolul 305 din TFUE). Mandatul în curs, perioada 2020 – 2025, expiră la data de 25 ianuarie 2025.

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, delegația României la Comitetul Regiunilor este formată din 15 membri titulari și 15 membri supleanți, numiți pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de reînnoire a mandatului.

Desemnarea reprezentanților în Comitetul Regiunilor se realizează de către cele patru structuri asociative ale autorităților publice locale din România, respectiv: Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România (UNCJR), Asociația Municipiilor din România (AMR), Asociația Orașelor din România (AOR) şi Asociația Comunelor din România (ACoR). Fiecare structură asociativă își desemnează candidații în conformitate cu propriile statute de funcționare.

Prin procedura adoptată la nivelul Guvernului României, s-a stabilit repartizarea numărului de 15 membri titulari și 15 membri supleanți după cum urmează: Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România desemnează un număr de 6 membri titulari și 6 membri supleanți, iar Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor din România și Asociația Comunelor din România desemnează, prin consultări separate, câte 3 membri titulari și 3 membri supleanți.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Primarii Atenei și Varșoviei punctează nevoia fructificării crizei COVID-19 prin dezvoltarea durabilă a orașelor cu ajutorul finanțării directe în vederea finalizării proiectelor concrete din teren

Published

on

© EPP Group in the European Committee of the Regions/ Facebook

Primarii Atenei și Varșoviei, Kostas Bakoyannis, respectiv Rafał Trzaskowski, evocă nevoia de a fructifica acestă criză prin transformarea orașelor cu ajutorul finanțării directe în vederea finalizării proiectelor concrete din teren și sprijinirii Uniunii Europene în atingerea obiectivelor cuprinse în Pactul verde european.

În cadrul unei dezbateri intitulate ”Reînnoirea urbană: rolul orașelor europene în viitorul nostru”, organizată de Centrul de studii europene Wilfied Martens, Kostas Bakoyannis, primarul Atenei a punctat că orașele reprezintă nucleul culturii umane, aducând împreună oamenii. ”Avem o oportunitate unică în viață în are putem să ne redresăm. S-au întâmplat multe și avem ocazia de a transforma orașele”, a precizat edilul.

Bakoyannis a reamintit că autoritățile locale și regionale sunt cele care implementează 70% din legislația UE, reprezintă 1/2 din ocuparea forței de muncă, 1/3 din cheltuielile publice și 2/3 din investiții. În acest sens, primarul Atenei a făcut trimitere la trei aspecte esențiale care trebuie abordate, în viziunea sa, atunci când vine vorba despre viitorul orașelor: 1) democrație, drepturi, responsabilitate și fapte; 2) mediul înconjurător; și 3) politica de integrare, incluziune și perspectivă pentru orașe echitabile. El a adăugat că acum este momentul pentru a împărtăși experiențe și pentru a învăța unii de la alții.

Bakoyannis a vorbit și despre guvernarea pe mai multe niveluri. El a spus că politica bidimensională nu are viitor și că autoritățile locale și regionale (ALR) care se bucură de cea mai mare încredere din partea cetățenilor trebuie să fie implicate pe deplin în luarea deciziilor. El s-a referit la grupul la nivel înalt privind democrația înființat de Comitetul European al Regiunilor, care va fi prezidat de Herman van Rompuy. ”Avem un sistem democratic unic în UE. CoR îl consideră <<casa europeană a democrației>>. Autoritățile locale și regionale sunt fundamentele sale și trebuie să fie pe deplin angajate”, a completat primatul Atenei.

La rândul său, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, a precizat că familia popularilor europeni trebuie să exploateze potențialul orașelor, făcând în aces sens apel la o cooperare mai strânsă. El a cerut o mobilizare mai mare din partea primarilor PPE astfel încât vocea lor să fie mai bine auzită.

”Orașele vor juca din nou un rol important în viața cetățenilor (…). Trebuie să ne gândim la schimbările pe care această pandemie le-a produs în viețile noastre. Trebuie să ne adaptăm și să ne asigurăm că orașele vor rămâne centrele vieții socio-culturale și dezvoltării economice. Trebuie să colaborăm cu cetățenii noștri pentru a avea o redresare rapidă”, a completat Trzaskowski.

Făcând referire la redresarea durabilă, primarul Varșoviei a punctat că orașele sunt cei mai mari poluatori.

În acest context, Trzaskowski a subliniat nevoia ”finanțării directe din partea Uniunii Europene pentru a finaliza proiectele care dau rezultate”.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Comitetul European al Regiunilor: Emil Boc a prezentat raportul privind Spațiul European al Educației 2025, “cheia pentru a crea o Europă unită”

Published

on

© EPP Group CoR/ Twitter

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a prezentat miercuri în Comisia SEDEC (Comisia pentru Politica Socială, Educație, Ocuparea Forței de muncă, Cercetare și Cultură) din Comitetul European al Regiunilor raportul cu privire la Spațiul European al Educației.

Boc, care este membru al CoR din 2019, a fost numit raportor cu privire la Spațiul European al Educației pe care Uniunea Europeană își propune să-l realizeze până în 2025.

“Am reiterat, cu această ocazie, importanța primordială a educației în ecuația viitorului Europei. Spațiul European al Educației (European Education Area) este cheia pentru slujbe mai bune și mai bine plătite în Uniunea Europeană, pentru tranziția verde și digitală pe care toate orașele ar trebui să o adopte, dar și pentru a potența identitatea Europeană, pentru a crește toleranța cetățenilor europeni și pentru a crea o Europă unită“, a afirmat Boc, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, utilizarea fondurilor europene, stabilirea unor indicatori educaționali măsurabili precum colaborarea între nivelul european, pe de o parte, și nivelul național /local, pe de altă parte, sunt factori esențiali în vederea realizării Spațiului European al Educației.

“Educația reprezintă elementul cheie pentru consolidarea unei societăți democratice, pentru combaterea intoleranței și a atitudinilor extremiste”, a mai indicat Boc.

EEA(European Education Area) se va dezvolta pe marginea a șase dimensiuni, care reprezintă viziunea Uniunii Europene pentru viitorul educației: – Calitate în educație și formare; – Incluziunea și egalitatea de gen; – Tranziția verde și digitală; – Profesori și formatori; – Educație superioară; – Dimensiunea geopolitică.

“Această inițiativă urmărește creșterea calității procesului educațional și atingerea unor obiective cheie precum: consolidarea rezultatelor educaționale, promovarea valorilor comune și facilitarea recunoașterii reciproce peste granițe a diplomelor obținute de elevii și studenții europeni. Cred cu tărie că pentru a avea cu adevărat succes, European Education Area are nevoie de sprijin mai ales la nivel european și local, și sigur, regional și național, în spiritul principiului subsidiarității. În acest sens, fondurile sunt esențiale și este necesar ca toate instituțiile să își sincronizeze eforturile pentru a dezvolta dimensiunea educației la nivel european”, a mai explicat Emil Boc.

Comisia Europeană a adoptat la 30 septembrie două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale.

Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare.

Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

Comunicarea privind Spațiul european al educației prezintă modalitățile prin care cooperarea poate îmbogăți și mai mult calitatea, caracterul incluziv și dimensiunea digitală și ecologică a sistemelor educaționale ale statelor membre. Documentul prezintă acțiunile prin care statele membre pot crea un Spațiu european al educației bazat pe libertatea celor care studiază și a cadrelor didactice de a învăța și de a lucra pe întregul continent și pe libertatea instituțiilor de învățământ de a se asocia între ele în Europa și dincolo de granițele acesteia.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR17 mins ago

Primarul Sectorului 4 Daniel Băluță va reprezenta România în Comitetul European al Regiunilor

ROMÂNIA43 mins ago

Oficial: Consilierul prezidențial Andrei Muraru va fi numit ambasador al României în Statele Unite ale Americii

S&D2 hours ago

Socialiștii europeni fac apel la responsabilitatea socială a companiilor din Europa: Să plătească impozite acolo unde își desfășoară activitatea

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Rareș Bogdan: După lupta dusă de delegația română din grupul PPE, Comisia Europeană va începe consultările cu statele membre și Parlamentul European pentru a găsi soluții pentru drepturile transportatorilor români

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Președintele Consiliului European se va întâlni cu Maia Sandu la Chișinău în cadrul turneului în trei țări ale Parteneriatului Estic

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Liderii de la Bruxelles, apel la o abordare comună privind certificatele de vaccinare anti-COVID pentru a putea fi implementate digital până la vară: Sunt utile pentru a proteja integritatea Pieței Unice

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi15 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

MAREA BRITANIE16 hours ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA3 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL4 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Advertisement
Advertisement

Trending