Connect with us

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Op-ed comun. Apostolos Tzitzikostas, Emil Boc și Adrian Teban: Nu ne putem permite să pierdem lupta împotriva schimbărilor climatice. Este nevoie de un model economic și social durabil și favorabil incluziunii

Published

on

©️ Emil Boc - EPP Twitter, Tzitzikostas - EPP Twitter, Adrian Teban - Calea europeana

Intensificarea ambițiilor în materie de climă în timpul pandemiei de COVID-19
Sesiunea plenară a CoR din luna decembrie 2020

Proiect de articol de fond
al dlui Apostolos Tzitzikostas, președintele Comitetului European al Regiunilor și guvernatorul regiunii elene Macedonia Centrală,
al dlui Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca,
și al dlui Adrian Teban, primarul orașului Cugir

În aceste vremuri dificile, trebuie să desprindem învățămintele potrivite din criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a demara mai repede împreună procesul de redresare. Pandemia a demonstrat cât de vulnerabili și interconectați suntem cu toții. Trebuie să schimbăm direcția de acțiune, punând laolaltă toate eforturile noastre în Europa pentru a îndrepta către o societate cu adevărat durabilă, rezilientă și favorabilă incluziunii. Europa trebuie să accelereze tranziția verde, sprijinind fiecare regiune și oraș. Doar așa ne putem asigura că suntem în continuare în avangarda combaterii schimbărilor climatice la nivel mondial și că ne menținem poziția de lider în economia verde, creând locuri de muncă și sprijinind redresarea europeană.

Cele mai recente date arată că 2019 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în Europa. Continentul nostru se încălzește mai repede decât media mondială. În timp ce, la nivel mondial, temperatura a crescut în medie cu 1,1°C față de perioada preindustrială, în Europa a crescut cu aproape 2,0°C. Cunoaștem cu toții consecințele: valuri mari de căldură, secete și stres hidric în aproape toate țările. Inundațiile, furtunile puternice și incendiile forestiere distrug peisajul nostru. Modelul nostru actual de viață are efecte devastatoare asupra climei, dar și implicații asupra sănătății noastre; poluarea atmosferică a cauzat decesul prematur al peste 400 000 de persoane anul trecut în UE.

A sosit momentul să accelerăm schimbarea în întreaga Europă, în fiecare regiune și oraș. Uniunea Europeană a ocupat și ocupă în continuare un loc de frunte la nivel mondial în ceea ce privește acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. În 2007, liderii UE au convenit asupra obiectivelor privind energia și clima 20-20-20 până în 2020. Cu un efort colectiv considerabil, UE și-a atins obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 % față de nivelurile din 1990. În ceea ce privește sursele regenerabile de energie, cele mai recente rapoarte confirmă că am depășit deja obiectivul de 20 %. Se preconizează că, anul acesta, energia din surse regenerabile va atinge între 22,8 % și 23,1 % din consumul final brut de energie în UE. Cu toate acestea, trebuie să asigurăm coerența cu Pactul verde european – noua strategie de creștere a UE care vizează realizarea unei UE neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050, prin integrarea planurilor în sectoarele cele mai critice, cum ar fi energia, mediul, agricultura sau refacerea biodiversității. Trebuie eliminate subvențiile UE pentru combustibilii fosili și trebuie sprijinite toate regiunile carbonifere, pentru ca acestea să pună capăt dependenței de combustibilii fosili a locurilor de muncă și a economiilor locale.

Deși nu am reușit să atingem obiectivul de 20 % în materie de eficiență energetică, depunem toate eforturile necesare prin Inițiativa „Valul de renovări” – un nou pachet de politici al UE care sprijină renovarea aprofundată a parcului nostru imobiliar, crearea de locuri de muncă, revitalizarea comunităților locale, dar și reducerea emisiilor de dioxid de carbon, realizarea de economii de energie și eradicarea sărăciei energetice. Mai presus de toate, am demonstrat în ultimele trei decenii că UE poate reconcilia creșterea economică cu reducerea substanțială a emisiilor de dioxid de carbon. Azi putem privi înapoi mulțumiți: am avut o creștere mai puternică, mai bună și mai puțin poluantă.

Summitul ONU privind schimbările climatice din 2020 de la Glasgow ar fi fost ocazia de a stabili obiective mai ambițioase în materie de climă. Ca reprezentantă a Președinției Consiliului Uniunii Europene și reprezentant al Comitetului European al Regiunilor – vocea orașelor și regiunilor din UE –, ne reafirmăm angajamentul față de Acordul de la Paris privind schimbările climatice și dorința noastră de a sprijini Pactul verde european în atingerea neutralității climatice până în 2050. Întrebarea nu mai este dacă acest lucru este necesar, ci cum să realizăm acest lucru. Avem nevoie de un consens european cu privire la trei vectori principali care să conducă la o nouă eră a creșterii durabile și a rezilienței: obiective climatice ambițioase, finanțarea și punerea în aplicare.

În ceea ce privește obiectivele climatice ambițioase, trebuie să-i ascultăm pe cetățeni și să ne sporim angajamentele în consecință. În cadrul Președinției germane a UE – care a început la 1 iulie anul acesta și durează 6 luni – au fost prezentate noi obiective ambițioase în materie de energie, climă și mediu pentru 2030. Se urmărește, în fiecare țară, regiune și oraș, accelerarea realizării unei economii mai circulare, refacerea biodiversității și consolidarea rezilienței la viitoarele pandemii, creând, în același timp, locuri de muncă și reducând emisiile de dioxid de carbon. Mâine, șefii de stat și de guverne din UE se vor reuni pentru a decide dacă să adopte acest obiectiv. Punctul nostru de vedere este clar: un obiectiv minim de reducere a emisiilor cu 55 % până în 2030 în raport cu nivelurile din 1990 nu este doar realizabil, ci un factor esențial pentru redresarea durabilă de care avem nevoie.

În ceea ce privește finanțarea, nu mai putem aștepta. Consecințele pandemiei i-au împins pe cetățeni la marginea prăpastiei. Trebuie să ajungem, fără întârziere, la un acord final cu privire la bugetul pe termen lung al UE și la pachetul de redresare. Fondurile trebuie să fie operaționale până în prima jumătate a anului 2021. În caz contrar, va fi prea târziu pentru ca UE să contribuie la protejarea comunităților locale și la menținerea economiilor noastre. Propunerile actuale privind bugetul UE alocă 30 % acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice. Pachetul de redresare, Next Generation EU, prevede cel puțin 37 % cheltuieli legate de climă. Acesta este un pachet excepțional cu un mesaj clar: avem nevoie de o redresare verde pentru toate regiunile și orașele.

Pentru a realiza cu succes tranziția neutră din punct de vedere climatic, trebuie să conlucrăm cu toate nivelurile de guvernare, dar în special cu autoritățile locale și regionale. Orașele și regiunile s-au aflat în prima linie a luptei împotriva coronavirusului. Ele se află, de asemenea, în prima linie a situației de urgență legate de schimbările climatice și biodiversitate. Orașele și regiunile, insulele, zonele rurale și îndepărtate dau deja dovadă pe teren de mai multă ambiție în ce privește acțiunile climatice. Trebuie să le sprijinim în continuare la nivelul UE, pentru a garanta eficiența Pactului verde european și punerea sa în aplicare la nivel local.

Prin urmare, este esențial ca orașele și regiunile să fie implicate direct în elaborarea planurilor de redresare și în punerea în aplicare a investițiilor prioritare ale UE. De asemenea, este important să se consolideze mecanismele fondurilor de coeziune și regionale, pentru ca orașele și regiunile să aibă acces direct la resursele UE, tocmai pentru că autoritățile locale și regionale sunt cele mai în măsură să cunoască realitățile de pe teren.

Înainte de următoarea reuniune a Consiliului UE din 10 decembrie, trebuie să lăsăm la o parte diferențele și să ne îndreptăm împreună către un nou model economic și social durabil, rezilient și favorabil incluziunii. Pentru că ceea ce ne unește este mai important decât ceea ce ne separă. Pentru că uniți vom învinge pandemia. Și numai împreună vom câștiga o luptă pe care nu ne putem permite s-o pierdem: lupta împotriva schimbărilor climatice.

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Maia Sandu, vizită la Bruxelles: Președinta R. Moldova va susține un discurs la Conferința autorităților regionale și locale din Parteneriatul Estic și va participa la summitul PaE

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se va afla în zilele de 14-15 decembrie la Bruxelles, unde va participa la cel de-al şaselea Summit al Parteneriatului Estic. Pe durata vizitei, sunt planificate mai multe întrevederi cu şefi de state şi de guverne din ţările PaE şi UE, precum şi cu înalţi oficiali ai Uniunii Europene, transmite IPN, potrivit Adevărul.ro.

Pe 14 decembrie, şefa statului va ţine un discurs în deschiderea celei de-a zecea reuniuni a CORLEAP – Conferinţa autorităţilor regionale şi locale din Parteneriatul Estic, care întruneşte primari şi lideri locali din regiune şi din statele europene, și se va întâlnit cu președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas.

Pe 15 decembrie, va participa, alături de omologii săi din alte ţări, la Summitul Parteneriatului Estic.

Potrivit unui comunicat al Consiliului, acesta va fi cel de-al șaselea summit al Parteneriatului Estic.

“Reuniunea la nivel înalt va reafirma și va consolida angajamentul comun de a promova stabilitatea și cooperarea, de a continua reformele necesare, de a defini prioritățile viitoare comune și de a mobiliza resurse pentru a face față provocărilor majore care ne stau în față. Valorile comune și principiile fundamentale rămân piatra de temelie a politicii Parteneriatului estic și vor sta la baza tuturor celorlalte elemente ale agendei viitoare. Mesajul liderilor va fi unul de încredere și de responsabilitate comună, incluzând un angajament reciproc față de calea de urmat, aprobând prioritățile pentru cooperarea viitoare și alocând mijloacele necesare”, arată sursa citată.

Administraţia Prezidenţială de la Chișinău precizează că din delegaţia Republicii Moldova mai fac parte Cristina Gherasimov, secretar general al Aparatului Preşedintelui, Nicu Popescu, viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe şi integrării europene, şi ambasadoarea Daniela Morari, şefa Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană.

Alegerea Maiei Sandu ca președinte al Republicii Moldova și obținerea majorității absolute în Parlamentul de la Chișinău de către partidul pro-european al șefei srtatului, a readus țara pe traiectoria sa europeană.

Cel mai recent raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, dat publicității în luna octombrie înainte de reuniunea Consiliului de Asociere UE – RM, arată că alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției și sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

Ca gest de stimulare a acestei noi realități, Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției. Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

De asemenea, Uniunea Europeană a acordat recent Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatului Estic și o altă tranșă de 50 milioane de euro asistență de la UE ca urmare a “progreselor remarcabile” în domeniul politicilor publice.

Mai mult, în contextul crizei energetice și a gazului la care Chișinăul a fost supus prin politica practicată de Federația Rusă, Comisia Europeană a anunțat un sprijin de 60 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

Ca parte a colaborărilor instituționale dintre Chișinău și Bruxelles, în ultima perioadă au avut loc două momente semnificative, premierul Natalia Gavrilița semnând, la Bruxelles, Acordul privind participarea Republicii Moldova la Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al UE, iar președintele Parlamentului R. Moldova și cel al Parlamentului European au semnat un memorandum de înțelegere.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Emil Boc, în Comitetul European al Regiunilor: Viitorul Europei depinde de viitorul educației, care are un rol important în creșterea ratei de vaccinare

Published

on

© Emil Boc/ Facebook

Viitorul Europei depinde de viitorul educației, a susținut luni primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, într-o dezbatere care a avut loc la Bruxelles la nivelul Comitetului European al Regiunilor.

Boc, care este membru al delegației naționale a României în CoR, a susținut o intervenție în cadrul unei dezbateri a grupului la nivel înalt pentru democrație europeană al Comitetului European al Regiunilor, organism prezidat de Herman Van Rompuy, fost președinte al Consiliului European.

“În contextul discuției despre Viitorul Europei, am subliniat importanța susținerii financiare a educației prin toate programele europene și necesitatea realizării Spațiului European al Educației până în 2025”, a subliniat Emil Boc, care a coordonat la nivelul CoR raportul pentru realizarea Spațiului European al Educației.

Potrivit acestuia, “educația este calea prin care putem clădi în Europa un climat de toleranță și de „acceptare a celuilalt“.

Educația este antidotul raportat la rasism și extremism. Educația este calea directă pentru a ieși din sărăcie și pentru a avea acces la prosperitate. În contextul actual, educația are un rol important în creșterea ratei de vaccinare. Viitorul Europei depinde de viitorul educației, a mai adăugat Boc, care deține totodată și funcția de președinte al Asociației Municipiilor din România.

Emil Boc a prezentat la 18 martie în plenul Comitetului European al Regiunilor, opinia asupra proiectului de aviz pentru realizarea Spațiului European al Educației (European Education Area) până în 2025, raport adoptat la o zi distanță, pe 19 martie.

Comisia Europeană a adoptat la 30 septembrie anul trecut două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale.

Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare.

Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

Comunicarea privind Spațiul european al educației prezintă modalitățile prin care cooperarea poate îmbogăți și mai mult calitatea, caracterul incluziv și dimensiunea digitală și ecologică a sistemelor educaționale ale statelor membre. Documentul prezintă acțiunile prin care statele membre pot crea un Spațiu european al educației bazat pe libertatea celor care studiază și a cadrelor didactice de a învăța și de a lucra pe întregul continent și pe libertatea instituțiilor de învățământ de a se asocia între ele în Europa și dincolo de granițele acesteia.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Președintele Comitetului European al Regiunilor: Salut determinarea lui Klaus Iohannis de a crea Uniunea Sănătății și de a promova valorile UE prin educație

Published

on

© Apostolos Tzitzikostas/ Twitter

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, l-a felicitat sâmbătă pe președintele Klaus Iohannis pentru primirea Premiului Carol cel Mare.

Prezent la ceremonia de decernare care a avut loc în sala de onoare a Primăriei din Aachen, Tzitzikostas a spus că Iohannis este “un exemplu de adevărat european”.

UE se poate baza pe angajamentul dumneavoastră ca președinte și fost primar de Sibiu. Salut determinarea dumneavoastră de a crea o Uniune a Sănătății și de a promova valorile democratice ale UE prin educație. Este ceea ce oamenii noștri au nevoie și generațiile viitoare merită“, a scris liderul CoR, pe Twitter.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Ceremonia a debutat cu un cuvânt de bun venit din partea primarului orașului Aachen, Sibylle Keupen, membru de Drept al Consiliului Director al Societății pentru conferirea Premiului Internațional „Carol cel Mare” al Orașului Aachen.

Momentul următor a fost reprezentat de discursul de laudatio susținut de președintele Consiliului European. Charles Michel este unul dintre liderii europeni actuali care a colaborat îndeaproape cu președintele Klaus Iohannis, atât în calitate de prim-ministru al Belgiei, cât și în calitate de șef al Consiliului European, ambii fiind membri ai instituției care reunește șefii de state sau de guverne încă din 2014.

Astăzi, gravăm un nou nume… în marmura memoriei europene… Klaus Iohannis. Sunt atât onorat, cât și emoționat să “țin în mână ciocanul și dalta”. Pentru a grava numele tău, dragă Klaus, în marmura istoriei europene (…) Tocmai pentru că De Gasperi, Schuman, Monnet și Spaak și-au imaginat un timp dincolo de ei înșiși – au reușit să pună bazele Uniunii noastre. În beneficiul nostru, al generațiilor viitoare. Apoi au venit constructorii. Giscard, Schmidt, Kohl, Mitterrand, Delors și alții … Cărămidă cu cărămidă, au ridicat metodic etajele mari ale casei noastre comune – piața unică, spațiul Schengen, euro. Dragul meu Klaus, tu faci parte din acest mare șir de constructori“, a spus Michel.

Apoi, organizatorii i-au înmânat președintelui Klaus Iohannis Premiul Carol cel Mare, iar șeful statului a susținut o alocuțiune, în care a pledat pentru forța Uniunii Europene, pentru solidaritate și unitate europeană în detrimentul unei Europe cu viteze diferite și pentru aderarea României la spațiul Schengen.

La solemna ceremonie au mai participat președinta Slovaciei Zuzana Caputova, dar și patru câștigători ai premiului, precum fostul președinte al Consiliului European Herman Von Rompuy, fostul președinte al Parlamentului European Martin Schulz, fosta președintă a Lituaniei, Dalia Grybauskaite și fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble.

Aspectele ceremonioase au fost marcate și de momente solemne precum intonarea imnului Charlemagne “Urbs Aquensis, urbs regalis” și intonarea imnului Uniunii Europene.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE anunță un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 mld. euro pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia

NATO2 hours ago

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

NATO2 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderul Grupului PPE din PE, Manfred Weber, mesaj de 24 ianuarie: La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!

Eugen Tomac3 hours ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Eugen Tomac: A fost primul pas spre făurirea României întregi. Astăzi, la 163 de ani distanță, românii continuă să lupte pentru unitatea țării

CONSILIUL UE3 hours ago

Bogdan Aurescu pledează ca “UE să fie vizibilă și vocală” și să pregătească sancțiuni la adresa Rusiei: Conceptul de sfere de influență este învechit pentru securitatea europeană

ROMÂNIA4 hours ago

24 Ianuarie | Președintele Senatului, Florin Cîțu: Liberalismul rămâne singura soluție pentru a continua ceea ce au început înaintașii noștri

U.E.4 hours ago

Șeful diplomației UE, după ce SUA au rechemat familiile diplomaților de la Kiev: Nu vom face acelaşi lucru pentru că nu cunoaştem niciun motiv specific. Nu ar trebui să dramatizăm situaţia

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis, la 163 de ani de la Unirea Principatelor Române: 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru

POLITICĂ5 hours ago

Cristian Diaconescu, mesaj de Ziua Unirii Principatelor Române: Determinarea cu care politicienii vremii au acționat pentru realizarea Micii Uniri trebuie să reprezinte un exemplu

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda4 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE5 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending