Connect with us

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Op-ed comun. Apostolos Tzitzikostas, Emil Boc și Adrian Teban: Nu ne putem permite să pierdem lupta împotriva schimbărilor climatice. Este nevoie de un model economic și social durabil și favorabil incluziunii

Published

on

©️ Emil Boc - EPP Twitter, Tzitzikostas - EPP Twitter, Adrian Teban - Calea europeana

Intensificarea ambițiilor în materie de climă în timpul pandemiei de COVID-19
Sesiunea plenară a CoR din luna decembrie 2020

Proiect de articol de fond
al dlui Apostolos Tzitzikostas, președintele Comitetului European al Regiunilor și guvernatorul regiunii elene Macedonia Centrală,
al dlui Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca,
și al dlui Adrian Teban, primarul orașului Cugir

În aceste vremuri dificile, trebuie să desprindem învățămintele potrivite din criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a demara mai repede împreună procesul de redresare. Pandemia a demonstrat cât de vulnerabili și interconectați suntem cu toții. Trebuie să schimbăm direcția de acțiune, punând laolaltă toate eforturile noastre în Europa pentru a îndrepta către o societate cu adevărat durabilă, rezilientă și favorabilă incluziunii. Europa trebuie să accelereze tranziția verde, sprijinind fiecare regiune și oraș. Doar așa ne putem asigura că suntem în continuare în avangarda combaterii schimbărilor climatice la nivel mondial și că ne menținem poziția de lider în economia verde, creând locuri de muncă și sprijinind redresarea europeană.

Cele mai recente date arată că 2019 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în Europa. Continentul nostru se încălzește mai repede decât media mondială. În timp ce, la nivel mondial, temperatura a crescut în medie cu 1,1°C față de perioada preindustrială, în Europa a crescut cu aproape 2,0°C. Cunoaștem cu toții consecințele: valuri mari de căldură, secete și stres hidric în aproape toate țările. Inundațiile, furtunile puternice și incendiile forestiere distrug peisajul nostru. Modelul nostru actual de viață are efecte devastatoare asupra climei, dar și implicații asupra sănătății noastre; poluarea atmosferică a cauzat decesul prematur al peste 400 000 de persoane anul trecut în UE.

A sosit momentul să accelerăm schimbarea în întreaga Europă, în fiecare regiune și oraș. Uniunea Europeană a ocupat și ocupă în continuare un loc de frunte la nivel mondial în ceea ce privește acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. În 2007, liderii UE au convenit asupra obiectivelor privind energia și clima 20-20-20 până în 2020. Cu un efort colectiv considerabil, UE și-a atins obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 % față de nivelurile din 1990. În ceea ce privește sursele regenerabile de energie, cele mai recente rapoarte confirmă că am depășit deja obiectivul de 20 %. Se preconizează că, anul acesta, energia din surse regenerabile va atinge între 22,8 % și 23,1 % din consumul final brut de energie în UE. Cu toate acestea, trebuie să asigurăm coerența cu Pactul verde european – noua strategie de creștere a UE care vizează realizarea unei UE neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050, prin integrarea planurilor în sectoarele cele mai critice, cum ar fi energia, mediul, agricultura sau refacerea biodiversității. Trebuie eliminate subvențiile UE pentru combustibilii fosili și trebuie sprijinite toate regiunile carbonifere, pentru ca acestea să pună capăt dependenței de combustibilii fosili a locurilor de muncă și a economiilor locale.

Deși nu am reușit să atingem obiectivul de 20 % în materie de eficiență energetică, depunem toate eforturile necesare prin Inițiativa „Valul de renovări” – un nou pachet de politici al UE care sprijină renovarea aprofundată a parcului nostru imobiliar, crearea de locuri de muncă, revitalizarea comunităților locale, dar și reducerea emisiilor de dioxid de carbon, realizarea de economii de energie și eradicarea sărăciei energetice. Mai presus de toate, am demonstrat în ultimele trei decenii că UE poate reconcilia creșterea economică cu reducerea substanțială a emisiilor de dioxid de carbon. Azi putem privi înapoi mulțumiți: am avut o creștere mai puternică, mai bună și mai puțin poluantă.

Summitul ONU privind schimbările climatice din 2020 de la Glasgow ar fi fost ocazia de a stabili obiective mai ambițioase în materie de climă. Ca reprezentantă a Președinției Consiliului Uniunii Europene și reprezentant al Comitetului European al Regiunilor – vocea orașelor și regiunilor din UE –, ne reafirmăm angajamentul față de Acordul de la Paris privind schimbările climatice și dorința noastră de a sprijini Pactul verde european în atingerea neutralității climatice până în 2050. Întrebarea nu mai este dacă acest lucru este necesar, ci cum să realizăm acest lucru. Avem nevoie de un consens european cu privire la trei vectori principali care să conducă la o nouă eră a creșterii durabile și a rezilienței: obiective climatice ambițioase, finanțarea și punerea în aplicare.

În ceea ce privește obiectivele climatice ambițioase, trebuie să-i ascultăm pe cetățeni și să ne sporim angajamentele în consecință. În cadrul Președinției germane a UE – care a început la 1 iulie anul acesta și durează 6 luni – au fost prezentate noi obiective ambițioase în materie de energie, climă și mediu pentru 2030. Se urmărește, în fiecare țară, regiune și oraș, accelerarea realizării unei economii mai circulare, refacerea biodiversității și consolidarea rezilienței la viitoarele pandemii, creând, în același timp, locuri de muncă și reducând emisiile de dioxid de carbon. Mâine, șefii de stat și de guverne din UE se vor reuni pentru a decide dacă să adopte acest obiectiv. Punctul nostru de vedere este clar: un obiectiv minim de reducere a emisiilor cu 55 % până în 2030 în raport cu nivelurile din 1990 nu este doar realizabil, ci un factor esențial pentru redresarea durabilă de care avem nevoie.

În ceea ce privește finanțarea, nu mai putem aștepta. Consecințele pandemiei i-au împins pe cetățeni la marginea prăpastiei. Trebuie să ajungem, fără întârziere, la un acord final cu privire la bugetul pe termen lung al UE și la pachetul de redresare. Fondurile trebuie să fie operaționale până în prima jumătate a anului 2021. În caz contrar, va fi prea târziu pentru ca UE să contribuie la protejarea comunităților locale și la menținerea economiilor noastre. Propunerile actuale privind bugetul UE alocă 30 % acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice. Pachetul de redresare, Next Generation EU, prevede cel puțin 37 % cheltuieli legate de climă. Acesta este un pachet excepțional cu un mesaj clar: avem nevoie de o redresare verde pentru toate regiunile și orașele.

Pentru a realiza cu succes tranziția neutră din punct de vedere climatic, trebuie să conlucrăm cu toate nivelurile de guvernare, dar în special cu autoritățile locale și regionale. Orașele și regiunile s-au aflat în prima linie a luptei împotriva coronavirusului. Ele se află, de asemenea, în prima linie a situației de urgență legate de schimbările climatice și biodiversitate. Orașele și regiunile, insulele, zonele rurale și îndepărtate dau deja dovadă pe teren de mai multă ambiție în ce privește acțiunile climatice. Trebuie să le sprijinim în continuare la nivelul UE, pentru a garanta eficiența Pactului verde european și punerea sa în aplicare la nivel local.

Prin urmare, este esențial ca orașele și regiunile să fie implicate direct în elaborarea planurilor de redresare și în punerea în aplicare a investițiilor prioritare ale UE. De asemenea, este important să se consolideze mecanismele fondurilor de coeziune și regionale, pentru ca orașele și regiunile să aibă acces direct la resursele UE, tocmai pentru că autoritățile locale și regionale sunt cele mai în măsură să cunoască realitățile de pe teren.

Înainte de următoarea reuniune a Consiliului UE din 10 decembrie, trebuie să lăsăm la o parte diferențele și să ne îndreptăm împreună către un nou model economic și social durabil, rezilient și favorabil incluziunii. Pentru că ceea ce ne unește este mai important decât ceea ce ne separă. Pentru că uniți vom învinge pandemia. Și numai împreună vom câștiga o luptă pe care nu ne putem permite s-o pierdem: lupta împotriva schimbărilor climatice.

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Emil Boc, în Comitetul European al Regiunilor: Viitorul Europei depinde de viitorul educației, care are un rol important în creșterea ratei de vaccinare

Published

on

© Emil Boc/ Facebook

Viitorul Europei depinde de viitorul educației, a susținut luni primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, într-o dezbatere care a avut loc la Bruxelles la nivelul Comitetului European al Regiunilor.

Boc, care este membru al delegației naționale a României în CoR, a susținut o intervenție în cadrul unei dezbateri a grupului la nivel înalt pentru democrație europeană al Comitetului European al Regiunilor, organism prezidat de Herman Van Rompuy, fost președinte al Consiliului European.

“În contextul discuției despre Viitorul Europei, am subliniat importanța susținerii financiare a educației prin toate programele europene și necesitatea realizării Spațiului European al Educației până în 2025”, a subliniat Emil Boc, care a coordonat la nivelul CoR raportul pentru realizarea Spațiului European al Educației.

Potrivit acestuia, “educația este calea prin care putem clădi în Europa un climat de toleranță și de „acceptare a celuilalt“.

Educația este antidotul raportat la rasism și extremism. Educația este calea directă pentru a ieși din sărăcie și pentru a avea acces la prosperitate. În contextul actual, educația are un rol important în creșterea ratei de vaccinare. Viitorul Europei depinde de viitorul educației, a mai adăugat Boc, care deține totodată și funcția de președinte al Asociației Municipiilor din România.

Emil Boc a prezentat la 18 martie în plenul Comitetului European al Regiunilor, opinia asupra proiectului de aviz pentru realizarea Spațiului European al Educației (European Education Area) până în 2025, raport adoptat la o zi distanță, pe 19 martie.

Comisia Europeană a adoptat la 30 septembrie anul trecut două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale.

Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare.

Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

Comunicarea privind Spațiul european al educației prezintă modalitățile prin care cooperarea poate îmbogăți și mai mult calitatea, caracterul incluziv și dimensiunea digitală și ecologică a sistemelor educaționale ale statelor membre. Documentul prezintă acțiunile prin care statele membre pot crea un Spațiu european al educației bazat pe libertatea celor care studiază și a cadrelor didactice de a învăța și de a lucra pe întregul continent și pe libertatea instituțiilor de învățământ de a se asocia între ele în Europa și dincolo de granițele acesteia.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Președintele Comitetului European al Regiunilor: Salut determinarea lui Klaus Iohannis de a crea Uniunea Sănătății și de a promova valorile UE prin educație

Published

on

© Apostolos Tzitzikostas/ Twitter

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, l-a felicitat sâmbătă pe președintele Klaus Iohannis pentru primirea Premiului Carol cel Mare.

Prezent la ceremonia de decernare care a avut loc în sala de onoare a Primăriei din Aachen, Tzitzikostas a spus că Iohannis este “un exemplu de adevărat european”.

UE se poate baza pe angajamentul dumneavoastră ca președinte și fost primar de Sibiu. Salut determinarea dumneavoastră de a crea o Uniune a Sănătății și de a promova valorile democratice ale UE prin educație. Este ceea ce oamenii noștri au nevoie și generațiile viitoare merită“, a scris liderul CoR, pe Twitter.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Ceremonia a debutat cu un cuvânt de bun venit din partea primarului orașului Aachen, Sibylle Keupen, membru de Drept al Consiliului Director al Societății pentru conferirea Premiului Internațional „Carol cel Mare” al Orașului Aachen.

Momentul următor a fost reprezentat de discursul de laudatio susținut de președintele Consiliului European. Charles Michel este unul dintre liderii europeni actuali care a colaborat îndeaproape cu președintele Klaus Iohannis, atât în calitate de prim-ministru al Belgiei, cât și în calitate de șef al Consiliului European, ambii fiind membri ai instituției care reunește șefii de state sau de guverne încă din 2014.

Astăzi, gravăm un nou nume… în marmura memoriei europene… Klaus Iohannis. Sunt atât onorat, cât și emoționat să “țin în mână ciocanul și dalta”. Pentru a grava numele tău, dragă Klaus, în marmura istoriei europene (…) Tocmai pentru că De Gasperi, Schuman, Monnet și Spaak și-au imaginat un timp dincolo de ei înșiși – au reușit să pună bazele Uniunii noastre. În beneficiul nostru, al generațiilor viitoare. Apoi au venit constructorii. Giscard, Schmidt, Kohl, Mitterrand, Delors și alții … Cărămidă cu cărămidă, au ridicat metodic etajele mari ale casei noastre comune – piața unică, spațiul Schengen, euro. Dragul meu Klaus, tu faci parte din acest mare șir de constructori“, a spus Michel.

Apoi, organizatorii i-au înmânat președintelui Klaus Iohannis Premiul Carol cel Mare, iar șeful statului a susținut o alocuțiune, în care a pledat pentru forța Uniunii Europene, pentru solidaritate și unitate europeană în detrimentul unei Europe cu viteze diferite și pentru aderarea României la spațiul Schengen.

La solemna ceremonie au mai participat președinta Slovaciei Zuzana Caputova, dar și patru câștigători ai premiului, precum fostul președinte al Consiliului European Herman Von Rompuy, fostul președinte al Parlamentului European Martin Schulz, fosta președintă a Lituaniei, Dalia Grybauskaite și fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble.

Aspectele ceremonioase au fost marcate și de momente solemne precum intonarea imnului Charlemagne “Urbs Aquensis, urbs regalis” și intonarea imnului Uniunii Europene.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Președintele Comitetului European al Regiunilor salută angajamentul lui Klaus Iohannis pentru implementarea planului de redresare prin care România va beneficia de 29,2 miliarde de euro

Published

on

© European Committee of the Regions

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, l-a felicitat vineri pe președintele Klaus Iohannis pentru angajamentul său pentru implementarea planului național de redresare și reziliență în colaborare cu autoritățile locale și regionale.

Liderul autorităților regionale și locale din UE a fost prezent vineri la Forumul European Carol Cel Mare, desfășurat la Aachen în marja ceremoniei de decernare a Premiului Carol cel Mare președintelui Klaus Iohannis. De altfel, evenimentul s-a încheiat cu un dialog între președintele Klaus Iohannis și participanții la forum.

Cu doar câteva zile în urmă, a fost aprobat și planul de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde de euro. Îl felicităm pe președintele Iohannis pentru angajamentul său și încurajăm guvernul său să lucreze îndeaproape cu guvernele regionale și locale pentru implementarea acestuia“, a spus Tzitzikostas.

În discursul său de la forum, președintele Klaus Iohannis a catalogat planul de redresare pentru Europa drept “un domeniu esențial” al acțiunilor viitoare, subliniind că acesta “oferă instrumentele pentru a spori reziliența Uniunii, pentru a pregăti tranziția digitală şi cea verde și pentru atenuarea șocurilor sociale ale pandemiei”.

“Acest plan reprezintă și o schimbare de paradigmă, pentru că va sprijini tranziția către un nou model de creștere economică bazat pe sustenabilitate și echitate. Este esențial ca  implementarea noilor obiective de dezvoltare să se realizeze într-o  manieră inclusivă, evitându-se accentuarea decalajelor de dezvoltare. România rămâne pe deplin angajată în procesul de redresare economică post-criză”, a afirmat șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis este laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Șeful statului se alătură astfel unor importanți lideri din Europa Centrală și de Est care au primit acest premiu, precum Vaclav Havel sau Donald Tusk. Premiul, ce poartă numele împăratului fondator al Imperiului Carolingian supranumit “Părintele Europei”, este cea mai importantă distincție acordată vreodată unui om politic român.

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR)

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.21 mins ago

Germania, cu un pas mai aproape de formarea noului guvern: Verzii au votat în favoarea negocierilor cu social-democrații și liberalii

Vlad Nistor28 mins ago

Vlad Nistor, întâlnire cu reprezentanții AKP: Continuarea reformelor menite să alinieze Turcia la acquis-ul UE și la standardele europene este esențială

U.E.29 mins ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

POLITICĂ59 mins ago

“Un guvern al responsabilității naționale”: Cine sunt miniștrii și care este programul de guvernare al cabinetului premierului desemnat Dacian Cioloș

NATO15 hours ago

Pentagonul, înainte de vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București: România face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO

NEWS17 hours ago

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

MAREA BRITANIE17 hours ago

Regatul Unit dorește să-și revizuiască legislația privind drepturile omului pentru a împiedica CEDO ”să-i dea ordine”

REPUBLICA MOLDOVA18 hours ago

Republica Moldova trimite luni la Lețcani, Iași, o echipă formată din 22 de medici și asistenți medicali pentru a ajuta România în lupta cu pandemia

CONSILIUL UE20 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară (18-21 octombrie). Situația statului de drept în Polonia și accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, printre principalele teme

U.E.29 mins ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA2 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA3 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA3 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA3 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA4 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Team2Share

Trending