de Nicolae Ștefănuță, europarlamentar USR-PLUS și Renew Europe

Nici nu am apucat să ne bucurăm bine de acordul istoric obținut săptămâna trecută între Parlamentul European și Consiliu, că veștile de luni l-au și pus sub semnul incertitudinii. Pentru că n-au putut bloca mecanismul care leagă acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, regimurile autocrate de la Budapesta și Varșovia și-au exercitate dreptul de veto în Consiliu în ceea ce privește bugetul Uniunii pe următorii șapte ani, mai cu seama asupra posibilității Comisiei de a se împrumuta cu 750 de miliarde de euro pe piețele financiare prin instrumentul numit Next GenerationEU.

Acordul amintit prevede că între 2021 și 2027, Uniunea Europeană va avea un buget de peste 1800 de miliarde de euro – cel mai mare buget avut vreodată în istoria sa: este vorba, mai precis, de 1074 de miliarde de euro, bugetul multianual, și 750 de miliarde, din „Next Generation EU”.

Din acești bani, s-au anunțat 80 de miliarde de euro pentru România, dintre care 30 sunt granturi și împrumuturi la care vom putea avea acces prin Next Generation EU, pachetul de revenire din criza provocată de pandemia COVID-19. Pentru a putea absorbi toți acești bani, va trebui să scriem proiecte care să ducă la un trai mai bun pentru toți cetățenii români și care să ne ducă la un nivel de dezvoltare similar statelor vestice. În afară de cele 80 de miliarde, România mai poate beneficia și de bani din alte programe, precum programul educațional Erasmus, programul pentru sănătate EU4Health, de programul pentru cercetare Horizon sau de cel de investiții, InvestEU.

Vom avea la dispoziție, așadar, foarte mulți bani, cu care putem moderniza România cu adevărat, în decurs de câțiva ani: putem reporni economia pe bază de energie curată, putem construi spitale și dispensare moderne, dotate cu aparatură de ultimă oră și medicamente de ultimă generație, putem construi școli și grădinițe care să ofere educație de calitate copiilor noștri.

De ce este atât de important bugetul multianual

Cadrul financiar multianual, numit informal și „bugetul multianual” al Uniunii Europene, este un buget pe mai mulți ani prin care Uniunea își alege prioritățile în care intenționează să investească bani, la fiecare interval de 7 ani. Astfel, pentru perioada 2021-2027, prioritățile asumate pentru banii europeni sunt tranziția digitală, tranziția verde, cercetarea și sănătatea.

Pornind de la aceste priorități, Uniunea programează înainte cu 7 ani câți bani vor primi agricultorii din Politica Agricolă Comună, sau câți bani vor primi statele membre sub forma fondurilor structurale, sau câți bani vor primi studenții pentru programul Erasmus, câți bani se vor investi în cercetare și inovare șamd. Odată la 7 ani, instituțiile Uniunii trebuie să negocieze câți bani vor avea, pe ce îi cheltuie și cum, stabilesc sumele pentru programele mari, precum și obligațiile statelor membre, care finanțează bugetul Uniunii cu aproximativ 1% din Produsul Național Brut.

LIVE 4 decembrie ora 11:30 – Dezbatere cu eurodeputatul Nicu Ștefănuță (Renew Europe) privind viitorul buget UE

Miza bugetului multianual, așadar, aceasta este: el creionează cadrul pentru banii care vor veni pentru fiecare stat pentru agricultură, fondurile structurale, care ajută statele cu economii mai puțin performante să le ajungă din urmă pe cele mai bogate. De acum, una din mizele principale o constituie fondurile pentru a face față crizei.

În absența unui acord formal, votat în Parlamentul European și în Consiliu, pe Cadrul Financiar Multianual, „pachetul” integral va întârzia, iar Uniunea ar urma să funcționeze în 2021 cu un buget de dimensiunile celui din anul curent. Fără votul din Consiliu și Parlament, de asemenea, planul de redresare Next Generation EU există doar pe hârtie.

În Polonia, ministrul justiției, care este și procurorul șef, clasează dosare care au legătură cu frauda cu fondurile europene. Prin acțiunile lor, guvernele de la Varșovia și Budapesta ne spun că, dacă nu pot să fure ei sau să facă afaceri cu fonduri europene, atunci nici cetățenii lor nu ar trebui să beneficieze de banii europeni. Este un șantaj la adresa Uniunii pe care nu îl putem accepta.

Parlamentul European s-a luptat pentru un acord istoric în aceste negocieri. Pentru noi, a fost important să ne asigurăm că acești bani vor contribui la schimbarea în bine a vieții etățenilor europeni, aducând dezvoltare, mediu mai curat, servicii publice mai bune și nu vor ajunge în buzunare baronilor sau oligarhilor.

Acum este rândul președinției germane a Consiliului să modereze conflictul ivit, caruia i s-a alăturat și Slovenia. În această dimineață, premierul Sloveniei a trimis o scrisoare președintelui Consiliului European, prin care, practic, spunea că se alătură guvernelor Poloniei și Ungariei pentru a critica mecanismul privind statul de drept.

Acordul de săptămâna trecută, în termenii în care a fost negociat, este forte important pentru că el include soluțiile la criza de sănătate și economică pe care o traversează Uniunea. Pentru prima dată, Comisia se va împrumuta cu 750 de miliarde de euro de pe piețele financiare și va pune la dispoziția  statelor membre bani pentru a lupta cu criza și pentru redresare.  

Câteva cifre care îmi par semnificative: în urma acestui acord dintre Parlament și Consiliu, bugetul UE va crește cu 16 miliarde de euro. Programul european pentru sănătate, EU4Health, va crește cu 3.4 miliarde de euro (5,1 miliarde euro în total), programul Erasmus+ va beneficia de 2.2 miliarde de euro în plus (în total, 23,4 miliarde euro), iar 4 miliarde de euro vor fi acordați suplimentar pentru cercetare. Aș adăuga: Fondul integrat de gestionare a frontierelor și polițiștii de frontieră și de coastă ( +1,5 miliarde), Drepturi și valori (+ 0,8 miliarde (dublăm programul comparativ cu 2014-2020!), Europa creativă (+ 0,6 miliarde),  InvestEU (+ 1 miliard), Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (+ 1 miliard) si Ajutor umanitar: + 1 miliard (inclusiv 0,5 miliarde în plus provenind din rezerva de ajutor de urgență).

Pentru a putea susține toate aceste investiții, Uniunea intenționează să introducă contribuții noi la buget, prin care să plătească împrumuturile contractate. Aceste resurse noi se vor constitui din noi taxe, precum introducerea contribuției bazate pe deșeurile din plastic în 2021, iar de la 1 ianuarie 2023, taxa pentru giganții digitali, introducerea unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon si o taxă pentru comercializarea certificatelor pentru emisii ale gazelor cu efect de seră.

Este vorba, așadar, de sume consistente, pentru Europa și pentru România, bani care investiți strategic, în acord cu prioritățile asumate, vor construi o Uniune Europeană a stabilității economice, a economiei circulare, a păcii și prosperității.  

Fondurile Europene pentru România: un ghid orientativ pentru autoritățile locale 

Ani de-a rândul, înainte și după aderare, România a avut probleme la absorbția fondurilor europene. Acum, în fața unui buget istoric al Uniunii Europene, trebuie să ne mobilizăm pentru a prinde acest ultim tren, poate, al modernizării României.

De aceea, în urmă cu câteva luni am realizat un ghid preliminar al fondurilor europene disponibile pentru România, adresat în special autorităților locale, pe umerii cărora stă o mare parte din responsabilitatea pentru modernizarea localităților din România.

Ca europarlamentar, la aproape fiecare întâlnire cu cetăţenii am fost întrebat: care sunt fondurile europene disponibile? Care sunt pașii pe care ar trebui să-i urmăm pentru a putea accesa finanțările europene? Cum putem folosi fondurile europene pentru a îmbunătăţi lucrurile în comunitatea noastră?

Des aceea, am încercat, selectând din documentele puse la dispoziție pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, să arăt care sunt domeniile în care vor exista fonduri disponibile pe care vor putea să le acceseze autoritățile locale și județene, pentru a-și dezvolta comunitățile.

Fără îndoială, dacă autorităţile îşi vor face treaba, aceşti bani pot să aibă un efect real în viaţa cetăţenilor: cu ei vom putea construi drumuri de calitate, şcoli dotate cu tehnologie de ultimă generație, spitale moderne, vom putea finanța proiecte care să creeze locuri de muncă durabile, vom avea mediu mai curat şi o administraţie digitalizată, demnă de secolul 21. Aceștia sunt pași siguri spre o Românie de mâine în care tinerii vor vrea să rămână, o Românie în care viața și nivelul de trai al unui om de la țară să semene cu ale unuia din Franța sau Spania.

Ajunge așteptarea de trei decenii de după Revoluție. Românii merită o viaţă mai bună: să aibă slujbe mai bune, să-şi trimită copiii la şcoli moderne, să fie trataţi cu succes în spitale curate şi bine dotate, să respire un aer mai curat.

Pentru asta, trebuie să ne pregătim din timp și cred că fiecare ONG, fiecare instituție publică și fiecare firmă românească trebuie să-și facă temele cât mai din timp, pentru ca în momentul în care programele cu finanțare europeană pentru perioada 2021-2027 vor fi lansate și se vor putea depune cereri de finanțare, să fie pregătiți.

Suntem parte a acestei construcții nemaipomenite care a adus cea mai lungă perioadă de pace din istoria Europei: Uniunea Europeană, care ne pune la dispoziție bani și mijloace pentru a depăși anii de stagnare și întuneric lăsați în urmă.

Haideți să ne arătăm la înălțimea momentului, pentru noi și pentru copiii noștri!

Nicolae Ştefănuţă este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite a Parlamentului European şi supleant în Comisia pentru Afaceri Externe. Este, de asemenea, membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară și al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European. Nicolae Ştefănuţă este vicepreşedinte al Uniunii Salvaţi România şi a fost ales europarlamentar pe lista Alianţei USR PLUS pe 26 mai 2019. În Parlamentul European, Ștefănuță este membru al grupului Renew Europe, a treia cea mai mare familie politică din legislativul european. Anterior activității sale politice, Ștefănuță a lucrat ca diplomat al Parlamentului European pe lângă Congresul SUA.