Connect with us

Nicolae Ștefănuță

Op-ed | Eurodeputatul Nicu Ștefănuță: Revenirea din criză, stat de drept și noi surse pentru un buget istoric. Mizele bugetului multianual al UE pentru România

Published

on

© European Union, 2020 - Source: EP

de Nicolae Ștefănuță, europarlamentar USR-PLUS și Renew Europe

Nici nu am apucat să ne bucurăm bine de acordul istoric obținut săptămâna trecută între Parlamentul European și Consiliu, că veștile de luni l-au și pus sub semnul incertitudinii. Pentru că n-au putut bloca mecanismul care leagă acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, regimurile autocrate de la Budapesta și Varșovia și-au exercitate dreptul de veto în Consiliu în ceea ce privește bugetul Uniunii pe următorii șapte ani, mai cu seama asupra posibilității Comisiei de a se împrumuta cu 750 de miliarde de euro pe piețele financiare prin instrumentul numit Next GenerationEU.

Acordul amintit prevede că între 2021 și 2027, Uniunea Europeană va avea un buget de peste 1800 de miliarde de euro – cel mai mare buget avut vreodată în istoria sa: este vorba, mai precis, de 1074 de miliarde de euro, bugetul multianual, și 750 de miliarde, din „Next Generation EU”.

Din acești bani, s-au anunțat 80 de miliarde de euro pentru România, dintre care 30 sunt granturi și împrumuturi la care vom putea avea acces prin Next Generation EU, pachetul de revenire din criza provocată de pandemia COVID-19. Pentru a putea absorbi toți acești bani, va trebui să scriem proiecte care să ducă la un trai mai bun pentru toți cetățenii români și care să ne ducă la un nivel de dezvoltare similar statelor vestice. În afară de cele 80 de miliarde, România mai poate beneficia și de bani din alte programe, precum programul educațional Erasmus, programul pentru sănătate EU4Health, de programul pentru cercetare Horizon sau de cel de investiții, InvestEU.

Vom avea la dispoziție, așadar, foarte mulți bani, cu care putem moderniza România cu adevărat, în decurs de câțiva ani: putem reporni economia pe bază de energie curată, putem construi spitale și dispensare moderne, dotate cu aparatură de ultimă oră și medicamente de ultimă generație, putem construi școli și grădinițe care să ofere educație de calitate copiilor noștri.

De ce este atât de important bugetul multianual

Cadrul financiar multianual, numit informal și „bugetul multianual” al Uniunii Europene, este un buget pe mai mulți ani prin care Uniunea își alege prioritățile în care intenționează să investească bani, la fiecare interval de 7 ani. Astfel, pentru perioada 2021-2027, prioritățile asumate pentru banii europeni sunt tranziția digitală, tranziția verde, cercetarea și sănătatea.

Pornind de la aceste priorități, Uniunea programează înainte cu 7 ani câți bani vor primi agricultorii din Politica Agricolă Comună, sau câți bani vor primi statele membre sub forma fondurilor structurale, sau câți bani vor primi studenții pentru programul Erasmus, câți bani se vor investi în cercetare și inovare șamd. Odată la 7 ani, instituțiile Uniunii trebuie să negocieze câți bani vor avea, pe ce îi cheltuie și cum, stabilesc sumele pentru programele mari, precum și obligațiile statelor membre, care finanțează bugetul Uniunii cu aproximativ 1% din Produsul Național Brut.

LIVE 4 decembrie ora 11:30 – Dezbatere cu eurodeputatul Nicu Ștefănuță (Renew Europe) privind viitorul buget UE

Miza bugetului multianual, așadar, aceasta este: el creionează cadrul pentru banii care vor veni pentru fiecare stat pentru agricultură, fondurile structurale, care ajută statele cu economii mai puțin performante să le ajungă din urmă pe cele mai bogate. De acum, una din mizele principale o constituie fondurile pentru a face față crizei.

În absența unui acord formal, votat în Parlamentul European și în Consiliu, pe Cadrul Financiar Multianual, „pachetul” integral va întârzia, iar Uniunea ar urma să funcționeze în 2021 cu un buget de dimensiunile celui din anul curent. Fără votul din Consiliu și Parlament, de asemenea, planul de redresare Next Generation EU există doar pe hârtie.

În Polonia, ministrul justiției, care este și procurorul șef, clasează dosare care au legătură cu frauda cu fondurile europene. Prin acțiunile lor, guvernele de la Varșovia și Budapesta ne spun că, dacă nu pot să fure ei sau să facă afaceri cu fonduri europene, atunci nici cetățenii lor nu ar trebui să beneficieze de banii europeni. Este un șantaj la adresa Uniunii pe care nu îl putem accepta.

Parlamentul European s-a luptat pentru un acord istoric în aceste negocieri. Pentru noi, a fost important să ne asigurăm că acești bani vor contribui la schimbarea în bine a vieții etățenilor europeni, aducând dezvoltare, mediu mai curat, servicii publice mai bune și nu vor ajunge în buzunare baronilor sau oligarhilor.

Acum este rândul președinției germane a Consiliului să modereze conflictul ivit, caruia i s-a alăturat și Slovenia. În această dimineață, premierul Sloveniei a trimis o scrisoare președintelui Consiliului European, prin care, practic, spunea că se alătură guvernelor Poloniei și Ungariei pentru a critica mecanismul privind statul de drept.

Acordul de săptămâna trecută, în termenii în care a fost negociat, este forte important pentru că el include soluțiile la criza de sănătate și economică pe care o traversează Uniunea. Pentru prima dată, Comisia se va împrumuta cu 750 de miliarde de euro de pe piețele financiare și va pune la dispoziția  statelor membre bani pentru a lupta cu criza și pentru redresare.  

Câteva cifre care îmi par semnificative: în urma acestui acord dintre Parlament și Consiliu, bugetul UE va crește cu 16 miliarde de euro. Programul european pentru sănătate, EU4Health, va crește cu 3.4 miliarde de euro (5,1 miliarde euro în total), programul Erasmus+ va beneficia de 2.2 miliarde de euro în plus (în total, 23,4 miliarde euro), iar 4 miliarde de euro vor fi acordați suplimentar pentru cercetare. Aș adăuga: Fondul integrat de gestionare a frontierelor și polițiștii de frontieră și de coastă ( +1,5 miliarde), Drepturi și valori (+ 0,8 miliarde (dublăm programul comparativ cu 2014-2020!), Europa creativă (+ 0,6 miliarde),  InvestEU (+ 1 miliard), Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (+ 1 miliard) si Ajutor umanitar: + 1 miliard (inclusiv 0,5 miliarde în plus provenind din rezerva de ajutor de urgență).

Pentru a putea susține toate aceste investiții, Uniunea intenționează să introducă contribuții noi la buget, prin care să plătească împrumuturile contractate. Aceste resurse noi se vor constitui din noi taxe, precum introducerea contribuției bazate pe deșeurile din plastic în 2021, iar de la 1 ianuarie 2023, taxa pentru giganții digitali, introducerea unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon si o taxă pentru comercializarea certificatelor pentru emisii ale gazelor cu efect de seră.

Este vorba, așadar, de sume consistente, pentru Europa și pentru România, bani care investiți strategic, în acord cu prioritățile asumate, vor construi o Uniune Europeană a stabilității economice, a economiei circulare, a păcii și prosperității.  

Fondurile Europene pentru România: un ghid orientativ pentru autoritățile locale 

Ani de-a rândul, înainte și după aderare, România a avut probleme la absorbția fondurilor europene. Acum, în fața unui buget istoric al Uniunii Europene, trebuie să ne mobilizăm pentru a prinde acest ultim tren, poate, al modernizării României.

De aceea, în urmă cu câteva luni am realizat un ghid preliminar al fondurilor europene disponibile pentru România, adresat în special autorităților locale, pe umerii cărora stă o mare parte din responsabilitatea pentru modernizarea localităților din România.

Ca europarlamentar, la aproape fiecare întâlnire cu cetăţenii am fost întrebat: care sunt fondurile europene disponibile? Care sunt pașii pe care ar trebui să-i urmăm pentru a putea accesa finanțările europene? Cum putem folosi fondurile europene pentru a îmbunătăţi lucrurile în comunitatea noastră?

Des aceea, am încercat, selectând din documentele puse la dispoziție pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, să arăt care sunt domeniile în care vor exista fonduri disponibile pe care vor putea să le acceseze autoritățile locale și județene, pentru a-și dezvolta comunitățile.

Fără îndoială, dacă autorităţile îşi vor face treaba, aceşti bani pot să aibă un efect real în viaţa cetăţenilor: cu ei vom putea construi drumuri de calitate, şcoli dotate cu tehnologie de ultimă generație, spitale moderne, vom putea finanța proiecte care să creeze locuri de muncă durabile, vom avea mediu mai curat şi o administraţie digitalizată, demnă de secolul 21. Aceștia sunt pași siguri spre o Românie de mâine în care tinerii vor vrea să rămână, o Românie în care viața și nivelul de trai al unui om de la țară să semene cu ale unuia din Franța sau Spania.

Ajunge așteptarea de trei decenii de după Revoluție. Românii merită o viaţă mai bună: să aibă slujbe mai bune, să-şi trimită copiii la şcoli moderne, să fie trataţi cu succes în spitale curate şi bine dotate, să respire un aer mai curat.

Pentru asta, trebuie să ne pregătim din timp și cred că fiecare ONG, fiecare instituție publică și fiecare firmă românească trebuie să-și facă temele cât mai din timp, pentru ca în momentul în care programele cu finanțare europeană pentru perioada 2021-2027 vor fi lansate și se vor putea depune cereri de finanțare, să fie pregătiți.

Suntem parte a acestei construcții nemaipomenite care a adus cea mai lungă perioadă de pace din istoria Europei: Uniunea Europeană, care ne pune la dispoziție bani și mijloace pentru a depăși anii de stagnare și întuneric lăsați în urmă.

Haideți să ne arătăm la înălțimea momentului, pentru noi și pentru copiii noștri!


Nicolae Ştefănuţă este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite a Parlamentului European şi supleant în Comisia pentru Afaceri Externe. Este, de asemenea, membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară și al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European. Nicolae Ştefănuţă este vicepreşedinte al Uniunii Salvaţi România şi a fost ales europarlamentar pe lista Alianţei USR PLUS pe 26 mai 2019. În Parlamentul European, Ștefănuță este membru al grupului Renew Europe, a treia cea mai mare familie politică din legislativul european. Anterior activității sale politice, Ștefănuță a lucrat ca diplomat al Parlamentului European pe lângă Congresul SUA.

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță: În ultima zi de mandat, Donald Trump a vorbit despre unitate, însă pleacă de la Casa Albă pe o ușă separată

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Nicolae Ştefănuţă (Renew Europe, Alianța USR-PLUS), vicepreşedintele Delegaţiei pentru relaţii cu Statele Unite din Parlamentul European, a ținut un discurs în plenul Parlamentului European privind învestirea noului președinte al Statelor Unite ale Americii și actuala situație politică din SUA.

„În urmă cu câteva ore, cel de-al 45-lea Președinte al Statelor Unite a adresat discursul său de rămas bun. Astăzi va pleca în cadrul unei ceremonii separate. A vorbit despre unitate, însă pleacă de la Casa Albă pe o ușă separată. A spus că el nu a pornit noi războaie. Totuși, eu îi spun că nu a adus nici vreo nouă pace” a transmis deputatul european în intervenția sa.

În urma evenimentelor șocante de la Capitoliu, Nicolae Ștefănuță se întreabă dacă educația pentru democrație chiar primează: „Pe 6 ianuarie, am fost uluit să văd cum mulţimea care a atacat Capitoliul a călcat în picioare mormântul lui George Washington din rotonda Capitoliului. Nimeni nu s-a oprit măcar, pentru că nimeni nu mai ştia că se află acolo. Asta m-a făcut să mă întreb dacă facem destul pentru educația despre democrație, dacă vorbim îndeajuns despre aceasta, dacă suntem empatici când vorbim despre democrație.”

Potrivit europarlamentarului Nicolae Ștefănuță, avocatul președintelui în exercițiu, Donald Trump,  a reușit să îi convingă pe extremiști să caute dreptatea prin violență. Astfel, deputatul european pledează pentru o dreptate obținută prin educație: „Eu vă încurajez să facem dreptate prin educație, cooperare și iubire.”

Joe Biden este învestit miercuri în funcția de președinte al SUA. El va depune jurământul și va deveni cel de-al 46-lea președinte din istoria țării, tema ceremoniei sale de inaugurare fiind “America unită”

Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american. În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.

 

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicolae Ștefănuță: Am votat acordul privind bugetul UE pentru următorii 7 ani, Planul Marshall 2.0

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Nicolae Ștefănuță (Alianța USR-PLUS, Renew Europe) salută aprobarea viitorului buget al Uniunii Europene de către Parlamentul European, definind acest acord „istoric” drept un Plan Marshall 2.0.

„Am votat astăzi acordul privind bugetul Uniunii Europene pentru următorii 7 ani.  Acel Plan Marshall 2.0 pentru a ieși din criză a fost adoptat de Parlament”, a scris Nicolae Ștefănuță pe pagina oficială de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, Grupul Renew Europe și Alianța USR PLUS  s-au luptat și au reușit îndeplinească în urma acestor lungi negocieri patru obiective importante pentru viitorul cadru financiar multianual:

  1. Un acord istoric prin mărime sa: 750 de miliarde în plus prin Next Generation EU, în total 1800 de miliarde.
  2. Un acord istoric prin prioritățile sale: economie, stat de drept, sustenabilitate, tranziție digitală, tranziție verde. Obiectivul pentru cheltuieli climatice a crescut la 30% (comparativ cu 20% în prezent) și, pentru prima dată, avem un obiectiv de cheltuieli pentru biodiversitate de 10% începând cu 2026.
  3. Un acord istoric prin reforma bugetului UE: Acordul interinstituțional stabilește un calendar obligatoriu din punct de vedere juridic pentru introducerea de noi resurse proprii în cursul următorului buget pe termen lung, venituri care ar trebui să fie suficiente pentru a acoperi cel puțin rambursarea datoriilor planului de redresare.
  4. Un acord istoric datorită perseverenței și determinării Parlamentului European: A fost o bătălie pe cifre și principii, priorități și viziune care, dincolo de cele amintite mai sus, au adus în plus 16 miliarde EURO pentru programele europene cheie: EU4health, Erasmus+, Horizon Europe.

Parlamentul European a aprobat miercuri, cu o largă majoritate, următorul Cadru Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 care se ridică la suma de 1.074,3 miliarde de euro, astfel încât sprijinul UE să poată ajunge la cetățeni de la începutul anului viitor, votul eurodeputaților confirmând acordul Consiliului European. Acordul final dat asupra bugetului UE, care va putea intra astfel în vigoare la 1 ianuarie 2021, urmează unui alt vot dat de Parlamentul European prin care fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statului de drept. Voturile Parlamentului European au fost posibile după ce liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la 1o decembrie la un nou acord privind bugetul UE și fondul de redresare economică post-COVID-19 de 1824,3 miliarde de euro precum și cu privire la condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, după ce adoptarea pachetului de relansare a fost blocată inițial de Ungaria și de Polonia.

Citiți și: Parlamentul European a aprobat bugetul UE 2021-2027 în valoare de 1.074,3 miliarde de euro: România va beneficia de peste 47 miliarde de euro din viitorul CFM

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

COVID-19: Eurodeputatul Nicu Ștefănuță consideră că în dezbaterea privind vaccinul trebuie să dăm prioritate oamenilor de știință și medicilor: Când suntem bolnavi, mergem la doctor, nu la vecini

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

În dezbaterea privind vaccinul trebuie să dăm prioritate oamenilor de știință și medicilor, a precizat europarlamentarul Nicu Ștefănuță (USR-PLUS, Renew Europe), membru al Comisiei pentru Mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, în cadrul unei intervenții la Digi24.

Acesta a explicat că ”atunci când suntem bolnavi, mergem la doctor, nu la vecini sau persoane oarecare pentru sfaturi. Atunci când nu avem curent, căutăm un electrician bun, nu reparăm noi înșine tabloul”.

În acest context, europarlamentarul român a prezentat ultimele date despre autorizarea noilor vaccinuri împotriva COVID-19 în Europa.

”Agenția Europeană a Medicamentului, un corp format din oameni de știință, urmează să decidă asupra cererilor de autorizare până pe 29 decembrie pentru vaccinul Pfizer/BioNTech, respectiv până pe 12 ianuarie, cel mai târziu, pentru vaccinul produs de Moderna. Dacă e acordată, autorizația e valabilă 1 an și trebuie reînnoită anual. EMA a primit câte un set de date cu privire la peste 30.000 de subiecţi care au fost monitorizaţi de-a lungul testelor clinice. Sunt date foarte solide pe baza cărora EMA analizează, atât în ceea ce priveşte siguranţa, cât şi eficacitatea, in teste clinice fiind inclusi si persoane in varsta cu comorbiditati. EMA se află în contact cu țările care au autorizat deja vaccinul si primește și analizează datele despre efectele secundare observate până acum”, a explicat Ștefănuță.

Pentru a asigura transparența științifică, europarlamentarul român a reamintit că Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) va publica toate informațiile pe care le-a folosit pentru a acorda autorizație condiționată pe piață unui vaccin anti-COVID-19 de îndată ce va fi acordată această autorizație, inclusiv planul de gestionare a riscurilor care în mod normal nu este public.

Comisia Europeană, care negociază în numele celor 27 de state membre UE, a încheiat șase contracte pentru livrarea de vaccinuri împotriva coronavirusului, cel mai recent dintre acestea fiind stabilit cu compania farmaceutică Moderna, de unde Executivul european va achiziționa 160 de milioane de doze.

La acest contrat se adaugă cele încheiate cu grupul suedezo-britanic AstraZeneca şi cel american Johnson&Johnson (până la 400 de milioane de doze fiecare), cu asocierea franco-britanică Sanofi-GSK (până la 300 de milioane de doze), cu cea americano-germană Pfizer-BioNTech (până la 300 de milioane de doze) şi cu laboratorul german CureVac (până la 405 milioane de doze). 

Statele membre vor primi vaccinul în funcție de numărul populației, Comisia Europeană stabilind un sistem de proporționalitate. 

Pentru a garanta accesul la vaccinuri sigure în toată Europa, Comisia Europeană a prezentat la 15 octombrie principalele elemente care trebuie luate în considerare de către statele membre în ceea ce privește strategiile lor de vaccinare împotriva COVID-19 în vederea pregătirii Uniunii Europene și a cetățenilor săi pentru momentul în care va fi disponibil un vaccin sigur și eficace, precum și grupurile prioritare care trebuie avute în vedere pentru vaccinare în primul rând.

România a plătit deja un avans de peste 12 milioane de euro pentru vaccinul împotriva COVID-19.

Potrivit declarațiilor președintelui Klaus Iohannis de la începutul lunii noiembrie, România ar urma să primească peste 10 milioane de doze de vaccin. Prima tranșă ar urma să ajungă în țara noastră la începutul anului 2021, iar primii care vor fi vaccinați vor fi cei care lucrează în domeniul sănătății și persoanele aflate în categoriile de risc, urmând ca întreaga populație să fie imunizată în primăvara anului viitor.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dragoș Pîslaru9 mins ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a prezentat Comisiei de Muncă a Senatului Directiva Europeană pe Salariul Minim și implicațiile ei pentru România

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Președintele Consiliului European: Ultimii ani au afectat relația cu SUA. Donald Trump a vorbit mai mult cu Coreea de Nord decât cu Europa

U.E.1 hour ago

Germania este în favoarea restricțiilor asupra exporturilor de vaccinuri produse în UE: Nu este vorba de UE pe primul loc. Trebuie să ne asigurăm că există o distribuţie echitabilă

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Corina Crețu2 hours ago

Corina Crețu a pledat, în Parlamentul European, pentru durabilitatea investițiilor prin fondurile europene: Comisia Europeană ar trebui să asiste statele membre

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

Lansarea proiectului european Team2Share – Integrated Training & Teaching for Learning further aiming Knowledge Sharing Across Generations”

ENGLISH3 hours ago

Launch of the European Project Team2Share: Integrated Training & Teaching for Learning further aiming Knowledge Sharing Across Generations

U.E.3 hours ago

Giuseppe Conte a demisionat din fruntea guvernului italian

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană a lansat noul său angajament privind consumul verde, primele întreprinderi angajându-se să adopte măsuri concrete în vederea creșterii sustenabilității

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Ursula von der Leyen, mesaj în memoria victimelor Holocaustului: Avem datoria de a nu uita vreodată

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE6 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac7 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă1 month ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

Advertisement
Advertisement

Trending