Connect with us

Nicolae Ștefănuță

Op-ed | Eurodeputatul Nicu Ștefănuță: Revenirea din criză, stat de drept și noi surse pentru un buget istoric. Mizele bugetului multianual al UE pentru România

Published

on

© European Union, 2020 - Source: EP

de Nicolae Ștefănuță, europarlamentar USR-PLUS și Renew Europe

Nici nu am apucat să ne bucurăm bine de acordul istoric obținut săptămâna trecută între Parlamentul European și Consiliu, că veștile de luni l-au și pus sub semnul incertitudinii. Pentru că n-au putut bloca mecanismul care leagă acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, regimurile autocrate de la Budapesta și Varșovia și-au exercitate dreptul de veto în Consiliu în ceea ce privește bugetul Uniunii pe următorii șapte ani, mai cu seama asupra posibilității Comisiei de a se împrumuta cu 750 de miliarde de euro pe piețele financiare prin instrumentul numit Next GenerationEU.

Acordul amintit prevede că între 2021 și 2027, Uniunea Europeană va avea un buget de peste 1800 de miliarde de euro – cel mai mare buget avut vreodată în istoria sa: este vorba, mai precis, de 1074 de miliarde de euro, bugetul multianual, și 750 de miliarde, din „Next Generation EU”.

Din acești bani, s-au anunțat 80 de miliarde de euro pentru România, dintre care 30 sunt granturi și împrumuturi la care vom putea avea acces prin Next Generation EU, pachetul de revenire din criza provocată de pandemia COVID-19. Pentru a putea absorbi toți acești bani, va trebui să scriem proiecte care să ducă la un trai mai bun pentru toți cetățenii români și care să ne ducă la un nivel de dezvoltare similar statelor vestice. În afară de cele 80 de miliarde, România mai poate beneficia și de bani din alte programe, precum programul educațional Erasmus, programul pentru sănătate EU4Health, de programul pentru cercetare Horizon sau de cel de investiții, InvestEU.

Vom avea la dispoziție, așadar, foarte mulți bani, cu care putem moderniza România cu adevărat, în decurs de câțiva ani: putem reporni economia pe bază de energie curată, putem construi spitale și dispensare moderne, dotate cu aparatură de ultimă oră și medicamente de ultimă generație, putem construi școli și grădinițe care să ofere educație de calitate copiilor noștri.

De ce este atât de important bugetul multianual

Cadrul financiar multianual, numit informal și „bugetul multianual” al Uniunii Europene, este un buget pe mai mulți ani prin care Uniunea își alege prioritățile în care intenționează să investească bani, la fiecare interval de 7 ani. Astfel, pentru perioada 2021-2027, prioritățile asumate pentru banii europeni sunt tranziția digitală, tranziția verde, cercetarea și sănătatea.

Pornind de la aceste priorități, Uniunea programează înainte cu 7 ani câți bani vor primi agricultorii din Politica Agricolă Comună, sau câți bani vor primi statele membre sub forma fondurilor structurale, sau câți bani vor primi studenții pentru programul Erasmus, câți bani se vor investi în cercetare și inovare șamd. Odată la 7 ani, instituțiile Uniunii trebuie să negocieze câți bani vor avea, pe ce îi cheltuie și cum, stabilesc sumele pentru programele mari, precum și obligațiile statelor membre, care finanțează bugetul Uniunii cu aproximativ 1% din Produsul Național Brut.

LIVE 4 decembrie ora 11:30 – Dezbatere cu eurodeputatul Nicu Ștefănuță (Renew Europe) privind viitorul buget UE

Miza bugetului multianual, așadar, aceasta este: el creionează cadrul pentru banii care vor veni pentru fiecare stat pentru agricultură, fondurile structurale, care ajută statele cu economii mai puțin performante să le ajungă din urmă pe cele mai bogate. De acum, una din mizele principale o constituie fondurile pentru a face față crizei.

În absența unui acord formal, votat în Parlamentul European și în Consiliu, pe Cadrul Financiar Multianual, „pachetul” integral va întârzia, iar Uniunea ar urma să funcționeze în 2021 cu un buget de dimensiunile celui din anul curent. Fără votul din Consiliu și Parlament, de asemenea, planul de redresare Next Generation EU există doar pe hârtie.

În Polonia, ministrul justiției, care este și procurorul șef, clasează dosare care au legătură cu frauda cu fondurile europene. Prin acțiunile lor, guvernele de la Varșovia și Budapesta ne spun că, dacă nu pot să fure ei sau să facă afaceri cu fonduri europene, atunci nici cetățenii lor nu ar trebui să beneficieze de banii europeni. Este un șantaj la adresa Uniunii pe care nu îl putem accepta.

Parlamentul European s-a luptat pentru un acord istoric în aceste negocieri. Pentru noi, a fost important să ne asigurăm că acești bani vor contribui la schimbarea în bine a vieții etățenilor europeni, aducând dezvoltare, mediu mai curat, servicii publice mai bune și nu vor ajunge în buzunare baronilor sau oligarhilor.

Acum este rândul președinției germane a Consiliului să modereze conflictul ivit, caruia i s-a alăturat și Slovenia. În această dimineață, premierul Sloveniei a trimis o scrisoare președintelui Consiliului European, prin care, practic, spunea că se alătură guvernelor Poloniei și Ungariei pentru a critica mecanismul privind statul de drept.

Acordul de săptămâna trecută, în termenii în care a fost negociat, este forte important pentru că el include soluțiile la criza de sănătate și economică pe care o traversează Uniunea. Pentru prima dată, Comisia se va împrumuta cu 750 de miliarde de euro de pe piețele financiare și va pune la dispoziția  statelor membre bani pentru a lupta cu criza și pentru redresare.  

Câteva cifre care îmi par semnificative: în urma acestui acord dintre Parlament și Consiliu, bugetul UE va crește cu 16 miliarde de euro. Programul european pentru sănătate, EU4Health, va crește cu 3.4 miliarde de euro (5,1 miliarde euro în total), programul Erasmus+ va beneficia de 2.2 miliarde de euro în plus (în total, 23,4 miliarde euro), iar 4 miliarde de euro vor fi acordați suplimentar pentru cercetare. Aș adăuga: Fondul integrat de gestionare a frontierelor și polițiștii de frontieră și de coastă ( +1,5 miliarde), Drepturi și valori (+ 0,8 miliarde (dublăm programul comparativ cu 2014-2020!), Europa creativă (+ 0,6 miliarde),  InvestEU (+ 1 miliard), Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (+ 1 miliard) si Ajutor umanitar: + 1 miliard (inclusiv 0,5 miliarde în plus provenind din rezerva de ajutor de urgență).

Pentru a putea susține toate aceste investiții, Uniunea intenționează să introducă contribuții noi la buget, prin care să plătească împrumuturile contractate. Aceste resurse noi se vor constitui din noi taxe, precum introducerea contribuției bazate pe deșeurile din plastic în 2021, iar de la 1 ianuarie 2023, taxa pentru giganții digitali, introducerea unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon si o taxă pentru comercializarea certificatelor pentru emisii ale gazelor cu efect de seră.

Este vorba, așadar, de sume consistente, pentru Europa și pentru România, bani care investiți strategic, în acord cu prioritățile asumate, vor construi o Uniune Europeană a stabilității economice, a economiei circulare, a păcii și prosperității.  

Fondurile Europene pentru România: un ghid orientativ pentru autoritățile locale 

Ani de-a rândul, înainte și după aderare, România a avut probleme la absorbția fondurilor europene. Acum, în fața unui buget istoric al Uniunii Europene, trebuie să ne mobilizăm pentru a prinde acest ultim tren, poate, al modernizării României.

De aceea, în urmă cu câteva luni am realizat un ghid preliminar al fondurilor europene disponibile pentru România, adresat în special autorităților locale, pe umerii cărora stă o mare parte din responsabilitatea pentru modernizarea localităților din România.

Ca europarlamentar, la aproape fiecare întâlnire cu cetăţenii am fost întrebat: care sunt fondurile europene disponibile? Care sunt pașii pe care ar trebui să-i urmăm pentru a putea accesa finanțările europene? Cum putem folosi fondurile europene pentru a îmbunătăţi lucrurile în comunitatea noastră?

Des aceea, am încercat, selectând din documentele puse la dispoziție pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, să arăt care sunt domeniile în care vor exista fonduri disponibile pe care vor putea să le acceseze autoritățile locale și județene, pentru a-și dezvolta comunitățile.

Fără îndoială, dacă autorităţile îşi vor face treaba, aceşti bani pot să aibă un efect real în viaţa cetăţenilor: cu ei vom putea construi drumuri de calitate, şcoli dotate cu tehnologie de ultimă generație, spitale moderne, vom putea finanța proiecte care să creeze locuri de muncă durabile, vom avea mediu mai curat şi o administraţie digitalizată, demnă de secolul 21. Aceștia sunt pași siguri spre o Românie de mâine în care tinerii vor vrea să rămână, o Românie în care viața și nivelul de trai al unui om de la țară să semene cu ale unuia din Franța sau Spania.

Ajunge așteptarea de trei decenii de după Revoluție. Românii merită o viaţă mai bună: să aibă slujbe mai bune, să-şi trimită copiii la şcoli moderne, să fie trataţi cu succes în spitale curate şi bine dotate, să respire un aer mai curat.

Pentru asta, trebuie să ne pregătim din timp și cred că fiecare ONG, fiecare instituție publică și fiecare firmă românească trebuie să-și facă temele cât mai din timp, pentru ca în momentul în care programele cu finanțare europeană pentru perioada 2021-2027 vor fi lansate și se vor putea depune cereri de finanțare, să fie pregătiți.

Suntem parte a acestei construcții nemaipomenite care a adus cea mai lungă perioadă de pace din istoria Europei: Uniunea Europeană, care ne pune la dispoziție bani și mijloace pentru a depăși anii de stagnare și întuneric lăsați în urmă.

Haideți să ne arătăm la înălțimea momentului, pentru noi și pentru copiii noștri!


Nicolae Ştefănuţă este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite a Parlamentului European şi supleant în Comisia pentru Afaceri Externe. Este, de asemenea, membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară și al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European. Nicolae Ştefănuţă este vicepreşedinte al Uniunii Salvaţi România şi a fost ales europarlamentar pe lista Alianţei USR PLUS pe 26 mai 2019. În Parlamentul European, Ștefănuță este membru al grupului Renew Europe, a treia cea mai mare familie politică din legislativul european. Anterior activității sale politice, Ștefănuță a lucrat ca diplomat al Parlamentului European pe lângă Congresul SUA.

Nicolae Ștefănuță

UE va putea să inspecteze în teren situația crizei sanitare în țările membre grație eforturilor depuse de eurodeputatul Nicu Ștefănuță

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

UE va putea să inspecteze în teren situația crizei sanitare în țările membre grație eforturilor depuse de eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR PLUS, Renew Europe), se arată într-o postare a acestuia pe Facebook.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) va avea mai mulți bani și competențe extinse precum inspecția din teren în statele membre, adunând date de la statele membre, analizează riscurile, transmite avize științifice guvernelor, colaborează cu toate autoritățile naționale, informează Nicu Ștefănuță.

UE va putea să inspecteze în teren situația crizei sanitare în țările membre.

Centrul European de Prevenire și Control…

Posted by Nicu Ștefănuță on Tuesday, 13 April 2021

 

„Fără structura ECDC nu am fi avut habar cum evoluează pandemia sau cu ce noi tulpini ne confruntăm. ECDC a dirijat implementarea unor tratamente comune și a unor protocoale de gestionare a cazurilor COVID. Eu am fost raportor Renew Europe în Comisia pentru Bugete din Parlamentul European și m-am luptat pentru mai mulți bani și mai multe competențe pentru ECDC, inclusiv posibilitatea inspecției din teren în statele membre, coordonată de această instituție. Lupta mea a devenit realitate și mă bucur să vă anunț că amendamentele depuse au fost adoptate ieri cu majoritate!”, declară eurodeputatul român.

Nicu Ștefănuță explică că a pus accent pe inspecția din teren pentru că „este o armă puternică cu care putem analiza la locul faptei care sunt problemele sanitare cu care se confruntă statele membre și putem oferi sprijin științific imediat în momente cruciale”. 

„Este o primă dar importantă victorie pentru cetățenii europeni, care vor avea instituții mai bine pregătite pentru a răspunde amenințărilor la sănătatea publică. Iar Europa înseamnă și România. Am văzut că nu putem lupta de unii singuri cu pandemia. ECDC va asigura un răspuns coordonat al Europei în situații de criză sanitară”, subliniază politicianul.

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță: UE trebuie să devină o Uniune a Sănătății, unde cetățenii săi au acces egal la tratamente și medicamente

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Uniunea Europeană trebuie să devină o Uniune a Sănătății, unde cetățenii săi au acces egal la tratamente și medicamente, a afirmat miercuri eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR PLUS, Renew Europe), membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European și coordonatorul grupului Renew Europe în Comisia specială de luptă împotriva cancerului (BECA).

Ștefănuță a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății în care a subliniat că pandemia a determinat apariția unei nevoi comune a creării Uniunii sănătății.

“Bolile sunt identice, însă tratamentul pe care îl primesc cetățenii europeni este diferit. E momentul să acționăm preventiv și să punem la punct un sistem european de sănătate echitabil, în care pacienții din diferite state membre și care suferă de aceleași boli să beneficieze de aceleași tipuri de tratamente medicale de înaltă calitate. În Uniunea Europeană nu trebuie să existe pacienți de mâna a doua! Avem dreptul la aceleași medicamente inovatoare și să fim îngrijiți de personal medical la fel de pregătit și motivat. Discrepanțele dintre sistemele de sănătate europene ar trebui să devină un subiect al trecutului”, a afirmat Ștefănuță.

El a evidențiat implicarea sa în cele mai importante decizii și acțiuni europene în domeniul sănătății din ultimul an, precum triplarea bugetului Programului de Sănătate al UE, constituirea rezervei strategice medicale rescEU și lupta împotriva cancerului.

“Am fost raportor al Comisiei pentru bugete pe acest dosar și am luptat mult pentru acești bani. EU4Health este o oportunitate extraordinară să luptăm cu succes în Europa împotriva cancerului, cu infecțiile din spitale sau cu lipsa medicamentelor. Am contribuit la eficientizarea acestui mecanism (n.r. – Mecanismul de Protecție Civilă al UE), prin instituirea unei proceduri de achiziții publice comune la nivel european în caz de dezastre și constituirea Rezervei Strategice Europene (RescEU), care a devenit astfel realitate. România  a fost desemnată de către Comisia Europeană unul dintre statele gazdă pentru rezerva strategică de medicamente și echipamente medicale. În calitate de coordonator Renew Europe în comisia BECA, militez pentru asigurarea accesului egal la medicamente inovatoare pentru pacienții bolnavi de cancer precum și pentru înființarea unui Centru oncologic de excelență acreditat în fiecare stat membru”, a detaliat eurodeputatul român.

Ștefănuță a mai asigurat că va lupta în continuare întărirea agențiilor europene din domeniul sănătății precum Agenția Europeană pentru Medicamente Centrul European de Control și Prevenire a Bolilor, cu scopul de a avea instrumentele necesare și a fi mult mai bine pregătiți să gestionăm viitoare crize sanitare.

“Pandemia nu va fi ultima criză prin care vom trece. Trebuie să fim pregătiți mâine așa cum am fi vrut să fim azi. Cetățenii europeni așteaptă de la Europa un scut pentru viață și pentru sănătate”, a conchis el.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță: Aderarea României la Spațiul Schengen va fi o prioritate în bugetul Uniunii Europene pe anul 2022

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

În ședința din 17 martie 2021 a Comisiei pentru bugete a Parlamentului European, au fost votate prioritățile privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2022, anunță europarlamentarul Nicu Ștefănuță (USR PLUS, Renew Europe) într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest raport prezintă care sunt elementele prioritare pentru Parlamentul European în vederea redactării proiectului de buget al Uniunii Europene pentru anul 2022, care se urmează să fie publicat de Comisia Europeană în luna iunie. Textul adoptat pe 17 martie de comisia de bugete, cu 30 de voturi pentru, 3 împotrivă și 7 abțineri, urmează să fie votat în plenara Parlamentului, săptămâna următoare.

Cred cu tărie că România trebuie să adere la spațiul Schengen și am reușit să-mi conving colegii europarlamentari că aderarea țărilor candidate la Schengen este crucială pentru economia Europei, nu doar a lor. Prin raportul adoptat azi, creăm un context bugetar mai favorabil și în ceea ce privește siguranța Europei. În viața de zi cu zi, pentru că nunta să se întâmple, trebuie să începi să te pregătești pentru ea. Pentru a sprijini argumentul nostru, am introdus priorități bugetare pentru întărirea Frontex, creșterea bugetului Parchetului european, am cerut aplicarea imediată a mecanismului privind respectarea statului de drept. Acestea erau necesare a asigura condițiile bugetare pentru securitate și respectarea statului de drept optime, astfel încât aderarea României la spațiul Schengen să devină o realitate cât mai devreme. Am solicitat Comisiei Europene să ne furnizeze date relevante cu privire la costul neaderării României la spațiul Schengen, astfel încât să putem demonstra Consiliului și Statelor membre că nu există un moment mai bun pentru a vota aderarea pentru țările candidate care îndeplinesc toate criteriile tehnice. Vrem să dăm startul economiei și vrem toate soluțiile puse pe masă. România, Bulgaria și Croația trebuie să adere de urgență la spațiul Schengen ” a declarat Nicu Ștefănuță.

Prin amendamentele introduse de Nicu Stefănuță, prioritățile bugetare pentru anul 2022 includ un capitol special pentru sănătate, care prevede un buget mai mare agențiile descentralizate, HERA, Centrul European pentru Controlul Bolilor Transmisibile, Agenția Europeană a Medicamentelor, precum și buget crescut pentru EU4Health și pentru Planul de combatere a cancerului.

Europarlamentarul USR PLUS (Renew Europe) Nicu Ștefănuță este raportorul grupului Renew Europe pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2022. În această calitate, a negociat cu celelalte grupuri politice prioritățile în construirea bugetului 2022, care sunt: redresarea economică, cercetarea, susținerea IMM-urilor, bani pentru cercetare și inovație, buget solid pentru apărare, utilizarea banilor nefolosiți pe perioada pandemiei pentru programul Erasmus+ în anul 2022.

Bugetul anului 2022 este al doilea buget anual din Cadrul financiar multianual 2021-2027. Din acest motiv, bugetul va juca un rol important în dezvoltarea și îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și a priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei COVID-19, ce va fi consolidată de fondurile furnizate din instrumentul de recuperare temporară Next Generation EU.

Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Uniunii Salvați România și a fost ales europarlamentar pe lista Alianței USR PLUS pe 26 mai 2019. 

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

S&D10 hours ago

Summitul Social de la Porto: Grupul S&D din PE organizează discuții cu partenerii sociali și experții privind modalitățile optime de a construi Europa Socială

REPUBLICA MOLDOVA10 hours ago

Klaus Iohannis: România susține agenda de reforme a președintelui Republicii Moldova; Maia Sandu apreciază “sprijinul României pentru calea europeană a Republicii Moldova”

NATO10 hours ago

Ministerul Apărării Naționale a primit aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru derularea a zece noi programe de înzestrare ale Armatei

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Ursula von der Leyen răspunde scrisorii liderului PSD Marcel Ciolacu: Comisia Europeană așteaptă ratificarea de către Parlamentul României a Deciziei privind sistemul de resurse proprii

Cristian Bușoi11 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi face apel la coordonare între statele membre în privința recomandărilor pentru utilizarea vaccinurilor anti-COVID-19: Nu trebuie să transmitem mesaje contradictorii

U.E.11 hours ago

Cancelarul german Angela Merkel, ”foarte îngrijorată” de starea de sănătate a liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi

Corina Crețu11 hours ago

Corina Crețu salută sprijinul BEI de 250 de milioane de euro pentru Spitalul Regional Iași, dar avertizează: Suntem în întârziere cu cel puțin doi ani

Dan Motreanu12 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Reducerea emisiilor de carbon și atingerea neutralității climatice vor fi realizate prin parteneriate cu sectoare industriale

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: UE trebuie să se implice în reducerea emisiilor mondiale de metan, încurajând partenerii globali să ia măsuri în acest sens

CONSILIUL UE13 hours ago

Centrul UE de securitate cibernetică cu sediul la București primește undă verde din partea Consiliului. Urmează adoptarea finală de către Parlamentul European

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending