În România, salariul minim ar fi de cca 3500 lei dacă pentru calcularea sa s-ar aplica indicatorul de minim 60% din salariul mediu brut al fiecărui stat membru, cum a fost convenit în negocierile interinstituționale de la Bruxelles, a declarat eurodeputatul Corina Crețu, membru supleant în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale a Parlamentului European, într-un interviu pentru revista ROEXPAT.

Salariile echitabile care asigură un nivel de trai decent reprezintă unul dintre principiile Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și de viață, acest proiect de lege stabilește un cadru pentru a promova niveluri adecvate ale salariilor minime legale, pentru a promova negocierile colective privind stabilirea salariilor.

Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale din Parlamentul European (EMPL) a votat pe 11 noiembrie raportul privind propunerea de Directivă privind salariile minime adecvate, prin care deputații europeni au propus noi reguli care să asigure salarii minime echitabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Proiectul a fost aprobat în cadrul sesiunii plenare din 22-25 noiembrie de la Strasbourg.

Stabilirea unui salariu minim, care să fie echitabil, ar ajuta lucrătorii, în special pe cei care muncesc cel puțin 40h/săptămână și care nu sunt remunerați corespunzător efortului pe care îl depun, să ducă un trai decent și să nu mai fie la limita sărăciei. În plus, parlamentarul european a precizat anterior că „5 milioane de cetateni europeni câștigă sub pragul salariului minim, iar cei mai mulți dintre cei aflați în prima linie în lupta cu pandemia primesc sume care nu le oferă posibilitatea unui trai decent”.

„Este o dezbatere care de ani de zile a fost ținută deoparte, mai ales din cauza faptului că stârnește foarte multe controverse având în vedere nivelurile diferite de dezvoltare are statelor membre, ca și sistemele sociale diferite, dar în fața acestei situații a pandemiei, Parlamentul European a preluat inițiativa și încearcă să-i ajute pe cei cu venituri foarte mici, precum lucrătorii, oamenii care muncesc. Toate studiile arată că sunt 450 milioane de cetățeni ai UE, acum fără Marea Britanie, din care 25 milioane sunt la limita sărăciei. Cei mai mulți sunt în Europa Centrală și de Est, oameni care muncesc mai mult de 8h pe zi/40h pe săptămână, deci ar trebui ca din acest salariu să-și poată asigura traiul de zi cu zi. Vorbesc aici de chirie, îmbrăcăminte și hrană, ceea ce nu se întâmplă. Tocmai de aceea s-a demarat această dezbatere. Până la votul din Comisia pentru Muncă și Afaceri Sociale au avut loc  45 de runde de negocieri și s-a ajuns la un indicator acceptat de toate statele membre: salariul minim să fie de cel puțin 60% din salariul mediu brut al fiecărei țări. În ceea ce privește sumele, la ora actuală salariul mediu brut în România este undeva la 5300 de lei. 60% ar însemna spre 3500 lei, ceea ce ar ajuta foarte mulți oameni să-și asigure un trai decent. Se vorbește, de fapt, despre un salariu corect, echitabil, care să ajute oamenii să-și asigure măcar cele necesare”, a declarat Corina Crețu.

Deputatul european a mai arătat că, deși aplicarea acestei directive ar fi o povară pentru guvernele statelor mai sărace din centrul și estul UE, în timp va accelera reducerea decalajelor privind bunăstarea socială. De asemenea, în cazul României, implementarea instrumentului salariului minim ar fi facilitat de creșterea economică constantă, dar și de negocieri colective mai puternice. 

„Cred că acest lucru ar fi o povară pe umerii bugetului național în România, dar dacă tot Guvernul se laudă zilnic că avem creștere economică, părerea mea este că aceasta trebuie să se vadă și în buzunarele oamenilor. Cred că un lucrător din Italia sau Luxemburg este la fel de bun ca unul din România. Deci, această directivă a salariului minim, deși va fi o povară pentru statele sărace și guvernele lor, va accelera reducerea disparităților sociale. Instrumentul salariului minim cred că va avea un efect pozitiv. Să sperăm că Danemarca și Suedia, care se opun, nu vor bloca proiectul prin veto în Consiliu. Ei se opun pentru că acolo guvernul nu are niciun cuvânt de spus în stabilirea salariului minim sau mediu. Poate că aici ar trebui să ajungem și noi. Adică, ca patronatele, împreună cu sindicatele să reușească să asigure un salariu decent fără intervenția guvernului”, a mai declarat Corina Crețu. 

Ca politician de stânga fost comisar european pentru politica regională în Comisia Juncker, Corina Crețu a contribuit la crearea mai multor formule sociale susținute la nivelul UE: Pilonul Social European, salariul minim la nivel european. În acest sens, ea s-a exprimat anterior, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, că este susținătoarea unei Europe sociale și echitabile. De altfel, a menționat că, diferențele ideologice între grupurile politice din Parlamentul European s-au estompat în ceea ce privește stabilirea unui salariu minim la nivelul UE, deoarece „membrii din statele mai sărace și-au unit forțele pentru că se gândesc în primul rând la oameni”, în ciuda conștientizării faptului că directiva ar pune presiune pe bugetele guvernelor mai puțin bogate. 

În prezent, această directivă se află în faza consultărilor interinstituționale, după votul din Parlamentul European. Urmează să fie discutată în Consiliu și, dacă va fi adoptată, toate statele membre vor trebui să vină cu planuri de acțiune și cu raportări anuale, astfel încât în maxim doi ani de zile să implementeze această directivă.

Luni, 6 decembrie, Consiliul UE a convenit asupra poziției sale de negociere cu Parlamentul, cu privire la propunerea Comisiei Europene pentru o legislație a UE referitoare la salarii minime adecvate în UE. 

Noul proiect de lege al Uniunii Europene va asigura un nivel minim de protecție al salariilor în toate statele membre, pentru a garanta standarde de viață decente pentru lucrători și familiile acestora. Noua legislație ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă. 

Potrivit proiectului de lege, statele membre trebuie să evalueze și să raporteze dacă salariile minime legale sunt suficiente prin utilizarea unor criterii pentru a institui condiții de muncă și de viață decente și să includă elemente precum puterea de cumpărare și rata sărăciei. Statele membre în care salariul minim este protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă salarii legale sau să facă aceste acorduri universal aplicabile.

De asemenea, proiectul de lege vizează își propune să consolideze și să extindă sfera de aplicare a negocierilor colective și să protejeze lucrătorii, oferindu-le un salariu minim prin intermediul acestor negocieri.

Potrivit președinției slovene a Consiliului UE, țările cu o acoperire ridicată a negocierii colective tind să aibă o pondere mai mică de lucrători cu salarii mici și salarii minime mai mari decât cele cu o acoperire redusă a negocierii colective. Din acest motiv, miniștrii au convenit că țările ar trebui să promoveze consolidarea capacității partenerilor sociali de a se angaja în negocieri colective. În cazul în care gradul de acoperire a negocierii colective este sub 70%, acestea ar trebui, de asemenea, să stabilească un plan de acțiune pentru promovarea negocierii colective. 

Astfel, textul convenit prevede că statele membre ar trebui să monitorizeze acoperirea și caracterul adecvat al salariului minim. În plus, li se va cere să raporteze Comisiei, la fiecare doi ani, rata de acoperire a negocierilor colective, nivelul salariilor minime legale și ponderea lucrătorilor acoperiți de acestea. Statele membre care au exclusiv contracte colective de muncă vor raporta cu privire la cele mai mici niveluri de salarizare stabilite prin contracte colective și cu privire la salariile celor care nu sunt acoperite de contracte colective. Comisia va analiza aceste date și va prezenta un raport Consiliului și Parlamentului European.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu propune ca fondurile rezultate din comerțul cu emisii să se întoarcă în industria din care au fost colectate și să fie investite în combustibilii alternativi.

”Grupul PPE încearcă să aibă o poziție coordonată în privința pachetului Pregătiți pentru 55%, iar pentru asta sunt deja organizate grupuri de lucru și până în ianuarie 2022 vor avea loc în jur de 15 întâlniri, în care deputații pot să își exprime pozițiile. Discuțiile sunt în general foarte complicate. Pentru cel mai cuprinzător dosar, cel privind comerțul cu emisii – în domeniile transportului maritim, aerian și rutier, precum și în domeniul încălzirii este desemnat drept raportor un coleg care susține puternic acest sistem de piață. Pe de altă parte, avem colegi care nu susțin această abordare și de aici apar problemele”, a detaliat eurodeputatul.

Deși nu sprijină această abordare, Marinescu consideră că ”nu vom avea o majoritate care să elimine sistemul comerțului cu emisii, deși se vorbește mult ca acesta să nu fie aplicat pentru domeniul rutier și încălzire.”

În acest context, eurodeputatul propune ca ”fondurile care s-au strâns din comerțul cu emisii trebuie să se întoarcă în industria din care au fost colectate și să fi investite în combustibilii alternativi.”

”Avem acest sistem de comerț cu emisii, însă retragerea certificatelor de pe piață trebuie să se facă în concordanță cu prezența pe piață a combustibililor alternativi. Cred că este singura modalitate prin care putem să reducem emisiile în mod sănătos și fără să o facem prin reducerea mobilității, ceea ce ar putea avea efecte economice și sociale nebănuite și cu consecințe foarte grave”, a motivat Marinescu.

”Propunerea coordonării în interiorul PPE este bună, însă va fi foarte greu să ajungem la un rezultat. De aceea, în calitate de coordonator al PPE în comisia TRAN, le-am propus colegilor PPE din această comisie să realizăm un pachet de amendamente în toate dosarele, pentru că sunt foarte interconectate, iar acest pachet să fie depus în toate comisiile care se ocupă de pachetul Pregătiți pentru 55%. Cred că este singura soluție pentru a avea un rezultat cât mai apropiat de realitate”, a mai spus eurodeputatul.

În acest sens, Marian-Jean Marinescu a organizat deja trei întâlniri cu industria de transport rutier, maritim și aerian.

”Din concluziile la care am ajuns, industria transportului maritim acceptă sistemul comerțului cu certificate, cu anumite condiții desigur, precum perioada de 3 ani de renunțare la certificate – pe care o consideră foarte scurtă; mandatul privind mix-ul de combustibili, între fosil și combustibil alternativ pe care l-ar dori mai mare în ce privește combustibilul alternativ pentru a încuraja producția sau faptul că aceste prevederi se aplică inclusiv navelor din afara UE, nave care evident vor evita porturile Uniunii”, a informat europarlamentarul.

O altă discuție importantă a fost cea referitoare la certificarea combustibililui alternativ.

În egală măsură, eurodeputatul a avertizat că ”în momentul în care nu ai cu ce să înlocuiești combustibilul care poluează, atunci singura modalitate de reducere a emisiilor este să reduci mobilitatea. În plus, dacă nu ai combustibili alternativi, trebuie să plătești pentru emisiile generate de combustibilii fosili iar prețurile vor crește, ceea ce va conduce la micșorarea volumului de marfă transportată maritim, ceea ce implică efecte colaterale foarte mari.”

”În aviație, această situație este mult mai vizibilă pentru că în perioada imediat următoare există doar o soluție: combustibilul alternativ. Poate în 2035 va exista un avion pe hidrogen, așa cum spune Airbus, poate avioanele de dimensiuni mici cu motoare electrice pot acoperi zborurile regionale, dar toate acestea sunt soluții pentru perioada după 2030. Și aici trebuie să încurajăm producția de combustibili alternativi și să corelăm apariția acestora pe piață cu retragerea certificatelor”, a mai explicat Marian-Jean Marinescu.

Citiți și:

Marian-Jean Marinescu semnalează că pachetul ”Fit for 55” va afecta ”stilul de viață al europenilor” și regretă că dosarele nu au fost distribuite în mod echitabil între comisiile de mediu, transport și industrie

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european. 

Propunerile prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon.