de Frans Timmermans, Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Verde European
Trebuie să acționăm acum pentru a limita haosul climatic viitor
Daunele totale anuale estimate cauzate de inundațiile din România (care au avut loc inclusiv în februarie 2023) sunt de 1.7 miliarde EUR, afectând în medie 150.000 de cetățeni în fiecare an.
Criza climatică s-a înrăutățit atât de mult încât aceste tipuri de fenomene meteorologice extreme nu mai pot fi catalogate ca accidente neobișnuite. Dovezile științifice sunt clare: ne vom confrunta cu fenomene mai extreme și mai frecvente. Anul acesta, seceta care a durat mai multe luni în întreaga Europă a afectat sectorul agricol și a provocat incendii forestiere în Franța și Spania încă din luna martie, în timp ce Italia se confruntă cu consecințele inundațiilor dezastruoase din Câmpia Padului.
Deși consecințele schimbărilor climatice nu sunt întotdeauna mortale, ele afectează în continuare toate aspectele economiilor și societăților noastre: randamentul culturilor scade din cauza secetelor, a căldurii și a furtunilor; nu mai este disponibilă apă de răcire pentru industrie și producția de energie, ceea ce duce la închiderea forțată a instalațiilor; ploile extreme inundă pivnițe, erodează stratul superficial de sol fertil și fac ca drumurile să devină inaccesibile; nivelurile scăzute ale apei fac ca generarea de energie hidroelectrică să devină imposibilă; progresia deșertificării amenință terenurile agricole care erau cândva fertile; dăunătorii, cum ar fi gândacii de scoarță, prosperă, distrugând pădurile Europei; iar sănătatea noastră este din ce în ce mai amenințată de boli legate de căldură și boli „tropicale”, cum ar fi febra denga, care a ajuns în prezent pe teritoriul european.
Această situație nu ocolește pe nimeni. În întreaga Uniune Europeană, fenomenele extreme legate de climă duc deja la pierderi de vieți omenești și provoacă daune economice de peste 12 miliarde EUR pe an, majoritatea neasigurate sau neasigurabile. Între timp, Europa se confruntă cu o încălzire mai rapidă decât alte continente și devine din ce în ce mai probabil că vom depăși deja, în acest deceniu, limita de creștere a temperaturii de 1,5 °C stabilită în Acordul de la Paris.
Știu că semnalele de alarmă constante cu privire la schimbările climatice pot exercita o presiune considerabilă asupra sănătății mintale și pot duce chiar la disperare. Acest lucru este valabil în special pentru generațiile mai tinere. Provocarea este atât de mare încât nu o putem ignora și nu putem continua la fel ca înainte. Ceea ce este sigur, însă, este că nu am pierdut orice speranță. Nici pe departe.
Tocmai am integrat în legislația europeană o serie de politici care ne vor ajuta să ne reducem emisiile mult mai rapid, iar în întreaga lume și alte țări își intensifică acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. Trebuie, așadar, să fim pregătiți.
În primăvara anului viitor, UE va publica prima evaluare a riscurilor climatice. Această analiză va demonstra modul în care schimbările climatice actuale și viitoare ar putea avea un impact asupra mediului, economiei și societății europene în general. Aceasta va servi drept ghid pentru acțiunile ulterioare.
Dezvoltăm rapid instrumentele necesare pentru a ne proteja mai bine. De exemplu, ne îmbunătățim răspunsul la amenințarea tot mai mare pe care o reprezintă incendiile forestiere, prin utilizarea monitorizării prin satelit și prin dublarea dimensiunii flotei UE de stingere a incendiilor, deja pentru vara aceasta.
Multe alte proiecte europene sunt în curs de desfășurare, vizând protejarea agriculturii și consolidarea securității alimentare împotriva secetei și inundațiilor, răcirea orașelor prin plantarea de copaci și îmbunătățirea planificării urbane, precum și pregătirea sistemelor de sănătate și a sistemelor energetice prin simulări de criză și modernizarea infrastructurii, cum ar fi spitalele sau centralele electrice. Trebuie însă să ne intensificăm eforturile.
Bineînțeles, sunt necesare investiții pentru a ne asigura că suntem pregătiți, dar costurile nici nu se compară cu costul lipsei de acțiune.
Dacă ne pregătim mai bine locuințele, infrastructura, economia și sistemele de sănătate pentru schimbările climatice vom economisi bani în viitor. Această pregătire va duce, mai presus de toate, la salvarea de vieți omenești.
Trebuie să rămânem, pe parcursul acestor evenimente, conștienți de impactul uman pe care îl are deja această criză. În aproape toate regiunile Uniunii Europene, au murit oameni ca urmare directă a dezastrelor climatice. Acești oameni merită să ne amintim de ei, merită să povestim prin ce au trecut. De aceea, data de 15 iulie a fost desemnată de Parlamentul European și de statele membre drept Ziua europeană pentru comemorarea victimelor crizei climatice mondiale; un moment, o zi, în care ne reunim pentru a ne aminti de acești oameni și a discuta despre calea de urmat.
Această situație trebui să fie un semnal de alarmă clar și să ne îndemne pe toți să acționăm acum pentru a reduce cât mai mult impactul schimbărilor climatice. Pentru că trebuie să protejăm ceea ce avem cu toții cel mai de preț: viața și sănătatea familiilor și prietenilor noștri.
