Connect with us

ONU

Op-ed | Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga: ”S.O.S. resursele globale comune ale planetei”

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României la ONU

de Ion I. Jinga, Ambasador, Reprezentant Permanent al României la ONU

Când eram un adolescent dornic să descopere lumea, am învățat alfabetul Morse pentru comunicarea la distanță. În codul Morse, semnalul ce semnifică urgența este o secvență de trei puncte – trei linii – trei puncte, corespunzătoare literelor „SOS“. Folosit inițial pe mare de către navele în pericol, în limba engleză mesajul este asociat expresiei „Save Our Ship“ – „Salvați corabia noastră”. SOS indică o criză iminentă și necesitatea unei acțiuni imediate.

Oamenii de știință spun că numărul planetelor din univers ar putea fi 7 x 1020 (7 urmat de 20 de zerouri), însă cele mai multe nu au condiții pentru a susține viața. Planeta Albastră, pe care trăim, beneficiază de o combinație de elemente vitale pentru supraviețuire – pământ, oceane, râuri, păduri, atmosferă, biodiversitate și climă – și ar putea fi, mai degrabă, o anomalie statistică în univers.

Termenul de „Resurse globale comune” – „Global Commons” în limbajul ONU – este folosit pentru a defini acele resurse naturale ale planetei care se află dincolo de limitele suveranității statelor și se referă, în mod tradițional, la oceanul planetar, atmosferă, spațiul extra-atmosferic si continentul Antarctica. Recent, schimbările climatice, biodiversitatea și regiunea Arctică au fost, de asemenea, incluse în categoria „Global Commons”. În ultimii ani, au loc dezbateri dacă Internetul, ca sistem global de computere interconectate prin tehnologii de telecomunicații, face parte din resursele globale comune. Răspunsul pare a fi mai degrabă „Nu”, deoarece rețeaua Internet se află, în mare parte, în proprietate privată (guvernanța Internetului este un subiect în dezbatere). Spațiul cibernetic – „Cyberspace” – poate fi, însă, considerat parte a „Global Commons”, conceptul fiind legat de libertatea de exprimare.

Aproape peste tot în lume resursele naturale sunt supra-exploatate, cu un impact masiv asupra mediului înconjurător. Această realitate este adesea numită „Tragedia resurselor globale comune”. Din 1970 și până astăzi, economia globală a crescut de cinci ori, iar producția de bunuri alimentare cu 300%. În aceeași perioadă, îngrășămintele chimice acumulate în ecosistemele costiere au generat „zone moarte” pe o suprafață totală mai mare decât cea a Marii Britanii. Populația globului se apropie de zece miliarde, iar consumul de alimente este așteptat să crească cu peste 50% până în 2050. Pentru a produce hrana necesară omenirii, se estimează că o suprafață suplimentară de teren de două ori mai mare decât India ar urma să fie transformată în teren agricol. În fiecare an, planeta pierde 10 milioane ha de pădure – o suprafață egală cu cea a Islandei. Despăduririle masive afectează sistemul de apă dulce, diminuează capacitatea pădurilor de a stoca dioxidul de carbon și amplifică consecințele dezastrelor naturale. Penuria de apă ar putea deveni, în curând, o nouă normalitate în multe părți ale lumii, afectând cca. 5,7 miliarde de oameni până în 2050. Afecțiunile cauzate de poluarea aerului produc 6,5 milioane de decese premature în fiecare an.

Datorită încălzirii globale, un milion din cele opt milioane de specii de plante și animale care există pe Pământ riscă să dispară. Avem astăzi în atmosferă cea mai mare cantitate de gaze cu efect de seră din ultimul milion de ani. Un studiu publicat în 2019 de Academia Națională de Științe a Statelor Unite arată că, într-un scenariu cu emisii reduse, până în anul 2100 nivelul oceanului planetar ar crește cu 69 cm, raportat la nivelul din anul 2000, iar dacă emisiile vor fi ridicate, creșterea ar putea fi de 111 cm. Creșterea nivelului oceanelor va face ca numeroase state insulare să dispară de pe hartă. Trăim într-un „sat global”, de aceea nicio țară nu este imună la poluare, degradarea mediului, distrugerea biodiversității, sau răspândirea bolilor infecțioase. În același timp, niciun stat nu dispune de mijloace pentru a rezolva singur astfel de probleme.

Soluția constă în inversarea tendințelor de evoluție a climei, biodiversității și oceanelor și în construirea unei economii globale sustenabile.

Pentru aceasta, sunt necesare schimbări comportamentale și transformări structurale. În iunie 2020, Klaus Schwab, Președintele Executiv al Forumului Economic Mondial (autor al cărții „Cea de-a patra revoluție industrială”), aprecia că: „Pandemia de COVID-19 reprezintă o oportunitate rară și redusă în timp de a reflecta, reimagina și reseta lumea în care trăim, pentru a crea un viitor mai sănătos, mai echitabil și mai prosper”.

Pandemia a demonstrat că acest lucru este posibil atunci când nu mai sunt alte opțiuni. În cazul COVID-19, purtăm mască, ne spălăm pe mâini, păstrăm distanța socială. Pentru a evita „tragedia resurselor globale comune”, va trebui să renunțăm la comportamente nocive în relația cu natura, redusă risipa de hrană și apă, un nivel zero de emisii până în anul 2050.

Sunt necesare și o serie de transformări structurale: decarbonizarea producției de energie, electrificarea transportului și industriei, creșterea eficienței energetice, trecerea de la transportul rutier de mărfuri la cel pe cale ferată și maritim, protejarea pădurilor, refacerea zonelor degradate, oprirea supra-exploatării speciilor, stoparea poluării marine, curățirea oceanelor de plasticul care sufocă viața, amprentă „zero” de carbon la construcțiile noi, economie circulară, folosirea materialelor regenerabile, asimilarea revoluției digitate în viața cotidiană.

Într-un astfel de proiect, contractul social dintre oameni, guverne și marile corporații trebuie să devină mai inclusiv și adaptat noilor realități. Măsurile de creștere a încrederii între state sunt importante nu doar în domeniul securității internaționale, ci și pentru gestionarea resurselor globale comune, iar acest lucru este posibil doar într-o ordine globală bazată pe reguli și pe normele de drept internațional. În această paradigmă, Organizația Națiunilor Unite are un rol-cheie, deoarece construcția unor societăți inclusive și reziliente, care să genereze redresarea ecologică, digitală și sustenabilă a economiei globale și să valorifice avantajele revoluțiilor InfoTech și BioTech, presupune soluții bazate pe multilateralism.

În iunie 2019, peste 50 mari organizații filantropice, de cercetare, mass media și de afaceri din lume au format un parteneriat numit „Alianța pentru Resursele Globale Comune”, cu obiectivul de a crea o rețea de acțiune bazată pe date științifice, pentru protejarea populației și planetei, refacerea resurselor globale comune și promovarea unor schimbări sistemice. 1200 companii s-au alăturat deja acestui proiect. În septembrie 2019, Franța și Germania au lansat „Alianța pentru Multilateralism”, un forum pentru promovarea de soluții comune la provocările globale, prin consolidarea cooperării multilaterale. România s-a alăturat inițiativei în anul 2020.

În februarie 2021, la lansarea raportului Programului ONU pentru Mediu „Să facem pace cu natura”, Secretarul General Antonio Guterres spunea: „Pentru prea mult timp, am purtat un război sinucigaș și fără sens cu natura. Rezultatul îl reprezintă trei crize interconectate: perturbarea mediului, distrugerea biodiversității și poluarea care ne amenință viabilitatea ca specie. Fără ajutorul naturii, nu vom putea prospera, sau chiar supraviețui. Este timpul să reevaluăm și să resetăm relația noastră cu natura. Drumul către economia sustenabilă există, el presupune energie regenerabilă, sisteme de hrană sustenabile și soluții bazate pe natură”.

Epilog. Resursele globale comune au fost multă vreme conceptualizate în termeni financiari. Zeci de ani, omenirea s-a concentrat mai mult pe exploatare și profit, decât pe protecție și conservare. Descoperim acum că suntem o lume mare pe o planetă mică, folosim mai multe resurse decât capacitatea acesteia de regenerare și ne apropiem de punctul dincolo de care întoarcerea nu va mai fi posibilă. Am putea, eventual, supraviețui fără bani dar, cu siguranță, nu și fără ecosisteme capabile să susțină viața. Această realitate reprezintă un semnal SOS ce indică o criză iminentă și necesitatea unei acțiuni imediate. Poate că în univers există 7 x 1020 planete, dar Pământul este singura noastră casă și corabia cu care călătorim prin spațiul intergalactic. Protejându-i resursele globale comune, ne protejăm viitorul pe o planetă sustenabilă.

Așa cum remarca Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, de la tribuna Adunării Generale a ONU, în septembrie 2019: „Suntem astăzi, toți, profund interconectați prin guvernanța multilaterală. Soluțiile la aceste provocări economice, sociale și de mediu care se întrepătrund pot fi găsite doar printr-un angajament reînnoit față de multilateralism și o ordine internațională bazată pe reguli, cu ONU în centrul său”.

Promovarea intereselor naționale presupune, deopotrivă, patriotism și cooperare globală. Profesorul Yuval Noah Harari (autorul cărții „Homo deus. Scurtă istorie a viitorului”) argumentează că nu există contradicție între naționalism și globalism: „Naționalism înseamnă să îți iubești compatrioții. Și, în secolul XXI, pentru a proteja siguranța și viitorul compatrioților tăi, trebuie să cooperezi cu străinii. Deci, în secolul XXI, cei care sunt buni naționaliști trebuie să fie și globaliști. Globalism înseamnă un angajament față de anumite reguli globale, reguli care nu neagă unicitatea fiecărei națiuni, ci doar reglementează relațiile dintre națiuni”.

Post Scriptum. La 1 aprilie voi participa, alături de alți ambasadori la ONU, la o conversație deschisă, în nume personal, despre „Resursele globale comune în secolul XXI”.

Notă: Opiniile exprimate în acest articol nu angajează poziția oficială a autorului.

ONU

Administrația Biden invită experți ONU să ancheteze rasismul din SUA: Îndemnăm şi alte state membre să participe la acest ”efort de luptă împotriva rasismului, discriminării şi xenofobiei”

Published

on

© State Department photo by Ron Przysucha/ Public Domain

Administrația președintelui Joe Biden a invitat experți ONU să examineze bilanțul Statelor Unite în materie de rasism față de reprezentații afro-americani, adoptând o poziție contrară fostei administrații Trump, anunță France Presse, citat de Agerpres.

Secretarul de stat american Antony Blinken a salutat miercuri crearea, de către Consiliul pentru drepturile omului din cadrul ONU, a unui grup de experţi mandataţi să examineze violenţele poliţieneşti împotriva ”persoanelor de origine africană” comise în lumea întreagă.

”Naţiunile responsabile nu ar trebui să încerce să evite evaluarea bilanţului lor în materie de drepturi ale omului, dimpotrivă ele trebuie să o solicite în intenţia de a ameliora” situaţia, menţionează Blinken într-un comunicat.

Astfel, şeful diplomaţiei americane a invitat în SUA doi raportori speciali ai ONU, specialişti în forme contemporane de rasism şi probleme legate de minorităţi, îndemnând şi alte state membre să participe la acest ”efort de luptă împotriva rasismului, discriminării şi xenofobiei”.

Luarea de poziție este în atiteză cu atitudinea fostului președinte republican, Donald Trump, și a aliaților săi în fața manifestațiilor care au zguduit Statele Unite după decesul, la 25 mai anul trecut, a afro-americanului George Floyd sub genunchiul unui polițist alb.

Negând existenţa rasismului sistemic în Statele Unite, Donald Trump a atribuit violenţele comise de poliţie ”merelor stricate” şi a respins orice critică asupra istoriei ţării.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Prioritățile UE pentru cea de a 76-a Adunare Generală a ONU: Existența unui parteneriat puternic și dinamic între UE și ONU este mai importantă decât oricând

Published

on

© European Commission/ Facebook

Consiliul UE a aprobat luni concluzii care stabilesc prioritățile UE în cadrul celei de a 76-a Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite (septembrie 2021 – septembrie 2022), subliniind că multilateralismul rămâne cel mai eficace mijloc de guvernare a relațiilor mondiale într-un mod care să aducă beneficii tuturor, informează comunicatul oficial. 

Din acest motiv, UE și statele sale membre vor continua să îl sprijine aducând laolaltă actori mondiali în vederea găsirii unor soluții mondiale comune, pentru a garanta o lume mai sigură și mai stabilă și o redresare mondială durabilă și favorabilă incluziunii în urma pandemiei de COVID-19.

Mai mult, UE și statele sale membre vor continua să sprijine ONU ca forum indispensabil pentru cooperarea internațională și ca piatră de temelie a sistemului multilateral, care se întemeiază pe respectarea dreptului internațional, inclusiv a dreptului internațional al drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar.

În acest context, UE va continua să contribuie la punerea în aplicare efectivă a reformelor ONU, conlucrând în direcția unei ONU care să fie adecvată scopului urmărit și adaptată la provocările mondiale și la geopolitica secolului al XXI-lea.

Pentru cea de a 76-a Adunare Generală a ONU, UE se va concentra asupra priorităților-cheie, cum ar fi o reconstruire mai bună după pandemia de COVID-19, transformarea lumii într-un loc mai sigur și promovarea păcii și a securității, câștigarea cursei împotriva schimbărilor climatice și restabilirea relației cu natura și modelarea agendei digitale mondiale.

Concluziile afirmă că, într-o lume în schimbare rapidă, existența unui parteneriat puternic și dinamic între UE și ONU este mai importantă decât oricând și că această cooperare ar trebui consolidată prin instituirea unui summit UE-ONU periodic.

Tot în acest sens, Consiliul miniștrilor de externe va avea o reuniune luni, 12 iulie 2021, ce va va fi prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, conform unui comunicat

Se preconizează că miniștrii vor aproba concluzii privind o Europă conectată la nivel mondial și privind prioritățile UE în cadrul celei de a 76-a Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Continue Reading

ONU

Raport FAO-OCDE: Eradicarea foametei până în 2030, unul dintre obiectivele ONU, va fi dificil de atins, în contexul în care pandemia a accentuat problema malnutriției

Published

on

© International Rescue Committee (IRC), 2018

Eliminarea foametei în lume până în 2030, unul dintre obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite de ONU, va fi dificil de atins în contextul în care pandemia a agravat problema subalimentației, arată un raport comun publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), anunță AFP, citat de Agerpres.

Autorii raportului susțin că, în pofida faptului că la nivel global domeniul agriculturii și alimentației a făcut față mai bine șocului provocat de pandemia de COVID-19 decât alte sectoare, ”efectul combinat al pierderilor de venituri şi inflaţiei preţurilor de consum pentru produsele alimentare a făcut şi mai dificil accesul la o alimentaţie sănătoasă pentru numeroase persoane”.

Obstacolele care stau în calea atingerii acestui obiectiv diferă de la o ţară la alta. Potrivit prognozelor incluse în acest raport ”media disponibilităţii alimentare mondiale ar urma să urce cu 4% în următorii zece ani, pentru a ajunge la 3.025 de calorii per persoană pe zi”, susţin autorii raportului.

Cu toate acestea, creșterea mediei globale reprezintă un rezultat al progreselor realizate de țările cu venituri intermediare, ”în timp ce în statele cu venituri mici regimul alimentar va rămâne în mare parte neschimbat”.

De exemplu, în Africa sub-sahariană, unde 224,3 milioane de persoane au suferit de malnutriţie în perioada 2017-2019, ”disponibilitatea alimentară pe cap de locuitor nu ar urma să crească decât cu 2,5% în acest deceniu, pentru a ajunge la 2.500 de calorii pe zi în 2030”, subliniază cele două organizaţii.

În schimb, în ţările cu venituri medii, cererea pentru produse din crescătorii şi pescării va rămâne una puternică, iar ”disponibilitatea în privinţa proteinelor animale pe cap de locuitor va creşte cu 11%, reducând astfel la 4% decalajul de consum faţă de ţările bogate, până la 30 de grame per persoană pe zi în 2030”, arată prognozele FAO-OCDE.

Organizația Națiunilor Unite și-a fixat drept obiectiv eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi durabile:

2.1 Până în 2030, eradicarea foametei și asigurarea accesului tuturor, în special al celor săraci și în situații vulnerabile, inclusiv sugari, la produse alimentare sigure, nutritive și suficiente pe tot parcursul anului.

2.2 Până în 2030, eradicarea tuturor formelor de malnutriție, inclusiv atingerea până în 2025 a țintelor convenite la nivel internațional cu privire la greutatea și talia joasă la copiii sub vârsta de 5 ani, și abordarea necesităților nutriționale ale adolescentelor, femeilor însărcinate și celor care alăptează, cât și a persoanelor în vârstă.

2.3 Până în 2030, dublarea productivității agricole și veniturilor micilor producători agricoli, în special femei, populațiile indigene, fermieri, păstori și pescari, inclusiv prin accesul sigur și egal la terenuri, alte resurse și factori de producție, cunoștințe, servicii financiare, piețe și oportunități pentru crearea valorii adăugate și angajarea în activități non-agricole.

2.4 Până în 2030, asigurarea unor sisteme de producție alimentară durabile și implementarea unor practici agricole reziliente, care sporesc productivitatea și producția, contribuie la menținerea ecosistemelor, consolidează capacitățile de adaptare la schimbări climatice, condiții meteorologice extreme, secetă, inundații și alte dezastre și care îmbunătățesc în mod progresiv calitatea terenurilor și solului

2.5 Până în 2020, menținerea diversității genetice a semințelor, plantelor cultivate și animalelor de fermă și domestice și a speciilor lor sălbatice înrudite, inclusiv prin bănci de semințe și plante gestionate corect și diversificate la nivel național, regional și internațional, precum și promovarea accesului și un schimb corect și echitabil al beneficiilor care rezultă din utilizarea resurselor genetice și cunoștințelor tradiționale asociate, conform acordurilor internaționale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA13 mins ago

MIPE lansează platforma Oportunități de Finanțare UE, interfață între mediul instituțional și beneficiari și instrument principal la nivelul României privind identificarea de parteneri

U.E.1 hour ago

Uniunea Europeană cere Belarusului încetarea imediată a ”instrumentalizării inacceptabile” a migranților

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru va continua în septembrie discuțiile cu ministrul educației privind Agenda Europeană de Competențe și Garanția pentru Copii

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ajutor umanitar: România donează peste 1 milion de doze de vaccin anti-COVID-19 cetățenilor din Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Regatul Unit a primit statutul de ”partener de dialog” din partea ASEAN, avansând pe calea consolidării relațiilor cu economiile din regiunea indo-pacifică

U.E.3 hours ago

Ministrul german al Sănătății: Vaccinarea este un act patriotic cu implicații pentru toți

ROMÂNIA3 hours ago

Premierul Florin Cîțu anunță că România trimite pompieri în Grecia pentru stingerea incendiilor: Este o premieră acest lucru

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Afganistan: UE face apel la încetarea urgentă și permanentă a focului

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Trei proiecte-pilot depuse de Marian-Jean Marinescu au primit calificativul maxim din partea Comisiei Europene: În toamnă, după ce vor fi adoptate de Parlamentul European, vor intra în lucru

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană își intensifică acțiunile pentru un învățământ primar și secundar incluziv și de înaltă calitate

ROMÂNIA3 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending