Connect with us

EDITORIALE

Op-ed | România 2030: Mic îndreptar pentru România europeană, transatlantică și rezilientă în deceniul următor

Published

on

© Cătălin Crudu Photography

La 102 ani de la clipa în care a devenit cu adevărat mare și la 31 de ani de la câștigarea libertății, ambele cu jertfe ale înaintașilor noștri, România este deopotrivă în cel mai favorabil și în cel mai greu capitol de istorie națională al ultimului veac. Deloc dilematică, așa cum ar cuteza mulți să ne insufle, România lui 1 decembrie 2020 este ancorată într-o familie occidentală care îi conferă un culoar strategic cu oportunități infinite comparativ cu cele din trecut, dar gripată într-o stare națională, politică, economică ori socială care adeseori este precară și șubredă și căreia i-a fost aplicată de mult prea multe ori metoda resuscitării. 

A venit, fără îndoială, timpul dezvoltării sănătoase, sustenabile, incluzive și, fără tăgadă, occidentale. Iar provocarea majoră, care necesită un efort național, este punerea în practică a acestei viziuni în paralel cu gestionarea efectelor pandemiei, întrucât timpul, chiar dacă poate curge în favoarea ta, nu iartă.

1 decembrie 2020 a fost corect calibrat în spațiul românesc, preponderent virtual astăzi, în context pandemic, dar vibrant din perspectiva îndeletnicirii românilor de a fi omniprezenți în mediul online. Într-un discurs pe care îl calific “unificator”, președintele României a oferit un mesaj busolă pe care ar trebui să-l împrospăteze mai des, cu o pendulare, dar și o linie continuă între trecutul istoric, prezentul dificil și optimismul privirii către viitor.

Într-o ceremonie mică pentru o Românie mare, momentul de astăzi de lângă Arcul de Triumf a fost despre istoria noastră ancorată profund în valorile occidentale (Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române, Războiul de Independență, Marea Unire de la 1918, Revoluția Română din Decembrie 1989, integrarea în NATO și aderarea la Uniunea Europeană), despre repere și recunoștință (Eroii din prima linie în lupta împotriva COVID-19, urmași demni ai eroilor Marii Uniri) și despre valorile care ne călăuzesc înspre viitor.

Parcurgând totodată și analiza profundă și riguroasă a profesorului Valentin Naumescu, care plasează România contemporană în intervalul celui de-al patrulea val al modernizării, am simțit încă o dată că articularea continuă a unei gândiri prospective privind România deceniului 2021-2030 nu este nicicând mai potrivită.

Fără a pretinde o cuprindere absolută, România deceniului în care vom păși la 1 ianuarie 2021 are de respectat o singură coordonată de navigare pentru a păstra nealterat cursul, cu un ritm mai lent, al dezvoltării: Occidentul (Europa și Atlanticul de Nord). Agilitatea acestui curs și viteza de deplasare sunt însă strict dependente de corpul nostru național – elită politică, academică, societate civilă, mediu economic și de toți cei implicați și care se vor implica în viața cetății. Scopul? O Românie a lui 2030 deopotrivă europeană și transatlantică cu un dividend clar: “România rezilientă”.

România europeană

Exercitarea, în 2019, cu succes din punct de vedere diplomatic și, parțial, politic a președinției Consiliului Uniunii Europene starts to pay off, cum s-ar spune în jargon anglo-saxon. Limbajul politico-diplomatic și ținuta politică din ultimele 12 luni în raport cu Bruxellesul, Berlinul și Parisul au arătat că putem fi un jucător însemnat pe arena decizională europeană. 

Recunoașterea statutului României poate fi măsurată deopotrivă prin distincțiile europene acordate președintelui României, prin faptul că cel mai important plan financiar din istoria Uniunii Europene este negociat în numele Parlamentului European de doi europarlamentari români sau prin faptul că tot mai mulți români dobândesc poziții influente și de conducere în cadrul unor importante organisme europene. Nu în ultimul rând, implicarea în primele luni ale pandemiei, în identificarea unor soluții optime europene la criza COVID-19 (găzduirea rescEU, suspendarea temporară a regulilor bugetare, flexibilitatea transferului între categorii de fonduri) demonstrează capacitatea creativă a României europene în cadrul instituțional al UE. 

Implicarea României, un actor cu dublă vocație asumată europeană și transatlantică, în marile mize strategice europene este cu atât mai importantă acum, când la Casa Albă se pregătește instalarea unei administrații Joe Biden pe care Europa o privește cu optimism după animozitatea UE-SUA girată de Donald Trump. 

Marea miză conceptuală a începutului viitorului deceniu este, fără îndoială, Conferința privind Viitorul Europei. Amânată din cauza pandemiei, în ceea ce ar fi trebuit să fie un debut sub președinție germană a Consiliului UE cu un punct terminus  sub președinția franceză a Consiliului UE, această conferință este vitală pentru credibilitatea Uniunii Europene, ca actor social, ca livrator de bunăstare în interiorul construcției comunitare și ca apărător al valorilor democrației occidentale, dar și pentru ambițiile globale ale Uniunii. 

Pentru primele, deciziile luate anul acesta sau cele care sunt în curs de finalizare vor ține de o urmărire constantă a obiectivelor asumate – Europe verde, digitală și rezilientă -, de o sinergie a planurilor naționale de redresare cu obiectivele europene specifice identificate în Semestrul European. Pentru România, discuția nu se rezumă doar la cifra de 80 miliarde de euro, o oportunitate financiară fără precedent, ci la proiecte strategice concrete. Un exemplu concret este grăitor aici: inaugurarea primei faze a gazoductului BRUA pe teritoriul României, finanțat cu peste 500 de milioane de euro fonduri europene, și care are  Într-o cheie valorică, dezbaterile vor căpăta noi culmi dacă vor fi scoase din sertar discuțiile privind liste transnaționale pentru Parlamentul European, o mai mare democratizare a procesului de alegere a președintelui Comisiei Europene sau o redefinire a procesului de vot în Consiliu pentru a nu amputa sau întârzia decizia europeană de veto-urile naționale. 

Pentru ambițiile globale ale UE, este necesară o clarificare a dezbaterilor privind suveranitatea, respectiv autonomia strategică europeană, iar poziția politică a României, echilibrată și în beneficiul interesului național propriu, al intereselor statelor din Est, precum și al intereselor comunității transatlantice este un atu care merită urmărit constant și fructificat.

România transatlantică

Aidoma deciziilor istorice care au stat sub semnul majorității negocierilor europene din acest an, de la bugetul UE și o mutualizare a datoriilor la condiționarea privind statul de drept și la o eventuală modificare de tratate, și NATO se pregătește să-și ajusteze postura și instrumentele cu care abordează decorul global al provocărilor de securitate. 

În aceeași zi în care România își marchează Ziua Națională, miniștrii de externe din țările NATO au discutat în premieră un raport întocmit de zece reputați experți euro-atlantic și care va servi drept punct de plecare pentru recomandările pe care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le va pune masa deciziilor nord-atlantice la summitul de anul viitor. 

Cu trei piloni – o Alianță mai puternică din punct de vedere politic, din punct de vedere militar și mai implicată global -, viitoarele recomandări au un obiectiv clar: revizuirea Conceptului Strategic al NATO, actualul datând din anul 2010. 

Fiecare pilon este important pentru România. O Alianță mai puternică din punct de vedere politic înseamnă pentru România că NATO trebuie să se consolideze ca principală comunitate politică occidentală în privința securității euro-atlantice. O Alianță mai puternică din punct de vedere militar înseamnă o reconfirmare a articolului V și a principiul de apărare colectivă, dar și o dovadă că procesul de modernizare și înzestrare a Armatei reprezintă deopotrivă o garanție suplimentară de securitate și o oportunitate de dezvoltare economică prin off-set și mentenanță. O Alianță mai implicată din punct de vedere globală presupune ca NATO să includă China în spectrul provocărilor reprezentate deja de Rusia și de fenomenul terorist, context în care vocea României, ca stat frontieră a libertății și comunității euro-atlantice, trebuie articulată cu meticulozitate strategică pentru ca Marea Neagră și flancul estic al Alianței să continue să reprezinte o prioritate majoră.

România transatlantică este, în egală măsură, și România care își consolidează Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, accelerându-i dezvoltarea pe componenta economică pentru a prinde din urmă excelentele relații politice și militare. Fără a le eclipsa pe cele din urmă, relațiile economice au trei dimensiuni de referință pentru a contribui la dezvoltarea României, coincidente cu domeniile emblemă ale Inițiativei celor Trei Mări: transporturi (autostrada și linia ferată Marea Neagră – Marea Baltică, energie (construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, extracția de gaze naturale din perimetrul Neptun) și digital (rețele 5G). 

Pe plan militar, extinderea bazelor aeriene de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu prin cooperarea bilaterală româno-americane sunt obiective primordiale statuate în documentele strategice ale statului român și viitoare dovezi emblematice ale Parteneriatului Strategic România-SUA, care împlinește anul viitor zece ani de la semnarea Declarației Comune la nivel prezidențial.

De altfel, deceniul care debutează cu anul 2021 are șansa de a fi un an al Parteneriatelor Strategice consistente pentru România. Pornind de la aniversarea Parteneriatului cu SUA, alte trei parteneriate vor fi sta sub semnul impulsionării. 

În primul rând, este vorba despre parteneriatul cu Marea Britanie, aliatul cu cel mai mare buget militar din Europa, în timp ce Bucureștiul și Londra încă lucrează la o reactualizare a acestui parteneriat după Brexit. În al doilea rând, România și Turcia vor celebra anul viitor zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic, iar această relație este importantă cel puțin din privința statutului de țări partenere riverane la Marea Neagră, o regiune importantă din punct de vedere strategic pentru NATO. Nu în ultimul rând, România se pregătește să lanseze, anul viitor, un parteneriat strategic cu Japonia. Deși extra-transatlantic din punct de vedere geopolitic, acest parteneriat va căpăta o accepțiune specială pentru noile tendințe europene, americane și nord-atlantice de a oferi vigoare unei alianțe cu țările democratice din Asia-Pacific pentru a contrabalansa ascensiunea și influența Chinei.

România rezilientă

Este o combinație a celor două înfățișări ale familiei politice occidentale, iar ea este rezultatul dezvoltării pe cel puțin trei axe: educație, sănătate și conectivitate (fizică și digitală). 

România rezilientă este, fără îndoială, încă o dovadă că apartenența la NATO și UE și Parteneriatul Strategic cu SUA sunt cruciale. Conceptul de reziliență, devenit pivotal în deciziile NATO post-2014 și în planurile UE de redresare post-criză, înseamnă capacitatea Occidentului de a-și construi și proteja infrastructura critică, securitatea energetică și cibernetică, de a se apăra de amenințările clasice și non-clasice/ hibride sau de a-și asigura un lanț vital de aprovizionare în situații de criză și nu numai.

În operaționalizarea acestui concept intervin toate cele menționate mai sus, de la rezervorul financiar de 80 de miliarde de euro, la asumarea unor investiții americane în România pe cele trei componente (energie, transporturi și digital), la obiectivele politice strategice europene precum Pactul Verde European, Europa digitală și la obiectivele de interes național.

România rezilientă înseamnă, dincolo de concept, o țară în care elitele sunt cultivate printr-un sistem educațional profund occidentalizat și racordat la curentele de gândire și cercetare vest-europene și nord-atlantice pentru ca acest corp de oameni pregătiți să pună umărul la gândirea strategică inovatoare care promovează interesele României pe plan european și transatlantic. România rezilientă înseamnă că infrastructura critică a domeniului sanitar trebuie modernizată în așa fel încât starea populației să fie un indicator al calității vieții și să fie tratată așa cum ea este definită în manualele de relații internaționale: un element al puterii naționale. România rezilientă mai înseamnă o țară conectată de o infrastructură fizică cu dublă utilizare (civilă și militară) pe cale rutieră, ferată, maritimă și aeriană și cu o infrastructură digitală care transformă aspirațiile de “unicorni” și “Silicon Valley” regional într-o realitate.

Pe fond, România rezilientă este o singură Românie, de la est la vest și de la nord la sud.

La mulți ani România, oriunde te-ai afla, în Europa și în lume!

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EDITORIALE

SUA, NATO și UE recuplează motorul alianței transatlantice. Mize și oportunități pentru România după prima vizită a lui Antony Blinken pe sol european

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

România a ieșit triumfătoare din prima vizită a șefului diplomației americane pe sol european. În cea mai mare parte, indirect. Abundența de poziții cu ramificații strategice ale secretarului de stat Antony Blinken, tete-a-tete-urile sau interacțiunile cu omologii europeni și documentele comune adoptate servesc intereselor României, ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO. În același timp, scurta discuție dintre Antony Blinken și Bogdan Aurescu face loc unor oportunități pe care Bucureștiul trebuie să le exploreze cât mai rapid.

Aria de subiecte pe care Blinken le-a discutat cu șefii celorlalte diplomații euro-atlantice, cu președinta Comisiei Europene și cu Înaltul Reprezentant al UE au ranforsat relația transatlantică și au îndepărtat-o de deznodământul mult temut în Occidentul politic și mult dorit la Răsărit, au determinat expunerea unor mesaje clare privind subiecte spinoase precum conducta Nord Stream 2, reluarea dialogului strategic privind China pornind de la triada “cooperare – competiție – rivalitate sistemică”, reafirmarea caracterului amenințător pe care îl posedă acțiunile Rusiei pe flancul estic și au consfințit o asumare a implicării SUA în proiectele apărării europene. Cel din urmă are o valență specială pentru România, întrucât politica externă și de securitate a statului român este interdependentă cu parteneriatul strategic transatlantic, în timp ce parteneriatul strategic cu SUA constituie vedeta cu care acțiunea externă a României defilează pe plan regional și internațional.

Un subiect aparte este despre putere, democrație și autocrație. Secretarul de stat al SUA a venit la Bruxelles după o primă călătorie pe tărâmul aliaților democratici nipon și sud-coreean și în urma unei prime întâlniri cu cei mai importanți diplomați chinezi, organizată simbolic în Alaska. Simbolic pentru a etala concurența sistemică și rivalitatea în creștere. Simbolic, poate, și pentru a servi analiștilor și teoreticienilor instrumente de conceptualizare a unui nou Război Rece, de această dată între SUA și China.

Fie că am argumenta declanșarea unui nou Război Rece, fie că suntem contemporani cu drumul către o restructurare epocală a ordinii internaționale, evoluțiile din ultimele zile sunt de o dinamică uluitoare în acest sens. 

Chiar dacă lideri precum cei ai Germaniei și Franței resping teza formării unor blocuri sau antagonizarea Rusiei pentru a nu genera efectul unei apropieri strategice Moscova – Beijing, în fapt suntem pe culoarul unei competiții între democrație și autocrație. Între o ordine postbelică liberală care și-a dovedit succesul și limitele, fiind asediată pentru a-i fi exploatate vulnerabilitățile, și sisteme aproape ermetice în ce privește consolidarea puterii autoritare.

La Bruxelles, SUA, NATO și Uniunea Europeană au reînnoit jurămintele alianței transatlantice, după ce, în preambul, Uniunea Europeană a adoptat primele sale sancțiuni la adresa Chinei din 1989 încoace din cauza încălcării flagrante a drepturilor omului. Revitalizarea alianței transatlantice a mai semnat un nou capitol, dar de această dată concomitent cu vizita în China a șefului diplomației ruse. Un dialog prin care miniștrii de externe rus și chinez au menționat parteneriatul sino-rus și dorința unei contraponderi la sancțiunile occidentale, chemând și alte țări în această direcție. În același timp, Serghei Lavrov a definit relațiile Rusiei cu UE ca fiind “distruse”, iar China a răspuns la sancțiunile europene cu măsuri restrictive disproporționate, oferind mostra unui paletar mult mai sofisticat în competiția cu Occidentul.

În acest subiect aparte despre putere, democrație și autocrație își poate face loc și România. 

Una dintre temele discutate de Aurescu și Blinken în scurtul lor dialog a fost disponibilitatea României de a sprijini, în calitate de președinție-în-exercițiu a Comunității Democrațiilor, summitul democrațiilor pe care președintele Joe Biden intenționează să-l organizeze în acest an. Este un excelent liant în relația strategică dintre Washington și București care așteaptă primele contacte mai aprofundate la nivel înalt, între președinții Biden și Iohannis, între miniștrii de externe sau între cei ai apărării, mai ales că anul acesta România și SUA marchează un deceniu de la Declarația Comună a Parteneriatului Strategic și de la Acordul privind scutul antirachetă.

Istoria, ceasul aniversar și contextul aliat și internațional ne obligă la îndrăzneală strategică. O astfel de încumetare ar fi inițierea unui dialog politic pentru implicarea României în acest summit al democrațiilor alături de SUA și președintele Joe Biden.

Interesele și apartenența democratică a României la Occidentul politic nu pot fi demontate nici geopolitic sau geoeconomic, dar nici în rândul percepției sociale. Mai multe sondaje recente arată susțineri covârșitoare pentru direcția occidentală politică, economică și militară a României, în timp ce un sondaj realizat pentru NATO, deci asumat de Alianța Nord-Atlantică în raportul său anual, plasează România în topul țărilor care cred în alianța transatlantică.

O altă încumetare strategică ar fi utilizarea aniversării Declarației Comune din 2011 nu doar pentru prilejul unor vizite la cel mai înalt nivel sau apropiat de acest nivel. Ci pentru idei inovatoare precum crearea unui format de dialog “2+2” la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării. Ar fi un concept îndrăzneț având în vedere că SUA are astfel de formate cu aliați mai puternici economic și militar, însă argumente pot exista: poziția geografică a României ca punte de proiecție către alte regiuni, găzduirea a trei baze militare de interes strategic pentru SUA (Deveselu, Mihail Kogălniceanu sau Câmpia Turzii) sau faptul că Bucureștiul se profilează ca insulă a democrației liberale într-o mare iliberală. 

Spre deosebire de aliații din regiune, România resimte din plin absența unor formate precum grupul de la Vișegrad sau grupul baltic, care au întrebuințat această apartenență pentru a avea reuniuni multilaterale cu secretarul Blinken la Bruxelles.

Dar, Bucureștiul are atuurile sale politice, democratice și militare și a preluat, de exemplu, inițiativa în această conversație privind reziliența, deopotrivă europeană și transatlantică, o temă care dă tonul adaptării NATO, discuțiilor privind viitorul UE și întăririi democrațiilor transatlantice în competiția cu autoritarismul de la Răsărit.

Fie și ca un arc peste timp, România este în măsură să răspundă afirmativ la îndemnul din 1997 al lui Bill Clinton de a păstra cursul euro-atlantic, în timp ce alți parteneri din regiune cochetează cu multiple fațete în abordarea politică. Dar avantajele își păstrează relevanța atât timp cât sunt puse în slujba politicii externe și de securitate a României, mai ales acum când SUA, NATO și UE au recuplat motorul alianței transatlantice.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Antonio Lopez-Isturiz White, Olgierd Geblewicz, Emil Boc: O redresare europeană axată pe sate, orașe și regiuni

Published

on

© EPP - CoR

de

Antonio López-Istúriz White, secretar general al PPE

Olgierd Geblewicz, președintele Grupului PPE-CoR și mareșalul voievodatului Pomerania Occidentală

Emil Boc, primarul Municipiului Cluj-Napoca, președintele Asociației Municipiilor din România, membru PPE-CoR

Europa își are rădăcinile în fiecare sat, oraș și regiune de pe continentul nostru. Acestea sunt inimile a căror bătaie aduce Europa aproape de fiecare dintre noi. Prin ele Europa se regăsește în viața noastră de zi cu zi. Autoritățile locale și regionale sunt responsabile cu punerea în aplicare a 70 % din legislația UE și pentru jumătate din locurile de muncă din sectorul public, o treime din cheltuielile publice și două treimi din investițiile publice. În momentul în care Europa a fost grav lovită de pandemia de COVID-19, primarii și reprezentanții regionali și locali s-au aflat în prima linie și au fost prima expresie a solidarității europene.

Pandemia pune în pericol sistemele de sănătate și de protecție socială, piața noastră unică și modul în care Europa trece de la strategie la punerea în aplicare a tranziției ecologice și digitale. În momentele de criză, ne îndreptăm către cel mai de încredere nivel de guvernanță și cel mai apropiat de oameni, unde se pot rezolva problemele locale cu soluții europene.

Sănătatea noastră este, de asemenea, în mâinile autorităților locale și regionale. În 17 din cele 27 de state membre, autoritățile regionale au competențe în domeniul asistenței medicale. Satele, orașele și regiunile în fruntea cărora se află membri ai PPE s-au aflat în avangarda răspunsului la pandemie, luând măsuri de atenuare a efectelor acesteia.

Avem exemple precum guvernul regional din Piemonte din Italia, care a deschis un spital pentru a acorda asistență pacienților care au depășit faza critică a COVID-19, dar care au nevoie de îngrijiri suplimentare sau landul german Hessen, care a oferit mecanisme de finanțare întreprinderilor și lucrătorilor independenți pentru a salva locuri de muncă. Regiunea Murcia din Spania este un alt exemplu. Aceasta a lansat teleEduca, o platformă pentru a-i ajuta pe elevi să studieze. Administrațiile locale din orașe și sate au fost implicate în aplicarea unor măsuri cu caracter social. Primăria slovacă Prešov a investit într-un vehicul electric pentru a furniza alimente și medicamente persoanelor în vârstă. Orașul Espoo a pregătit un pachet de măsuri cu 25 de puncte pentru sprijinirea întreprinderilor și a sportului și culturii. Acestea sunt doar câteva dintre măsurile luate de autoritățile locale și regionale conduse de PPE din întreaga Europă pentru a aborda provocările generate de pandemie.

Clujul a apelat la ecosistemul sau local si cu ajutorul unor instrumente digitale a oferit comunitatii programe de suport  precum “Seniorii Digitali” – pentru bunicii in risc de insingurare in perioada de izolare. “Un singur Cluj” a fost de asemenea o miscare colectiva intitiata de comunitatea de creativi la care au aderat toti pentru a eficientiza eforturile si resursele de voluntariat si donatii in primele zile de lockdown.

Reprezentanții locali și regionali ai PPE reprezintă legătura dintre fiecare colț al Europei și Bruxelles. Am colaborat pentru a găsi soluții adecvate și proporționale și pentru a identifica nevoile și resursele necesare pentru a face față crizei și pentru a asigura o redresare rapidă și eficace.

În ceea ce privește planul de redresare și următorul cadru financiar multianual, politicile trebuie puse în aplicare la nivelul cel mai apropiat de cetățeni, pentru o mai mare eficiență, eficacitate și responsabilitate. Ca să dăm un exemplu concret, Grupul PPE din cadrul Comitetului Regiunilor a solicitat, de asemenea, finanțare directă pentru finalizarea pe teren a proiectelor paneuropene prin care se pot obține rezultate concrete, cum ar fi trecerea la un transport public curat.

Nu este momentul să continuăm ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ci, dimpotrivă, să facem împreună un salt înainte.

Să construim pe baza atuurilor noastre, să le fructificăm atunci când abordăm provocări asimetrice fără frontiere între nivelurile european, național, regional și local.

În acest context, PPE și Grupul PPE din cadrul Comitetului European al Regiunilor (Grupul PPE-CoR) vor organiza marți, 23 martie 2021, un eveniment online major dedicat redresării în perioada de după pandemie la nivel local și regional.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed semnat de Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen și alți opt lideri europeni: Redresarea post-COVID-19 va fi un test și în ceea ce privește drepturile femeilor

Published

on

Editorial semnat de Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene, Alexander De Croo, Prim-ministrul Regatului Belgiei, Kaja Kallas, Prim-ministrul Republicii Estonia, Sanna Marin, Prim-ministrul Republicii Finlanda, Kyriakos Mitsotakis, Prim-ministrul Republicii Elene, Micheál Martin, Prim-ministrul Irlandei, Xavier Bettel, Prim-ministrul Marelui Ducat de Luxemburg, Klaus Iohannis, Președintele României, Pedro Sánchez, Prim-ministrul Regatului Spaniei, Stefan Löfven, Prim-ministrul Regatului Suediei.

Anul acesta Ziua Internațională a Femeii are o semnificație aparte, nu doar pentru că se împlinesc 110 ani de la prima Zi Internațională a Femeii, când peste un milion de femei și bărbați și-au unit forțele și și-au făcut vocea auzită pentru drepturi egale. Ne aflăm, de asemenea, într-un moment de cotitură important în acest an pe 8 martie. În ultimul an, multe dintre viețile noastre au fost temporar afectate de cea mai severă criză de sănătate a generației noastre. În timp ce se aflau în fruntea luptei împotriva pandemiei în spitalele și centrele noastre de îngrijire medicală, femeile au fost afectate în mod disproporționat de pandemie, plătind un preț mai mare, atât din punct de vedere economic, cât și social. Violența domestică și de gen a crescut, femeile au preluat o pondere mai mare din sarcinile gospodăriei, iar cifrele lunare privind șomajul, potrivit Eurostat, arată că, în timp ce rata șomajului în rândul bărbaților a crescut de la 6,2% la 7,1% în decembrie 2020, creșterea în rândul femeilor a fost mai semnificativă, de la 6,7 % la 7,9%.

În următorii ani, trebuie să reconstruim în bine societățile și economiile noastre. Dacă vrem să evoluăm și să prosperăm în lumea post-COVID-19, avem nevoie de o abordare mai incluzivă, care să pună în valoare toate abilitățile, inclusiv pe cele ale femeilor.

Cum vom reuși să facem acest lucru?

În primul rând, trebui să depășim dezbaterile ideologice din trecut. Egalitatea dintre femei și bărbați este consacrată de articolul 23 din Carta Drepturilor Fundamentale. Acest drept nu este negociabil. Este unul dintre pilonii fundamentali pe care am construit societățile noastre europene.

În al doilea rând, mai mult ca oricând trebuie să construim contextul economic adecvat pentru egalitatea de gen. Desigur, egalitatea de gen este, din punct de vedere moral, ceea ce trebuie făcut. Dar egalitatea de șanse este importantă și pentru a permite progresul economic și social. Când femeile prosperă, societățile prosperă. Societățile în care există egalitate de gen sunt societăți mai bogate, în toate sensurile cuvântului. Conform tuturor cercetărilor, economiile în care există egalitatea de gen sunt mai performante.

Reușita reconstrucției după această criză va depinde de deciziile pe care le vom lua atunci când vom lansa programele de redresare post-COVID-19. Acestea sunt o oportunitate unică pentru a reconstrui mai eficient si mai incluziv, asigurând participarea femeilor în economie și abordând inegalitățile privind veniturile.

Dacă vrem să construim reziliență economică pe termen lung după pandemie, trebuie să ținem cont de problemele specifice de gen care au împiedicat femeile să aibă drepturi și șanse egale. De aceea trebuie să includem o abordare integratoare de succes a egalității de gen în pachetele europene de stimulare și redresare post-criză. Egalitatea de gen și, în sens mai larg, incluziunea sunt factori importanți de transformare pentru reînnoirea economiilor noastre după pandemie. Dacă vom reuși să deblocăm întregul potențial economic și antreprenorial al femeilor, eforturile noastre de redresare vor conduce la economii și societăți mai puternice și mai reziliente.

În al treilea rând, trebuie să ne intensificăm eforturile la nivel internațional. Femeile și fetele sunt adesea primele victime ale crizelor, iar pandemia de COVID-19 nu a făcut excepție. Criza de sănătate severă a expus poziția vulnerabilă a fetelor și a femeilor în multe părți ale lumii, în special în statele fragile și în cele afectate de conflicte. Este important că noua administrație americană a revenit, împreună cu noi, în lupta pentru drepturile fetelor și ale femeilor din întreaga lume. În calitate de lider global în domeniul dezvoltării, Europa are o responsabilitate specială. Trebuie să facem toate eforturile posibile pentru ca răspunsul nostru umanitar și de dezvoltare la pandemia de COVID-19 să includă consolidarea accesului la educație și asistență medicală pentru fete și femei, inclusiv prin promovarea dreptului la sănătate sexuală și reproductivă, precum și sprijinirea acestora în drumul lor spre independență economică.

Doar un editorial (Op-Ed) de Ziua Internațională a Femeii nu este suficient pentru a ajunge acolo unde ne dorim. Va fi necesar un efort mult mai susținut pentru mulți ani de acum înainte. Să profităm de acest moment pentru a construi societăți mai incluzive și mai implicate, în care drepturile egale sunt primordiale, nu numai pe hârtie, ci și în viața de zi cu zi. Va fi benefic nu doar pentru femei, ci și pentru bărbați. Egalitatea de drepturi va fi un pas înainte pentru toți, permițând și bărbaților să renunțe la rolurile și stereotipurile tradiționale.

Nu va fi ușor. Dar este posibil!

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.9 mins ago

Donald Tusk, mesaj indirect către Germania: Dacă vreți cu adevărat să opriți agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, trebuie să renunțați la Nord Stream 2

CONSILIUL UE26 mins ago

La propunerea României, miniștrii de externe din UE vor dezbate în luna mai tema conflictelor prelungite din Marea Neagră, pe fondul tensiunilor dintre Ucraina și Rusiei

U.E.37 mins ago

Franța consideră că obligativitatea certificatelor de vaccinare pentru facilitarea călătoriilor externe nu poate fi luată în calcul momentan

CONSILIUL UE47 mins ago

Șeful diplomației UE: 150.000 de militari ruși sunt comasați la frontiera cu Ucraina și în Crimeea. Este cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asistat vreodată

Corina Crețu1 hour ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Programul Erasmus+ va beneficia de un buget de peste 28 miliarde de euro în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027

Dacian Cioloș2 hours ago

Dacian Cioloș salută lansarea platformei Conferinței privind viitorul Europei: Acest exercițiu de dialog cu cetățenii este fără precedent în istoria Europei

Alin Mituța3 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța invită cetățenii să se înscrie pe platforma Conferinței pentru Viitorul Europei: Este prima dată în 70 ani de existență a UE când cetățenii pot să spună ce vor de la Europa

U.E.3 hours ago

Miniștrii afacerilor europene din PES: Vom apăra statul de drept în fața oricăror încercări ale unor state membre UE de a submina acest principiu

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Instituțiile UE au lansat platforma digitală a Conferinței privind viitorul Europei în toate cele 24 de limbi oficiale. Cetățenii sunt invitați să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei

U.E.3 hours ago

Germania: Liderul CDU, Armin Laschet, l-a invitat pe rivalul din CSU, Markus Soeder, la o întâlnire pentru a decide care dintre ei va candida la funcția de cancelar în numele alianței conservatoare

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending