Uniunea Europeană analizează opțiuni pentru o nouă finanțare a sectorului apărării, după ce programul inițial de împrumuturi, în valoare de 150 de miliarde de euro, a fost suprasubscris, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate discuțiilor, potrivit Agerpres. 

Discuțiile se află într-un stadiu incipient, în condițiile în care Executivul european distribuie în continuare fondurile din programul actual SAFE, au precizat surse care au dorit să își păstreze anonimatul.

De asemenea, oficialii se așteaptă să rămână disponibile câteva miliarde de euro din programul SAFE, din cauza diferențelor dintre solicitările statelor membre și contractele finale. Odată ce aceste fonduri vor fi epuizate, Comisia va evalua procesul și va analiza fezabilitatea unei noi runde de finanțare, care ar putea include un al doilea program de împrumut, au mai declarat sursele.

Anul trecut, UE a pus la punct un pachet ambițios de apărare care oferă statelor membre ale UE pârghii financiare pentru a stimula o creștere a investițiilor în capabilități de apărare. Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase.

„Comisia evaluează în prezent planurile naționale SAFE ale celorlalte trei state membre. Nu facem speculații cu privire la un posibil al doilea fond SAFE în această etapă”, a declarat purtătorul de cuvânt al comisiei, Thomas Regnier, într-un comunicat.

Întrucât unele dintre planurile de cheltuieli necesită, în realitate, mai puține fonduri decât cele aprobate inițial, este posibil să existe sume neutilizate pe care Comisia le-ar putea realoca, au precizat surse citate de Bloomberg. Oficialii lucrează în prezent la acest proces, urmând ca, ulterior, Comisia să analizeze opțiunile pentru suplimentarea finanțării, inclusiv posibilitatea lansării unui nou program de împrumut, au adăugat sursele.

Comisia Europeană a aprobat în ianuarie proiectele naționale de apărare ale României, în valoare de peste 16 miliarde de euro, prin programul SAFE.

Cu 16,68 miliarde de euro, România este al doilea cel mai mare beneficiar din programul de achiziții SAFE de la nivelul Uniunii Europene. Aceste fonduri alocate României vor fi destinate în proporție de 75% pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă. Diferența de 25% reprezintă fonduri alocate infrastructurii duale, mai exact cele două capete de autostradă – Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni.

Comisia Europeană a propus vineri cel mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care extinde restricțiile asupra sectorului energetic, băncilor, bunurilor și serviciilor rusești.

„În contextul importantelor negocieri de pace care se desfășoară la Abu Dhabi, trebuie să fim realiști: Rusia va veni la masa negocierilor cu intenții sincere doar dacă va fi presată să o facă. Acesta este singurul limbaj pe care Rusia îl înțelege. De aceea, facem astăzi un pas înainte. Comisia prezintă un nou pachet de sancțiuni – al 20-lea de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Noul pachet de sancțiuni vizează sectorul energetic, serviciile financiare și comerțul”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat.

Al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei include o interdicție totală a serviciilor maritime pentru petrolul brut rusesc și vizează încă 43 de nave care fac parte din așa-numita flotă fantomă. Acesta adaugă interdicții privind furnizarea de servicii de întreținere și alte servicii pentru tancurile de GNL și spărgătoarele de gheață, pentru a afecta și mai mult proiectele de export de gaze naturale — o măsură care le-ar împiedica să utilizeze porturile europene, scrie Politico Europe. 

De asemenea, introduce noi interdicții la importul de metale, produse chimice și minerale critice, precum și restricții suplimentare la exportul de articole și tehnologii utilizate în efortul de război al Rusiei, cum ar fi materialele utilizate pentru producerea de explozivi.

Pachetul enumeră încă 20 de bănci regionale rusești, precum și mai multe bănci din țări terțe care sunt considerate a facilita comerțul cu bunuri sancționate.

„Adăugăm pe listă încă 20 de bănci regionale rusești și vom lua măsuri împotriva criptomonedelor, a companiilor care le tranzacționează și a platformelor care facilitează aceste tranzacții, pentru a închide o cale de eludare a sancțiunilor. De asemenea, vizăm mai multe bănci din țări terțe implicate în facilitarea comerțului ilegal cu bunuri supuse sancțiunilor”, a explicat Ursula von der Leyen. 

Von der Leyen a declarat că scăderea cu 24% a veniturilor Rusiei din petrol și gaze naturale în anul trecut, până la cel mai scăzut nivel din 2020, confirmă eficacitatea sancțiunilor. „Vom continua să le aplicăm până când Rusia va iniția negocieri serioase cu Ucraina pentru o pace justă și durabilă”, a afirmat ea.

Țările UE ar trebui să aprobe pachetul pentru ca măsurile să intre în vigoare, cu scopul de a ajunge la un acord înainte de împlinirea a patru ani de la începutul războiului de agresiune al lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei, pe 24 februarie.

„Fac acum apel la statele membre să aprobe rapid aceste noi sancțiuni. Un asemenea gest ar transmite un semnal puternic înaintea sumbrului al patrulea an de la declanșarea acestui război: angajamentul nostru față de o Ucraină liberă și suverană este neclintit. Și, dacă se poate, el devine tot mai puternic zi de zi, lună de lună, an de an”, a subliniat Ursula von der Leyen. 

Propunerea vine în urma unei runde de negocieri trilaterale între negociatorii ucraineni, americani și ruși, care au avut loc săptămâna aceasta la Abu Dhabi, unde Ucraina și Rusia au convenit să facă schimb de 314 prizonieri de război.

Comisia Europeană a constatat, cu titlu preliminar, că TikTok încalcă Regulamentul privind serviciile digitale pentru modul în care creează dependență. Potrivit comunicatului oficial, aceasta include funcții precum scroll infinit, autoplay, notificări push și sistemul său de recomandare extrem de personalizat.

Ancheta preliminară a Comisiei indică faptul că TikTok nu a evaluat în mod adecvat modul în care aceste caracteristici care creează dependență ar putea afecta bunăstarea fizică și mentală a utilizatorilor săi, inclusiv a minorilor și a adulților vulnerabili.

De exemplu, prin „recompensarea” constantă a utilizatorilor cu conținut nou, anumite caracteristici de proiectare ale TikTok alimentează nevoia de a continua să deruleze și de a schimba creierul utilizatorilor în „modul pilot automat”. Cercetările științifice arată că acest lucru poate duce la un comportament compulsiv și poate reduce autocontrolul utilizatorilor.

În plus, în evaluarea sa, TikTok a ignorat indicatori importanți ai utilizării compulsive a aplicației, cum ar fi timpul pe care minorii îl petrec pe TikTok noaptea, frecvența cu care utilizatorii deschid aplicația și alți indicatori potențiali.

TikTok pare să nu pună în aplicare măsuri rezonabile, proporționale și eficace de atenuare a riscurilor care decurg din modul în care este concepută pentru a crea dependență.

De exemplu, măsurile actuale privind TikTok, în special instrumentele de gestionare a timpului de utilizare a ecranului și instrumentele de control parental, nu par să reducă în mod eficace riscurile care decurg din modul în care TikTok creează dependență.

Instrumentele de gestionare a timpului nu par a fi eficiente în a permite utilizatorilor să reducă și să controleze utilizarea TikTok, deoarece acestea sunt ușor de respins și de introdus fricțiuni limitate. În mod similar, controalele parentale pot să nu fie eficiente, deoarece necesită timp și competențe suplimentare din partea părinților pentru a introduce controalele.

În această etapă, Comisia consideră că TikTok trebuie să modifice proiectarea de bază a serviciului său. De exemplu, prin dezactivarea în timp a principalelor caracteristici care creează dependență, cum ar fi „scroll-ul infinit”, prin punerea în aplicare a unor „pauze de timp ale ecranului” eficace, inclusiv în timpul nopții, și prin adaptarea sistemului său de recomandare.

Aceste constatări preliminare nu aduc atingere rezultatului anchetei.

Opiniile preliminare ale Comisiei se bazează pe o investigație aprofundată care a inclus o analiză a rapoartelor de evaluare a riscurilor, a datelor și documentelor interne ale TikTok și a răspunsurilor TikTok la mai multe solicitări de informații, o revizuire a cercetărilor științifice ample pe această temă și interviuri cu experți în mai multe domenii, inclusiv dependența comportamentală.

TikTok are acum posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare. Acesta poate examina documentele din dosarele de investigație ale Comisiei și poate răspunde în scris la constatările preliminare ale Comisiei. În paralel, va fi consultat Comitetul european pentru servicii digitale.

În cazul în care opiniile Comisiei sunt confirmate în cele din urmă, Comisia poate emite o decizie de neconformitate, care poate declanșa o amendă proporțională cu natura, gravitatea, recurența și durata încălcării și poate ajunge până la 6 %, dar nu mai mult, din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial a furnizorului.

Constatările preliminare ale Comisiei de astăzi fac parte din procedurile sale oficiale de investigare a respectării de către TikTok a Actului legislativ privind serviciile digitale, lansate la 19 februarie 2024. Pe lângă proiectarea care creează dependență, prezenta investigație acoperă „efectul de gaură de iepure” al sistemelor de recomandare ale TikTok, riscul ca minorii să aibă o experiență inadecvată vârstei din cauza unei prezentări eronate a vârstei lor, obligațiile platformelor de a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate pentru minori.

De asemenea, în decembrie 2024, Comisia Europeană a inițiat proceduri oficiale împotriva TikTok pentru o presupusă încălcare a Legii privind serviciile digitale (DSA) în legătură cu obligația TikTok de a evalua și a atenua în mod corespunzător riscurile sistemice legate de integritatea alegerilor, în special în contextul alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie. Deși TikTok nu a recunoscut că a permis propagarea dezinformării în cadrul alegerilor din România, Comisia Europeană a securizat în decembrie 2025 angajamentul TikTok de a furniza registre de publicitate care să asigure transparența deplină în ceea ce privește anunțurile publicitare din serviciile sale, astfel cum se prevede în Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), cu mențiunea că investigația legată de alegerile din România continuă.