Administrația Trump a impus miercuri sancțiuni împotriva celor mai mari două companii petroliere din Rusia, marcând prima astfel de măsură luată împotriva Moscovei și o schimbare semnificativă în abordarea sa privind încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina.

Statele Unite au inclus pe lista neagră companiile Rosneft și Lukoil și au emis alte sancțiuni, deoarece Rusia nu a demonstrat un angajament serios față de procesul de pace, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un comunicat. El a îndemnat Rusia să „oprească uciderile” și a cerut un armistițiu imediat.

Departamentul Trezoreriei Statelor Unite, prin intermediul Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), a impus miercuri noi sancțiuni ca urmare a lipsei de angajament serios a Rusiei față de un proces de pace care să pună capăt războiului din Ucraina, se arată în comunicatul instituției.

Măsurile adoptate astăzi sporesc presiunea asupra sectorului energetic al Rusiei și reduc capacitatea Kremlinului de a genera venituri pentru mașina sa de război și de a sprijini o economie slăbită. Statele Unite vor continua să pledeze pentru o rezolvare pașnică a conflictului, iar o pace durabilă depinde în întregime de disponibilitatea Rusiei de a negocia cu bună-credință. Trezoreria va continua să utilizeze instrumentele aflate la dispoziția sa pentru a sprijini un proces de pace.

„Acum este momentul să se pună capăt uciderilor și să se instituie un armistițiu imediat”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent.

„Având în vedere refuzul președintelui Putin de a pune capăt acestui război absurd, Trezoreria sancționează cele două mai mari companii petroliere ale Rusiei, care finanțează mașina de război a Kremlinului. Trezoreria este pregătită să ia măsuri suplimentare, dacă va fi necesar, pentru a sprijini eforturile președintelui Trump de a pune capăt încă unui război. Încurajăm aliații noștri să ni se alăture și să respecte aceste sancțiuni”, a continuat el.

Măsura vizează cele două mai mari companii petroliere ale Rusiei – Societatea pe Acțiuni Deschisă Rosneft Oil Company (Rosneft) și Lukoil OAO (Lukoil) – care sunt acum desemnate. Rosneft este o companie energetică integrată pe verticală, specializată în explorarea, extracția, producția, rafinarea, transportul și vânzarea de petrol, gaze naturale și produse petroliere. Lukoil desfășoară activități de explorare, producție, rafinare, marketing și distribuție de petrol și gaze atât în Rusia, cât și la nivel internațional.

Rosneft și Lukoil sunt desemnate în temeiul Ordinului Executiv 14024 pentru că operează sau au operat în sectorul energetic al economiei Federației Ruse.

De asemenea, OFAC desemnează mai multe filiale ale Rosneft și Lukoil din Rusia, lista completă fiind disponibilă în Anexa 1 de mai jos. Toate entitățile deținute în proporție de 50% sau mai mult, direct sau indirect, de Rosneft și Lukoil sunt blocate în temeiul Ordinului Executiv 14024, chiar dacă nu sunt desemnate individual de către OFAC.

Măsura vine la mai puțin de o săptămână după ce președintele Donald Trump a anunțat că se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta, în Ungaria, și a declarat că liderul rus este pregătit pentru pace. Ulterior, Casa Albă a anunțat că planurile pentru o astfel de reuniune nu mai există în viitorul apropiat.

“Nu vreau să am o întâlnire irosită. Nu vreau să pierd timpul, așa că voi vedea ce se întâmplă”, a explicat liderul american. 

Întrebat, în timpul unei întâlniri în Biroul Oval cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, ce s-a schimbat, Trump a fost succint: „Am simțit pur și simplu că a venit momentul”, a spus el, adăugând că încă crede că Putin dorește pacea.

Noile sancțiuni americane reprezintă totuși o schimbare semnificativă de direcție. Până acum, administrația Trump nu actualizase sancțiunile impuse în timpul administrației Biden și nici nu emisese altele noi împotriva Rusiei.

Casa Albă a declarat marți că întâlnirea planificată la Budapesta, anunțată de Trump săptămâna trecută după convorbirea telefonică de două ore cu Putin, nu mai este în plan după ce secretarul de stat Marco Rubio a discutat luni cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

„Secretarul Rubio și ministrul de externe Lavrov au avut un apel productiv. Prin urmare, o întâlnire suplimentară față în față între secretar și ministru nu este necesară, și nu există planuri ca președintele Trump să se întâlnească cu președintele Putin în viitorul apropiat”, a declarat un oficial al Casei Albe, citat de Politico și The Guardian.

Anularea rapidă a planurilor pentru un alt summit între Trump și Putin, la doar două luni după întâlnirea lor din Alaska, a fost cauzată din nou de refuzul Rusiei de a ceda din pozițiile sale maximaliste privind condițiile pentru încetarea războiului din Ucraina.

Într-o conferință de presă susținută marți la Moscova, Lavrov a spus că l-a informat pe Rubio că poziția Rusiei — ca un acord de pace să vină înaintea unui armistițiu în războiul său cu Ucraina — nu s-a schimbat.

„Cred că oficialii americani au concluzionat că poziția Rusiei a rămas în mare parte neschimbată în timp și rămâne în limitele cerințelor sale maximaliste inițiale. Rusia nu și-a modificat pozițiile comparativ cu înțelegerile și negocierile prelungite dintre Putin și Trump din Alaska”, a spus Lavrov.

Rusia a cerut de mult eliminarea „cauzelor profunde” ale războiului din Ucraina, susținând că apropierea sa tot mai mare de Europa și dorința de a se alătura NATO reprezintă o amenințare existențială. Putin a pus la îndoială legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a cerut noi alegeri în Ucraina, a solicitat încetarea așa-ziselor persecuții ale vorbitorilor de limbă rusă și a cerut ca Ucraina să nu adere la NATO. De multe ori, discursurile sale despre Ucraina sunt presărate cu afirmații nefondate că țara ar fi plină de „naziști”.

„Rămânem pe deplin angajați în această formulă și am confirmat-o ieri în conversația cu Marco Rubio”, a spus Lavrov.

Lavrov a pus, de asemenea, la îndoială cum ar zbura Putin la Budapesta, având în vedere amenințarea Poloniei de a executa mandatul de arestare activ al Curții Penale Internaționale dacă Putin ar traversa spațiul aerian polonez. Bulgaria s-a arătat dispusă să permită lui Putin să folosească spațiul său aerian dacă summitul va avea loc în Ungaria, iar România a subliniat că nu a primit nicio solicitare oficială în acest sens având în vedere că aeronavele ce provin Rusia au interdicția de a intra în spațiul aerian al UE după ce Moscova a invadat Ucraina.

Trump a părăsit întâlnirea din Alaska fără concesii de la liderul rus, iar afirmația sa că Putin ar dori să facă pace a fost contrazisă de refuzul Rusiei de a se angaja în negocieri directe cu Ucraina și de continuarea atacurilor aeriene asupra orașelor ucrainene.

După un apel telefonic cu Putin, joi, Trump a anunțat din nou că cei doi lideri au făcut „progrese mari” și că planifică să se întâlnească la Budapesta. O zi mai târziu, Trump l-a găzduit pe Zelenski la Casa Albă, dar a refuzat să-i acorde cererea pentru rachete Tomahawk fabricate în SUA pentru a lovi mai adânc în teritoriul Rusiei, insistând în schimb ca acordul de încetare a focului să înceapă de la linia actuală de luptă.

Secretarul de stat Marco Rubio a discutat telefonic cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov despre „următorii pași după discuția telefonică din 16 octombrie dintre președintele Trump și președintele Putin”.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA, Rubio a subliniat „importanța viitoarelor angajamente ca fiind o oportunitate pentru Moscova și Washington de a colabora în vederea promovării unei soluții durabile pentru conflictul dintre Rusia și Ucraina, în conformitate cu viziunea președintelui Trump”.

Apelul are loc după ce președintele american Donald Trump a avut o discuție telefonică cu Vladimir Putin, la 1 octombrie, în urma căruia a anunțat că intenționează să se întâlnească cu președintele rus la Budapesta, în cadrul eforturilor reînnoite de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Yuri Ushakov, a declarat că discuția telefonică dintre Lavrov și Rubio va constitui primul pas în pregătirea summitului care urmează să aibă loc. Se preconizează că discuțiile vor contribui la stabilirea datelor finale.

Lavrov și Rubio au programată și o întâlnire față în față pe 23 octombrie, potrivit Reuters, citat de The Kyiv Independent.

Convorbirea telefonică a avut loc după o întâlnire între Trump și Zelenski la Casa Albă pe 17 octombrie, care s-a încheiat cu o dezamăgire pentru Ucraina.

În timp ce Kievul spera să încheie un acord privind rachetele americane Tomahawk, Trump nu a luat nicio decizie cu privire la armele cu rază lungă de acțiune și, potrivit unor surse, l-a presat pe Zelenski în legătură cu cererile teritoriale ale lui Putin.

Liderul rus ar fi cerut Ucrainei să cedeze întreaga regiune Donetsk în timpul convorbirii telefonice cu Trump din 16 octombrie, indicând în același timp disponibilitatea de a renunța la părți din regiunile Zaporojie și Herson.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a clarificat încă o dată că nu va accepta concesii teritoriale, dar și-a arătat deschiderea de a-l întâlni pe Putin, dovadă a dorinței sale de a pune capăt războiului rus ce a intrat deja în al patrulea an.

Summitul planificat de Trump cu Putin la Budapesta ar fi a doua întâlnire între liderii SUA și Rusia din 2022, ridicând întrebări la Kiev și în Europa cu privire la modul în care diplomația lui Trump ar putea modifica cursul războiului.