Connect with us

NEWS

Operaţiunile de spionaj împotriva României s-au înmulţit în ultimul an

Published

on

Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI) spune într-un interviu pentru România liberă că în  ultimul an interesul agenţilor străini pentru ce se întâmplă în spaţiul autohton s-a mărit şi vorbeşte despre „creşteri calitative” ale operaţiunilor de spionaj din România, mai cu seamă după ce s-a semnat Acordul româno-american privind instalarea scutului antirachetă. George Maior nu vede la orizont nici un „război clasic” în care să fie angrenată ţara, dar admite că pot apărea agresiuni de alt fel. Astfel, de pildă,  nu demult a fost lansat un atac cibernetic asupra sistemului energetic naţional şi un altul chiar asupra Serviciului Român de Informaţii, ambele contracarate de SRI.

– Dacă ar fi să faceţi un clasament, care ar fi principalele trei ameninţări la adresa României?

G.M.: Este vorba mai degrabă despre un set de ameninţări, vulnerabilităţi şi riscuri, care sunt interdependente. Vulnerabilităţile se referă la situaţii interne legate de corupţie, crimă organizată transfrontalieră, în vreme ce riscurile sunt generate de situarea geografică a României la interferenţa mai multor lumi – spaţiul ex-sovietic, Turcia, arealul Mării Negre -, la frontiera NATO şi a UE şi este vorba despre o dimensiune geopolitică complexă, dar şi despre riscuri neconvenţionale – trafic de droguri, trafic de arme, trafic depersoane. Terorismul, pe de altă parte, nu este o ameninţare pentru România, deşi va creşte ca risc, dar este pentru mulţi dintre aliaţii noştri şi lucrăm împreună pentru combaterea ei.

Deci ceea ce se întâmplă în jurul ţării, în această regiune, ar putea deveni ameninţări la adresa României?

G.M.: Eu le consider mai degrabă preocupări, care pot fi în acelaşi timp oportunităţi de ordin economic şi strategic.

– În jurul României, principalii riverani la Marea Neagră, dar nu numai, îşi cumpără echipamente militare tot mai sofisticate, Turcia a făcut un contract pentru şase submarine germane U-214, în valoare de două miliarde de euro, în vreme ce Rusia a demarat cel mai costisitor program de înzestrare militară de după căderea URSS, în valoare de circa 600 miliarde euro, care cuprinde inclusiv achiziţionarea submarinelor Mistral, cu propulsie nucleară, utilate cu rachete balistice. De ce se înarmează vecinii României?

G.M.: Deţinerea de echipamente militare sofisticate este un element ajutător şi pentru politica strategică şi externă a unui stat. Nu înseamnă neapărat că este vorba de intenţii militare, în sens clasic. Ca să fiu şi mai explicit, România nu este ameninţată militar de aceste evoluţii, fiindcă, pe de o parte, NATO are propriile evaluări strategice în legătură cu ameninţarea teritoriului Alianţei prin mijloace militare clasice, iar pe de altă parte România are, la rândul ei, propriile evaluări. Totuşi, este un motiv de preocupare având în vedere complexitatea acestui spaţiu geostrategic.

– Cum se schimbă echilibrul regiunii după achiziţionarea de către Rusia a navelor militare franţuzeşti?

G.M.: Este clar că e vorba de Marea Neagră şi că echilibrele de ordin militar, dar nu numai, sunt în flux datorită acestor evoluţii militare. Nu este vorba însă doar de putere militară, ci şi de diplomaţie, de putere economică şi, în general, de capacitatea unui stat de a-şi proiecta interesele.

– Înarmarea Rusiei are legătură şi cu faptul că în România va fi amplasat scutul american împotriva rachetelor balistice?

G.M.: Eu nu aş face neapărat legături, dar, evident, fiecare îşi evaluează propriile necesităţi militare şi strategice şi bineînţeles că şi din punct de vedere militar există evoluţii legate de modernizarea tehnologică şi de adaptarea la mediul de securitate. În plus, statele trebuie să fie pregătite nu neapărat pentru conflicte militare de ordin clasic, nu întrevăd aşa ceva nici pe teritoriul NATO în general, nici pe teritoriul României, în particular. Capacitatea unui stat de a se implica cu forţe de stabilizare în zone de conflict sau de a asista reconstrucţia unor state, inclusiv cu capacităţi militare, e un element de forţă, de putere a acelui stat în relaţiile cu ceilalţi, care-i potenţează interesele.

Se poate apăra România?

G.M.: Nici un stat nu se poate apăra singur, dar trebuie să ia singur anumite măsuri.

Câte clanuri de tip mafiot există în România?

G.M.: În fiecare judeţ. Am văzut că unii pun la îndoială faptul că SRI ar fi trimis 1.500 de informări pe acest subiect, dar lucrurile sunt foarte uşor de demonstrat. Am prezentat la Comisia parlamentară pentru fiecare judeţ clanurile care există, cu denumirile lor, cu activităţile lor.

Vladimir Putin a început reforma GRU, serviciul secret al armatei ruse, în aşa fel încât să reflecte noile priorităţi ale Moscovei, iar Europa de Est se află printre obiective. În ce fel ar putea fi afectată România?

G.M.: România are un serviciu puternic de contraspionaj şi un serviciu de contraspionaj militar capabil să facă faţă unei anumite ofensive dintr-un anumit punct de vedere.

Există în România bănci care ar putea fi în pericol să se prăbuşească?

G.M.: Când avem astfel de informaţii colaborăm cu Banca Naţională. Acum nu avem.

Cine sunt principalii agresori cibernetici ai României?

G.M.: E o zonă extrem de complexă. Au existat şi există multe incidente, aşa le definim, cam câteva sute de mii lunar. Au fost agresiuni asupra unor baze de date, chiar asupra sistemului energetic naţional, pe care le-am contracarat. A fost o astfel de agresiune cibernetică şi asupra Serviciului, foarte interesantă, care a fost contracarată. E foarte greu să determini însă spaţiul de provenienţă, dar important e efectul de contracarare.

– Totuşi specialiştii SRI ştiu de către cine a fost atacat Serviciul?

G.M.: Da, ştiu.

– De către cine?

G.M.: Nu comentez.

Pentru interviul complet, putetti accesa articolul pe romanialibera.ro.

Sursa foto: roncea.ro

INTERNAȚIONAL

Președinții Ucrainei și Turciei au discutat la telefon despre ”consolidarea securității în regiunea Mării Negre” și despre ”diversificarea aprovizionării cu energie”

Published

on

© President of Ukraine

Dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre Ucraina și Turcia a contribuit la consolidarea forțelor armate ale celor două țări, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după o convorbire telefonică cu omologul turc, Recep Tayyip Erdogan.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale ucrainene, cei doi lideri au făcut un schimb de opinii și cu privire la ”situația de securitate din regiune, precum și la inițiativele relevante pentru a consolida securitatea în regiunea Mării Negre”, care a fost zilele trecute scena pe care șapte nave militare ale forțelor navale din România, SUA, Turcia şi Ucraina au desfășurat un exercițiu naval. 

”Președinții au discutat aspecte ale cooperării în domeniul apărării. Părțile au declarat că parteneriatul strategic consolidează deja forțele armate ale celor două state. A fost remarcată implementarea unei serii de proiecte importante în domeniul construcției de aeronave și al dezvoltării marinei militare, precum și perspectivele disponibile pentru aprofundarea acestei cooperări”, mai este precizat în sursa amintită anterior.

În acest context, președintele Ucrainei l-a informat pe cel liderul Turciei, țară membră NATO, de începerea producției în serie a avionului de transport An-178, invitându-l astfel să se alăture cercului său de clienți.

În egală măsură, Zelenski a adus în discuție eliberarea cetățenilor ucraineni reținuți ilegal de Rusia, mulțumindu-i lui Erdogan pentru condoleanțele transmise în urma decesului mai multor soldați în estul Ucrainei.

”Liderii au luat act de disponibilitatea de a finaliza pregătirea Acordului de liber schimb în viitorul apropiat. De asemenea, s-a acordat atenție stadiului de implementare a acordurilor încheiate cu privire la o serie de proiecte bilaterale, inclusiv la construcția de locuințe pentru populația tătară din Crimeea. Părțile au discutat chestiuni legate de cooperarea în sectorul energetic, în special modalități de diversificare a aprovizionării cu energie”, informează Administrația Prezidențială ucraineană, care anunță că cei doi președinți au convenit să organizeze cea de-a 10-a reuniune a Consiliului strategic la nivel înalt în februarie 2022, la Kiev, care ar trebui precedat de ”pregătiri temeinice, în special de organizarea celei de-a doua reuniuni a cvadriadei la nivelul miniștrilor afacerilor externe și al apărării în luna decembrie a acestui an.”

De asemenea, ”preşedintele ucrainean a apreciat foarte mult sprijinul Turciei pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, precum şi implicarea intensă în activitatea noului mecanism internaţional – Platforma Crimeei.”

Discuția telefonică dintre cei doi are loc în contextul în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ”concentrările masive și neobișnuite de forțe rusești în apropierea graniței cu Ucraina”, cerând Rusiei să dea dovadă de ”transparență privind activitățile sale militare.”

De altfel, ”îngrijorătoarea activitate militară rusă” în Ucraina a reprezentat una dintre temele discutate de secretarul de stat american, Antony Blinken, cu ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, amintită de oficialul SUA și în convorbirea telefonică avută cu omologul polonez, Zbigniew Rau.

Asigurări privind apărarea integrității teritoriale a Ucrainei a dat și președintele Emmanuel Macron într-o convorbire telefonică cu omologul rus, Vladimir Putin, care a denunțat ”caracterul provocator” al exercițiilor de amploare desfășurate de SUA și aliații săi în Marea Neagră.

SUA consideră că regimul Lukașenko, ce servește interesele Moscovei, se folosește de migranții vulnerabili pentru a crea o criză la granița externă a UE menită să distragă atenția de la ”activitățile Rusiei la frontiera cu Ucraina.”

De mai multe zile, mii de migranţi din terţe ţări sunt blocaţi în tabere improvizate în pădure la frontiera cu Polonia în timp ce temperaturile se apropie de pragul îngheţului.  

Mulţimi de migranţi s-au adunat şi la graniţele cu Lituania şi Letonia, în căutarea unei căi de intrare pe teritoriul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care țările baltice au reacționat printr-o poziție comună, trăgând un semnal de alară cu privire la escaladarea deliberată a atacului hibrid al regimului de la Minsk, ce ar putea duce la ”provocări şi incidente serioase, care ar putea să se extindă şi în sfera militară.”

În acest context, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a anunțat că poartă discuţii cu ”Letonia şi în special cu Lituania, dacă să declanşăm procedura prevăzută în articolul 4 al Tratatului NATO”, considerând că este ”nevoie de paşi concreţi şi de angajamentul întregii Alianţe.”

Continue Reading

NEWS

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

Published

on

© Turkish Presidency/ Facebook

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a precizat duminică că țara sa este în discuții pentru achiziționarea unor avioane de luptă F16, după ce Turcia a fost exclusă din programul F-35, informează AFP, citat de Agerpres.

Proiectul de achiziţie de către Turcia a avioanelor F-16 este ”bineînţeles legat de problema F-35”, le-a declarat jurnaliștilor liderilor de la Ankara pe aeroportul din Istanbul, înainte de a pleca un turneu în Africa, precizând că SUA au propus Turciei vânzarea de aparate F-16 pentru a-şi moderniza flota aeriană.

”Am spus că vom lua toate măsurile necesare pentru a răspunde nevoilor de apărare ale ţării noastre”, a mai spus Erdogan, adăugând că Turcia lucrează la modernizarea flotei sale de avioane de război.

O vânzare de F-16 de către SUA ar trebui totuşi aprobată de Congresul american, în cadrul căruia ostilitatea faţă de Turcia este în creştere, notează France Presse.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a apreciat în trecut că relațiile cu omologul său american, Joe Biden, ”nu au început bine”, în contextul suspendării furnizării către Turcia a avioanelor de luptă F-35 ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționarea sistemul antiaerian rusesc S-400, incompatibil cu arhitectura de armament a NATO.

”Dorinţa mea este de a avea relaţii amicale, şi nu ostile, cu SUA. Dar modul în care decurg lucrurile între cei doi aliaţi ai NATO nu este în prezent de bun augur”, a deplâns situaţia Erdogan în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite la New York, ce a avut loc la mijlocul lunii septembrie.

Liderul de la Ankara a explicat atunci că țara sa a plătit 1,400 de miliarde de dolari pentru 100 de avioane de luptă F-35, dar acestea nu au mai fost livrate deoarece Turcia a cumpărat sistemul rus de rachete S-400.

Anterior acestui moment, președintele turc declara că  întâlnirea față în față cu omologul american, Joe Biden, prilejuită de summitul NATO, a deschis ”o nouă eră” a relațiilor diplomatice dintre cele două state, în pofida diferențelor de optică asupra diverselor chestiuni geopolitice.

”Credem că am deschis calea unei noi ere bazate pe legături pozitive și constructive cu Statele Unite. Suntem determinați să obținem cele mai mari beneficii posibile pentru țară în urma discuțiilor cu Biden, desfășurate într-un ton pozitiv consolidând canalele de comunicare cu SUA”, sublinia Erdogan după o reuniune a Cabinetului său.

Dincolo de opoziția Washingtonului față de achiziționarea rachetelor defensive rusești S-400 de către Turcia, un alt element generator de tensiune a fost recunoașterea de către Statele Unite a genocidului armean, Joe Biden devenind primul lider al SUA care a calificat astfel moartea a 1,5 milioane de armeni masacrați de Imperiul Otoman în 1915.

La acel moment, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat că ”părți terțe” că se amestecă în problemele Turciei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Agenția Internațională a Energiei îndeamnă statele să majoreze investițiile în producția de hidrogen curat pentru atingerea neutralității climatice

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Agenția Internațională a Energiei (IEA) face apel la guvernele lumii să își majoreze investițiile în producția și lanțurile de depozitare a hidrogenului, pentru sprijini tranziția către o energie curată.

Într-un raport dat publicității luni, IEA subliniază nevoia unor acțiuni rapide și ferme pentru a valorifica potențialul hidrogenului în vederea obținerii neutralității climatice globale, sprijinind în același timp securitatea energetică.

”În prezent, producția mondială de hidrogen este minimă, prețul nu este încă unul competitiv, iar utilizarea sa în sectoare cu potențial, precum industria și transporturile, rămâne limitată, dar există semne încurajatoare că este pe punctul de a scădea semnificativ costurile și de a se dezvolta pe scară largă la nivel mondial”, este menționat în comunicatul Agenției Internaționale a Energiei.

În 2019, doar Franța, Japonia și Coreea aveau strategii pentru utilizarea hidrogenului. Astăzi, 17 guverne au publicat strategii privind hidrogenul, alte peste 20 au anunțat public că lucrează la elaborarea unor strategii, iar numeroase companii încearcă să profite de oportunitățile de afaceri legate de hidrogen. Sunt în curs de desfășurare proiecte pilot pentru producerea de oțel și de produse chimice cu hidrogen cu emisii reduse de carbon, iar alte utilizări industriale sunt în curs de dezvoltare. Costul celulelor care funcționează cu hidrogen continuă să scadă, iar vânzările de vehicule cu celulele de combustie sunt în creștere.

Hidrogenul are o mare densitate de energie, iar utilizarea sa ca și combustibil nu produce emisii directe de poluanți sau de gaze cu efect de seră. Principalul obstacol în calea utilizării pe scară largă a hidrogenului este costul de producție. Acest lucru necesită fie cantități mari de energie electrică pentru a-l produce din apă, fie utilizarea tehnologiilor de captare a carbonului, dacă hidrogenul este produs din combustibili fosili. Aproape tot hidrogenul produs în prezent provine din combustibili fosili fără captarea carbonului, ceea ce duce la emisii de aproape 900 de milioane de tone de CO2, echivalentul emisiilor de CO2 combinate ale Regatului Unit și Indoneziei.

Sunt necesare investiții și politici bine orientate pentru a reduce diferența de preț dintre hidrogenul cu emisii reduse de dioxid de carbon și hidrogenul produs din combustibili fosili, care generează multe emisii. În funcție de prețul gazelor naturale și al energiei electrice regenerabile, producerea hidrogenului din surse regenerabile poate costa între 2 și 7 ori mai mult decât producerea acestuia din gaze naturale fără captarea carbonului.

Însă, cu ajutorul progreselor tehnologice și al economiilor de scară, costul producerii hidrogenului cu ajutorul energiei solare poate concura cu cel al hidrogenului produs cu gaze naturale, așa cum se prevede în Foaia de parcurs a AIE pentru atingerea obiectivului de emisii zero până în 2050.

În luna lulie a anului trecut, Comisia Europeană a prezentat Strategia UE privind hidrogenul care abordează modul de transformare a potențialului acestuia în realitate, prin investiții, reglementare, crearea de piețe și cercetare și inovare.

Hidrogenul poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare și poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat, la nivelul UE. 

Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.

Această tranziție treptată va necesita o abordare etapizată:

  • În perioada 2020-2024, vom sprijini instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
  • În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
  • Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia  a lansat Alianța europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniștri naționali și regionali și reprezentanți ai societății civile și ai Băncii Europene de Investiții. Alianța va institui un portal de investiții pentru o producție mai mare și va sprijini cererea de hidrogen curat în UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Raport: Nicu Ștefănuță, desemnat cel mai activ europarlamentar Renew Europe și al șaselea cel mai influent membru al Parlamentului European

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg prezintă liniile directoare ale noului Concept Strategic NATO: Trebuie să construim Alianța ca o legătură instituțională între Europa și America de Nord

U.E.12 hours ago

Eurostat: Prețul mediu al unui hectar de teren arabil din România este mai mare decât cel din Franța, depășind 7,000 de euro

COMUNICATE DE PRESĂ13 hours ago

Profesorul universitar dr. Remus Pricopie, rectorul SNSPA, participă la ceremonia de aniversare a 75 de ani de la înființarea Programului Fulbright

ROMÂNIA13 hours ago

Ministrul apărării Vasile Dîncu, videoconferință cu militarii români dislocați în misiuni externe: Dumneavoastră faceți cea mai bună imagine României

POLITICĂ13 hours ago

Președintele PMP cere Guvernului să pregătească România în fața noului val COVID-19 și propune o serie de măsuri în acest sens

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Agenția Europeană a Medicamentelor are nevoie de mai mult personal și de finanțare continuă pentru a face față provocărilor de sănătate

SUA14 hours ago

SUA avertizează Rusia că orice nouă ”agresiune” împotriva Ucrainei va avea ”consecințe serioase”

ENGLISH15 hours ago

EPP MEP Vasile Blaga: The EU budget for 2022 boosted with significant additional funding for research and health

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță salută acordul privind mandatul Centrului European de Control al Bolilor: ECDC va putea să verifice nivelul de pregătire al statelor membre în fața epidemiilor

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.2 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA3 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța6 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ6 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

Team2Share

Trending