Connect with us

NEWS

Operaţiunile de spionaj împotriva României s-au înmulţit în ultimul an

Published

on

Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI) spune într-un interviu pentru România liberă că în  ultimul an interesul agenţilor străini pentru ce se întâmplă în spaţiul autohton s-a mărit şi vorbeşte despre „creşteri calitative” ale operaţiunilor de spionaj din România, mai cu seamă după ce s-a semnat Acordul româno-american privind instalarea scutului antirachetă. George Maior nu vede la orizont nici un „război clasic” în care să fie angrenată ţara, dar admite că pot apărea agresiuni de alt fel. Astfel, de pildă,  nu demult a fost lansat un atac cibernetic asupra sistemului energetic naţional şi un altul chiar asupra Serviciului Român de Informaţii, ambele contracarate de SRI.

– Dacă ar fi să faceţi un clasament, care ar fi principalele trei ameninţări la adresa României?

G.M.: Este vorba mai degrabă despre un set de ameninţări, vulnerabilităţi şi riscuri, care sunt interdependente. Vulnerabilităţile se referă la situaţii interne legate de corupţie, crimă organizată transfrontalieră, în vreme ce riscurile sunt generate de situarea geografică a României la interferenţa mai multor lumi – spaţiul ex-sovietic, Turcia, arealul Mării Negre -, la frontiera NATO şi a UE şi este vorba despre o dimensiune geopolitică complexă, dar şi despre riscuri neconvenţionale – trafic de droguri, trafic de arme, trafic depersoane. Terorismul, pe de altă parte, nu este o ameninţare pentru România, deşi va creşte ca risc, dar este pentru mulţi dintre aliaţii noştri şi lucrăm împreună pentru combaterea ei.

Deci ceea ce se întâmplă în jurul ţării, în această regiune, ar putea deveni ameninţări la adresa României?

G.M.: Eu le consider mai degrabă preocupări, care pot fi în acelaşi timp oportunităţi de ordin economic şi strategic.

– În jurul României, principalii riverani la Marea Neagră, dar nu numai, îşi cumpără echipamente militare tot mai sofisticate, Turcia a făcut un contract pentru şase submarine germane U-214, în valoare de două miliarde de euro, în vreme ce Rusia a demarat cel mai costisitor program de înzestrare militară de după căderea URSS, în valoare de circa 600 miliarde euro, care cuprinde inclusiv achiziţionarea submarinelor Mistral, cu propulsie nucleară, utilate cu rachete balistice. De ce se înarmează vecinii României?

G.M.: Deţinerea de echipamente militare sofisticate este un element ajutător şi pentru politica strategică şi externă a unui stat. Nu înseamnă neapărat că este vorba de intenţii militare, în sens clasic. Ca să fiu şi mai explicit, România nu este ameninţată militar de aceste evoluţii, fiindcă, pe de o parte, NATO are propriile evaluări strategice în legătură cu ameninţarea teritoriului Alianţei prin mijloace militare clasice, iar pe de altă parte România are, la rândul ei, propriile evaluări. Totuşi, este un motiv de preocupare având în vedere complexitatea acestui spaţiu geostrategic.

– Cum se schimbă echilibrul regiunii după achiziţionarea de către Rusia a navelor militare franţuzeşti?

G.M.: Este clar că e vorba de Marea Neagră şi că echilibrele de ordin militar, dar nu numai, sunt în flux datorită acestor evoluţii militare. Nu este vorba însă doar de putere militară, ci şi de diplomaţie, de putere economică şi, în general, de capacitatea unui stat de a-şi proiecta interesele.

– Înarmarea Rusiei are legătură şi cu faptul că în România va fi amplasat scutul american împotriva rachetelor balistice?

G.M.: Eu nu aş face neapărat legături, dar, evident, fiecare îşi evaluează propriile necesităţi militare şi strategice şi bineînţeles că şi din punct de vedere militar există evoluţii legate de modernizarea tehnologică şi de adaptarea la mediul de securitate. În plus, statele trebuie să fie pregătite nu neapărat pentru conflicte militare de ordin clasic, nu întrevăd aşa ceva nici pe teritoriul NATO în general, nici pe teritoriul României, în particular. Capacitatea unui stat de a se implica cu forţe de stabilizare în zone de conflict sau de a asista reconstrucţia unor state, inclusiv cu capacităţi militare, e un element de forţă, de putere a acelui stat în relaţiile cu ceilalţi, care-i potenţează interesele.

Se poate apăra România?

G.M.: Nici un stat nu se poate apăra singur, dar trebuie să ia singur anumite măsuri.

Câte clanuri de tip mafiot există în România?

G.M.: În fiecare judeţ. Am văzut că unii pun la îndoială faptul că SRI ar fi trimis 1.500 de informări pe acest subiect, dar lucrurile sunt foarte uşor de demonstrat. Am prezentat la Comisia parlamentară pentru fiecare judeţ clanurile care există, cu denumirile lor, cu activităţile lor.

Vladimir Putin a început reforma GRU, serviciul secret al armatei ruse, în aşa fel încât să reflecte noile priorităţi ale Moscovei, iar Europa de Est se află printre obiective. În ce fel ar putea fi afectată România?

G.M.: România are un serviciu puternic de contraspionaj şi un serviciu de contraspionaj militar capabil să facă faţă unei anumite ofensive dintr-un anumit punct de vedere.

Există în România bănci care ar putea fi în pericol să se prăbuşească?

G.M.: Când avem astfel de informaţii colaborăm cu Banca Naţională. Acum nu avem.

Cine sunt principalii agresori cibernetici ai României?

G.M.: E o zonă extrem de complexă. Au existat şi există multe incidente, aşa le definim, cam câteva sute de mii lunar. Au fost agresiuni asupra unor baze de date, chiar asupra sistemului energetic naţional, pe care le-am contracarat. A fost o astfel de agresiune cibernetică şi asupra Serviciului, foarte interesantă, care a fost contracarată. E foarte greu să determini însă spaţiul de provenienţă, dar important e efectul de contracarare.

– Totuşi specialiştii SRI ştiu de către cine a fost atacat Serviciul?

G.M.: Da, ştiu.

– De către cine?

G.M.: Nu comentez.

Pentru interviul complet, putetti accesa articolul pe romanialibera.ro.

Sursa foto: roncea.ro

INTERNAȚIONAL

Maia Sandu, întrevedere cu ambasadorul SUA după învestirea lui Joe Biden: Dorim aprofundarea cooperării cu Statele Unite, un partener de încredere pentru procesul de democratizare din R. Moldova

Published

on

© colaj foto (Maia Sandu/ Facebook)

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut joi o întrevedere cu ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck Hogan, în cadrul căreia și-a exprimat convingerea că va exista o cooperare bună cu administrația Biden.

”Am avut o întrevedere cu Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Dereck J. Hogan. L-am felicitat cu ocazia învestirii în funcție a Președintelui Joe Biden. Statele Unite ale Americii sunt un partener de încredere pentru procesele de dezvoltare și democratizare din Republica Moldova și ne dorim aprofundarea cooperării cu SUA în mai multe domenii”, a precizat Sandu într-un mesaj pe Facebook.

Cei doi au discutat despre situația politică din țară, despre criza sanitară și cea economică, despre necesitatea restabilirii finanțării externe.

”Republica Moldova are nevoie de ajutor pentru a sprijini agricultorii și antreprenorii să depășească efectele crizei”, a mai spus președintele Republicii Moldova care i-a transmis diplomatului american că speră că ”vom reuși să intensificăm relațiile dintre țările noastre”.

Anterior, în mesajul de felicitare transmis președintelui Joe Biden după depunerea, de către acesta din urmă, a jurământului de învestitură, Maia Sandu și-a exprimat ”speranța că SUA vor rămâne un prieten și un partener apropiat al Republicii Moldova”.

Joe Biden a depus miercuri jurământul în calitate de preşedinte al SUA, în faţa judecătorului Curţii Supreme John Roberts, pe treptele Capitoliului, în urma căreia acesta a devenit cel de-al 46-lea lider al Statelor Unite.

În urma jurământului depus în fața judecătoarei Sonia Sotomayor într-o ceremonie a simbolurilor, Kamala Harris a devenit astfel prima femeie, prima persoană de culoare şi prima persoană asiatică-americană care va deţine funcţia de vicepreşedinte al SUA.

Ceremonia a fost una fără precedent, fiind marcată de pandemie şi de asaltul asupra Capitoliului de pe 6 ianuarie, de către susţinători ai lui Donald Trump, care nu a dorit să fie prezent la eveniment, fiind primul președinte în 150 de ani care nu a ignorat victoria succesorului său.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Casa Albă anunță că președintele Joe Biden va discuta cu partenerii străini despre problema iraniană: Iranul trebuie să reînceapă să se conformeze prevederilor din acordul nuclear

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Statele Unite încearcă să extindă și să consolideze constrângerile nuclere referitoare la Iran prin mijloace diplomatice, iar această chestiune se numără printre primele discuții ale noului președinte al SUA Joe Biden cu omologii săi, a precizat secretarul pentru presă al Casei Albe, Jennifer Psaki, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Preşedintele a spus clar că el crede că prin diplomaţie succesivă SUA încearcă să extindă şi să consolideze constrângerile nucleare asupra Iranului şi să trateze alte probleme preocupante. Iranul trebuie să reînceapă să se conformeze constrângerilor nucleare semnificative din acord”, a spus Psaki.

Marți, cu o zi înainte de ceremonia de învestire, secretarul de stat desemnat Antony Blinken a precizat că Washingtnoul va cântări opțiunile înainte de a decide cu privire la revenirea în acordul internațional asupra programului nuclear iranian. În acest sens, președintele Joe Biden va dori să vadă care sunt acțiunile întreprinse de Teheran pentru a respecta acordul.

Kamala Harris a depus miercuri jurământul în fața judecătoarei Sonia Sotomayor într-o ceremonie a simbolurilor,  devenind astfel prima femeie, prima persoană de culoare şi prima persoană asiatică-americană care va deţine funcţia de vicepreşedinte al SUA.

În urma jurământului depus în fața judecătorului Curţii Supreme John Roberts, pe treptele Capitoliului, Joe Biden a devenit cel de-al 46-lea lider al Statelor Unite.

Ceremonia a fost una fără precedent, fiind marcată de pandemie şi de asaltul asupra Capitoliului de pe 6 ianuarie, de către susţinători ai lui Donald Trump, care nu a dorit să fie prezent la eveniment, fiind primul președinte în 150 de ani care nu a ignorat victoria succesorului său.

Dorind să se disocieze de unilateralismul lui Donald Trump, președintele Joe Biden a semnat mai multe decrete care transmis mesajul că Statele Unite s-au întors pe scena globală. 

Printre acestea se numără ordinul executiv care stopează procesul de retragere a SUA din Organizația Mondială a Sănătății, notificare înaintată către ONU la 6 iulie 2020 de către adminsitrația Trump.

Un alt decret prezindențial important este cel de revenire a Statelor Unite în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, semnat de aproape 200 de țări în vederea stopării încălzirii globale prin măsuri concrete, precum reducerea emisiilor de carbon.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite, sub președinția Trump, s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Asociația Europeană a Operatorilor de Transport și Sistem din Europa (ENTSO-E) investighează cauzele care au condus la separarea în două zone a rețelei electrice europene interconectate

Published

on

©European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Asociaţia Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem din Europa (ENTSO-E) a dat publicităţii primele concluzii ca urmare a analizei preliminare a evenimentului produs la nivel european în data de 8 ianuarie 2021 şi care a avut impact asupra zonei de nord-vest a României, informează Transelectrica într-un comunicat.

Astfel, ENTSO-E are în desfăşurare o anchetă amănunţită în vederea clarificării condiţiilor şi cauzelor care au condus la producerea acestui eveniment în reţeaua de interconectată de transport al energiei electrice. Un raport final urmează să fie prezentat imediat ce va fi realizată o radiografie completă a incidentului, în conformitate cu regulamentele şi normele europene.

Ancheta urmăreşte cadrul legal în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1485 al Comisiei din 2 august 2017 de stabilire a unei linii directoare privind operarea sistemului de transport al energiei electrice prin care autorităţile naţionale de reglementare şi ACER sunt invitate să se alăture OTS-urilor în cadrul grupului de anchetă.

România, prin Transelectrica, face parte din grupurile de lucru specifice şi furnizează în permanenţă, alături de celelalte state europene, date care să contribuie la conturarea şi clarificarea condiţiilor în care s-a produs evenimentul.

Membră a asociaţiei ENTSO-E, România este parte integrantă a infrastructurii reţelei energetice europene, iar în acest sens, este urmărită o direcţie coordonată în infrastructura energetică europeană. În cazul producerii unor incidente care înglobează disfuncţionalităţi în reţeaua europeană de transport, expunerea la riscuri a statelor interconectate trebuie gestionată cu promptitudine.

”În situaţia din data de 8 ianuarie 2021, specialiştii din Transelectrica – atât din Dispecerul Energetic Naţional, cât şi din teritoriu – au acţionat cu profesionalism şi promptitudine pentru stabilizarea sistemului şi readucerea reţelei electrice naţionale de transport la condiţii normale de funcţionare într-un timp scurt, minimizând impactul evenimentului produs în reţeaua interconectată. Acest lucru a dovedit funcţionalitate şi viteză optimă de reacţie. La siguranţa Sistemului Electroenergetic Naţional, dar şi a sistemului european, contribuie sute de profesionişti capabili să gestioneze situaţii critice inevitabile, care îşi fac datoria cu excelenţă. În plus, obiectivele strategice ale Transelectrica pentru perioada următoare vizează realizarea unor proiecte de investiţii importante pentru consolidarea reţelei electrice de transport. Cel mai recent astfel de obiectiv atins a fost operaţionalizarea, în luna decembrie 2020, a Liniei Electrice Aeriene 400 kV Oradea Sud – Nădab, finalizând astfel coridorul de transport Oradea Sud – Bekescsaba (HU)”, a declarat Cătălin Niţu, preşedintele Directoratului CNTEE Transelectrica SA.

Acesta a precizat că, în ceea ce priveşte analiza incidentului din reţeaua europeană interconectată, împreună cu celelalte state implicate, Transelectrica are o colaborare continuă cu organismele abilitate şi furnizează toate datele necesare şi participă activ în procesul de analiză stabilit.

”O astfel de investigaţie presupune analizarea unui volum imens de informaţii extrase din sistemele de conducere a proceselor, din sistemele de protecţii şi automatizări, atât a celor proprii, dar şi ale producătorilor de energie electrică şi ale operatorilor de distribuţie, precum şi de la toate instalaţiile electrice din toate statele implicate, cu participarea de specialişti din mai multe sectoare de activitate. Concluziile unei astfel de investigaţii vor conduce la implementarea unor măsuri pentru întărirea reţelei europene şi pentru prevenirea pe viitor a unor astfel de incidente”, a afirmat Cătălin Niţu.

Potrivit sursei citate, reţeaua europeană interconectată de transport al energiei electrice a fost separată în două zone din cauza întreruperilor survenite într-un timp foarte scurt.

Prin răspunsul automat şi eforturile coordonate întreprinse de Operatorii de Transport şi de Sistem din Europa continentală situaţia a fost stabilizată, în timp scurt revenindu-se la operaţiunile normale de funcţionare. Operatorii de Transport şi Sistem au colaborat şi s-au coordonat în mod eficient, pentru a reconecta cele două zone cât mai rapid.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA12 mins ago

Comisia Europeană anunță că livrările vaccinului anti-COVID produs de Pfizer/BioNTech vor reveni la normal de săptămâna viitoare

INTERNAȚIONAL25 mins ago

Maia Sandu, întrevedere cu ambasadorul SUA după învestirea lui Joe Biden: Dorim aprofundarea cooperării cu Statele Unite, un partener de încredere pentru procesul de democratizare din R. Moldova

MAREA BRITANIE52 mins ago

Regina Elisabeta a II-a i-a transmis un mesaj de felicitare privat lui Joe Biden, al 13-lea președinte al SUA cu care monarhul britanic va colabora

Cristian Bușoi60 mins ago

EMA a publicat raportul privind deciziile cheie din 2020. Cristian Bușoi, responsabil al PE pentru relația cu EMA: Voi sprijini în continuare activitatea Agenției, care trebuie să acționeze în beneficiul pacienților

SUA1 hour ago

Administrația Biden critică sancțiunile impuse de China fostului secretarul de stat Mike Pompeo

U.E.2 hours ago

Parchetul European și Europol vor colabora pentru a combate infracțiunile care afectează interesele financiare ale UE. Laura Kövesi: Vom lupta mai bine cu cei care încearcă să fure banii cetățenilor europeni

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul George Maior, prezent la ceremonia de inaugurare a lui Joe Biden: Administrația Biden “a transmis mesaje puternice privind întărirea Parteneriatului dintre România și SUA”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Pentru a avea o rețea europeană de transport funcțională, PE vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Membrii Parlamentului European solicită unitate și autonomie strategică în raportul anual privind politica externă și de securitate comună a UE

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Statele membre ale UE vor putea utiliza fonduri din pachetul REACT-EU pentru protecția socială a persoanelor defavorizate pe durata redresării post-pandemie

Dragoș Pîslaru23 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 day ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 day ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending