Connect with us

ROMÂNIA

Optimizarea fiscală a taxelor privind forța de muncă externalizată către activități independente sau microîntreprinderi afectează negativ bugetul public (Analiză Iancu Guda)

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Analistul Iancu Guda a realizat o analiză despre „impactul optimizării fiscale a muncii în România — între legalitate și ilegalitate”, iar cu acest prilej a observat extinderea „unei practici fiscale care afectează negativ bugetul public și despre care se vorbește deschis, cu o relaxare șocantă, inclusiv în diferite conferințe de afaceri sau chiar la televizor: practica unor companii de „optimizare” fiscală a costurilor cu forță de muncă”. 

Potrivit acestuia, în opiniile exprimate public, există două suspiciuni:

  •  o parte din angajații care sunt plătiți la nivelul salariului minim pe cartea de muncă mai primesc în paralel beneficii bănești nefiscalizate din partea angajatorilor (plata la negru);
  • o parte din angajați sunt externalizați pe contracte de colaborare de tip PFA / microîntreprindere pentru reducerea impozitelor și contribuțiilor sociale plătite.

„Dacă prima practică este complet ilegală, a doua este într-o zonă gri, deoarece legalitatea externalizării forței de muncă pe un contract de colaborare constă în caracterul independent al activității. Practic, totul este în regulă din punct de vedere fiscal dacă persoana respectivă respectă câteva condiții:

  • prestează serviciile către mai mulți agenți economici,
  • își poate alege programul de lucru sau locul desfășurării activității,
  • riscurile inerente muncii sunt asumate de către persoana respectivă și alte câteva condiții mai extinse enumerate în codul fiscal.

Dacă… problema este la acest „dacă”. Pentru că, în realitate, mulți dintre noi cunoaștem companii sau oameni care apelează la aceste practici pentru reducerea costurilor fiscale, dar unde activitatea este una dependentă, adică acel prestator de servicii lucrează doar pentru o singură companie, iar atunci „optimizarea” este evaziune fiscală. Problema devine un cancer al societății atunci când închidem ochii și nu facem nimic, pentru că „nu ne afectează pe noi” / „de ce să mă implic și să am probleme”. Ei bine, ar trebui să ne implicăm, pentru că evaziunea fiscală înseamnă pierderea de oportunități, investiții nerealizate și scăderea bunăstării noastre”, a explicat Iancu Guda.

Astfel, acesta a decis să se implice și să contribuie cu o analiză pentru evaluarea impactului fiscal cauzat de externalizarea ilegală a forței de muncă. Metodologia propusă este unică și fără precedent în cercetările realizate până acum în Romania. Iancu Guda a calculat impactul pornind de la nivel micro⇔macro și a analizat situațiile financiare publice ale companiilor, a calculat impactul fiscal (taxele neplatite) și a ajuns la următoarele concluzii:

  1. „ Eșantionul analizat: 23.059 companii cu venituri >1 milion € care angajează circa 2 milioane de salariați (50% din întreaga forță de muncă din sectorul non-public), analizând situațiile finanicare publice pentru perioada 2015–2020;
  2. Jumătate din aceste companii au fost încadrate pentru cel puțin 1 an din perioada 2015–2020 în clasa de risc major privind externalizarea ilegală a forței de muncă. În fiecare an 1 din 4 companii analizate erau incluse în această clasă de risc;
  3. Impactul fiscal maximal (caracterul ilegal al externalizarii forței de muncă este valabil pentru toate companiile încadrate în clasa de risc major) este de 54,3 miliarde Lei în perioada 2015–2020. Aceasta înseamnă impozite și contribuții sociale neplatite de aproape 11 miliarde €. Cu acești bani se putea dubla rețeaua de autostrăzi din România (circa 900 km de autostradă la un cost estimat de 10 milioane € / km) și se putea construi un spital modern în fiecare județ (42 de spitale × 50 milioane € / spital). 
  4. Fenomenul evaziunii fiscale prin externalizarea ilegală a muncii a luat amploare în perioada analizată. Practic, impactul fiscal prin taxele neplatite a crescut cu 60%, de la 7,1 miliarde Lei (2015) până la 11,3 miliarde Lei (2020). Combinația perfectă a unor factori motivaționali care a determinat din ce în ce mai mulți antreprenori să meargă până la limită cu această practică, sau chiar dincolo de ea: creșterea salariilor, taxele ridicate pe muncă dar reduse pe capital;
  5. Impozitele neplatite prin externalizarea ilegală a forței de muncă reprezintă circa 8% din contribuțiile sociale și impozitul pe veniturile din salarii încasate la bugetul public. Practic, pentru fiecare 100 de lei taxe încasate pe muncă, statul ar mai fi putut încasa încă 8 Lei doar prin eliminarea practicilor de externalizare ilegală a forței de muncă.”
Metodologie: cum depistăm companiile cu risc major de externalizare ilegală a forței de muncă?

„Nu trebuie decât să ne imaginăm care sunt efectele vizibile asupra contului de profit și pierdere în cazul companiilor care externalizează forța de muncă pe contracte de colaborare PFA / microîntreprindere, în loc să contracteze angajații legal, prin intermediul contractelor de muncă. Nu trebuie să ai doctorat în economie pentru a realiza că efectele imediate sunt următoarele în cazul companiilor care promovează astfel de practici în oglindă cu media sectorială (companii similare cu aceeași activitate):

  • Ponderea cheltuielilor cu personal în total cheltuieli exploatare este mai redusă;
  • Ponderea altor cheltuieli de exploatare (categoria prestațiilor oferite de terți) în total cheltuieli este mai mare (practic, aici sunt incluse facturile emise de subcontractorii de tip PFA / microîntreprindere);
  • Cifra de afaceri / angajat este superioară față de media sectorială, în special datorită efectului de bază (compania cu risc are mai puțini angajați contractați pe cartea de muncă). Practic, vânzările sunt nejustificat de mari având în vedere numărul redus de angajați;
  • Salariul mediu brut / lună este inferior față de media sectorială, probabil o parte fiind plătită prin subcontractare (există practici mixte, cu salariul trecut pe cartea de muncă la nivelul minim, iar diferența este plătită pe bază de factură emisă de același angajat de pe o altă companie”, se mai arată în analiza citată. 

Potrivit analizei, se estimează că circa 8% din contribuțiile sociale și impozitele care ar trebui plătite (dacă toate contractele de colaborare ar fi încadrate în regimul fiscal al contractului de muncă) nu sunt plătite în realitate.

„Impactul fiscal total maximal estimat pentru perioada 2015-2020 cauzat de optimizarea fiscală prin externalizarea forței de muncă către activități independente indică o diminuare a veniturilor publice cu 54,29 miliarde Lei. Impactul este major, în condițiile în care impozitul și contribuțiile neplatite reprezintă:

  • Circa 1% din PIB în fiecare an din perioada analizată. În condițiile în care România înregistrează o pondere a veniturilor publice raportate la PIB aproape de 30% în perioada analizată, cu 10% mai puțin decât media țărilor membre UE, deducem faptul că 10% din economia subterană din România este cauzată de optimizarea fiscală a taxelor privind forța de muncă externalizata către activități independente sau microîntreprinderi;
  • Circa 38% din toate investițiile publice realizate de statul român în perioada 2015–2020. Impactul taxelor neplătite din optimizarea fiscală a forței de muncă se ridică la 11,3 miliarde € pentru perioada analizată, bani cu care se puteau construi 42 de spitale (cost estimat de 50 milioane € / spital pentru fiecare reședință de județ) și se putea dubla infrastructura de autostrăzi în Romania (circa 900 km de rețea adițională de autostrăzi la un cost mediu de 10 milioane € / km autostradă)”, a subliniat Iancu Guda. 

De asemenea, analiza prezintă faptul că impactul fiscal al impozitelor și contribuțiilor sociale neplătite din cauza activităților de optimizare fiscală poate fi calculat și din perspectiva distribuției sectoriale în funcție de codul CAEN principal al companiilor suspecte de astfel de practici pe pacursul anului 2020.

„Astfel, aproape două treimi din toate impozitele și taxele neplătite din cauza acestui fenomen provin din 5 industrii: comerțul cu ridicata și distribuție (15%), IT (13%), alte activități și servicii prestate în special companiilor (12%), construcții (11%) și transporturi (10%). Majoritatea acestor sectoare conduc și în topul frecvenței fenomenului de optimiare fiscală, în condițiile în care ponderea companiilor suspecte de aceste practici în total companii fluctuează între 30–40%”, a explicat Iancu Guda.

ROMÂNIA

Mai multe proiecte ale Transgaz au fost transmise către BEI în vederea finanțării. Ministrul Energiei: Investim în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale

Published

on

© Guvernul României

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat că mai multe proiecte ale companiei Transgaz au fost trimise vineri Băncii Europene de Investiții (BEI), în vederea finanțării.

” Investim în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale! Astăzi au fost transmise către BEI, în vederea finanțării următoarele proiecte ale TRANSGAZ: A. conductă de transport gaze naturale Marea Neagră-Podișor 477.698.014 euro (valoare totală investiție TVA inclus), din care 32.454.064 euro finanțare solicitată din Fondul pentru Modernizare; B. conductă de transport gaze naturale Ghercești-Jitaru 77.284.760 euro (valoare totală investiție TVA inclus), din care 39.899.799 euro finanțare solicitată din Fondul pentru Modernizare; C. conductă de transport gaze naturale Jupa-Băile Herculane-Orșova-Prunișor 147.960.699 euro (valoare totală investiție TVA inclus) , din care 62.505.216 euro finanțare solicitată din Fondul pentru Modernizare”, a detaliat Popescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Anterior, ministrul Energiei a anunțat că a semnat autorizația de construire a conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa, inclusiv alimentarea cu energie electrică, protecție catodică și fibră optică.

Citiți și:
Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

Oficialul român a detaliat într-un mesaj publicat pe Facebook că această conductă ”va trece prin județele Mehedinți și Caraș – Severin (municipiile Caransebeș & Orșova, plus localitățile Băile Herculane, Topleț, Mehadia, Cornea, Domașnea, Căzănești, Teregova, Armeniș, Slatina Timiș, Bucoșnița, Buchin, Turnu Ruieni, Obreja, Prunișor, Husnicioara, Căzănești, Sisești, Ilovăț, Bâlvănești, Godeanu, Balta, Podeni, Cireșu și Ilovița)”.

Prin realizarea acestei conducte se poate asigura alimentarea cu gaze naturale a localităților din zona de interes a obiectivului, respectiv un număr de aproximativ 15.500 consumatori casnici, 94 instituții publice (școli, primării, dispensare. cămine culturale, cabinete medicale, etc) și aproximativ 113 de agenți economici în județul Mehedinți precum și aproximativ 12.000 consumatori casnici, 136 instituții publice (școli, primării, dispensare. cămine culturale, cabinete medicale, etc) și aproximativ 231 de agenți economici în județul Caraș Severin.

Execuția acestei conducte de transport va  genera un impact socio-economic pozitiv prin alimentarea cu gaze naturale a stațiunii turistice Băile Herculane, crearea de noi locuri de muncă pe perioada de construcție, crearea posibilităților de câștiguri suplimentare pentru locuitorii zonei prin atragerea de investitori și valorificarea superioară a masei lemnoase, ridicarea gradul de confort al locuitorilor, atragerea de venituri suplimentare la bugetul statului și la bugetele locale.

Amintim că la mijlocul lunii mai, Transgaz a semnat un acord cu Banca Europeană de Investiții pentru elaborarea strategiei de decarbonizare, fapt salutat la acea vreme de premierul Nicolae Ciucă, care a punctat că demersul ”companiei constituie un exemplu de bună practică și încurajez toate instituțiile, toate societățile comerciale să îl urmeze”.

Acest moment a fost succedat de parafarea unui acord de 626 de milioane de euro între Transgaz și Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări.

Acordul a pus bazele colaborării între cele două părți pentru dezvoltarea infrastructurii și conectivității de gaze naturale din România, valorificând astfel rezervele interne extinse de petrol și gaze naturale ale țării noastre care pot contribui la securitatea energetică europeană și tranziția energetică în regiunea celor Trei Mări, mai ales în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care a determinat Uniunea Europeană să își sporească eforturile pentru a se desprinde energetic de Moscova.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele Camerei Deputaților și ministrul Apărării, în vizită la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Marcel Ciolacu i-a asigurat pe militari de sprijinul său necondiționat pentru Armata României

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, însoțit de ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a efectuat vineri, 12 iulie o vizită de lucru în Baza 71 Aeriană ”General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, Echipa de comandă a bazei a prezentat celor doi înalți demnitari o informare cu privire la principalele obiective stabilite pentru anul în curs, activitățile planificate pentru perioada imediat următoare, pe domenii de responsabilitate, precum și detalii privind starea tehnicii din dotarea bazei.

Cei doi oficiali au discutat despre planurile de modernizare a infrastructurii existente și extinderea Bazei 71 Aeriană, programul de investiții fiind deja în derulare.

Marcel Ciolacu a mulțumit militarilor unității pentru profesionalismul cu care își fac datoria și i-a asigurat de sprijinul său necondiționat pentru Armata României, atât în calitate de președinte al Camerei Deputaților, cât mai ales din cea de fiu de pilot militar.

La rândul său, Vasile Dîncu, a asigurat conducerea Bazei 71 Aeriană de întreaga disponibilitate a echipei pe care o conduce la vârful MApN pentru sprijinirea derulării importantelor programe de investiții și pentru îndeplinirea obiectivelor încredințate.

Continue Reading

ROMÂNIA

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

Published

on

© Transgaz

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a semnat autorizația de construire a conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa, inclusiv alimentarea cu energie electrică, protecție catodică și fibră optică.

Aceasta care va  fi realizată de Transgaz, folosindu-se finanțare inclusiv din Fondul pentru Modernizare.

Oficialul român a detaliat într-un mesaj publicat pe Facebook că această conductă ”va trece prin județele Mehedinți și Caraș – Severin (municipiile Caransebeș & Orșova, plus localitățile Băile Herculane, Topleț, Mehadia, Cornea, Domașnea, Căzănești, Teregova, Armeniș, Slatina Timiș, Bucoșnița, Buchin, Turnu Ruieni, Obreja, Prunișor, Husnicioara, Căzănești, Sisești, Ilovăț, Bâlvănești, Godeanu, Balta, Podeni, Cireșu și Ilovița)”.

Guvernul a adoptat la 31 iulie 2020 hotărârea prin care proiectul de investiţii ”Conducta de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa” a fost declarat de importanță națională în domeniul gazelor naturale.

Prin realizarea acestei conducte se poate asigura alimentarea cu gaze naturale a localităților din zona de interes a obiectivului, respectiv un număr de aproximativ 15.500 consumatori casnici, 94 instituții publice (școli, primării, dispensare. cămine culturale, cabinete medicale, etc) și aproximativ 113 de agenți economici în județul Mehedinți precum și aproximativ 12.000 consumatori casnici, 136 instituții publice (școli, primării, dispensare. cămine culturale, cabinete medicale, etc) și aproximativ 231 de agenți economici în județul Caraș Severin.

Execuția acestei conducte de transport va  genera un impact socio-economic pozitiv prin alimentarea cu gaze naturale a stațiunii turistice Băile Herculane, crearea de noi locuri de muncă pe perioada de construcție, crearea posibilităților de câștiguri suplimentare pentru locuitorii zonei prin atragerea de investitori și valorificarea superioară a masei lemnoase, ridicarea gradul de confort al locuitorilor, atragerea de venituri suplimentare la bugetul statului și la bugetele locale.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a detaliat că ”efectele pozitive se vor vedea și asupra activității furnizorilor locali de servicii (de exemplu unități de cazare) și creșterea contribuției acestora la veniturile administrațiilor publice locale (pe perioada implementării proiectului) dezvoltarea turismului în zonă, stimularea dezvoltării economiei locale prin asigurarea unei surse de energie nepoluantă, asigurarea unui mediu sănătos prin reducerea gazelor cu efect  de seră”.

”După începerea exploatării gazului din Marea Neagră vom consuma gazul românesc, în casele românilor”, a conchis oficialul român.

Amintim că la mijlocul lunii mai, Transgaz a semnat un acord cu Banca Europeană de Investiții pentru elaborarea strategiei de decarbonizare, fapt salutat la acea vreme de premierul Nicolae Ciucă, care a punctat că demersul ”companiei constituie un exemplu de bună practică și încurajez toate instituțiile, toate societățile comerciale să îl urmeze”.

Acest moment a fost succedat de parafarea unui acord de 626 de milioane de euro între Transgaz și Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări.

Acordul a pus bazele colaborării între cele două părți pentru dezvoltarea infrastructurii și conectivității de gaze naturale din România, valorificând astfel rezervele interne extinse de petrol și gaze naturale ale țării noastre care pot contribui la securitatea energetică europeană și tranziția energetică în regiunea celor Trei Mări, mai ales în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care a determinat Uniunea Europeană să își sporească eforturile pentru a se desprinde energetic de Moscova.

 

Continue Reading

Facebook

U.E.40 mins ago

Volodimir Zelenski, un nou apel către UE pentru interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși: Uniunea ”nu trebuie transformată într-un supermarket”

SUA3 hours ago

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

CONSILIUL UE5 hours ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA6 hours ago

Mai multe proiecte ale Transgaz au fost transmise către BEI în vederea finanțării. Ministrul Energiei: Investim în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale

Daniel Buda7 hours ago

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

ROMÂNIA7 hours ago

Președintele Camerei Deputaților și ministrul Apărării, în vizită la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Marcel Ciolacu i-a asigurat pe militari de sprijinul său necondiționat pentru Armata României

U.E.8 hours ago

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

ROMÂNIA24 hours ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.1 day ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA1 day ago

Ziua Internațională a Tineretului. Nicolae Ciucă: Când ne-am asumat guvernarea, ne-am asumat și responsabilitatea pentru viitorul tinerilor

ROMÂNIA2 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending