Connect with us

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Orașele și regiunile își intensifică eforturile pentru a reglementa platformele online și pentru a deschide o cale sigură pentru IMM-uri pe piețele digitale

Published

on

© European Union, 2015 - Source: EC - Audiovisual Service

Comitetul European al Regiunilor își consolidează angajamentul față de proiectul legislativ de anvergură al UE care vizează consolidarea controlului democratic asupra platformelor de internet dominante și restabilirea unei economii online echilibrate, care să funcționeze atât pentru IMM-uri, cât și pentru consumatorii individuali, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În cadrul sesiunii plenare din iunie, membrii Comitetului au dezbătut un aviz care sprijină intenția Comisiei Europene de a înăspri reglementarea piețelor și serviciilor digitale, subliniind în același timp inovațiile și competențele pe care orașele și regiunile le pot aduce pentru o reglementare solidă și eficientă. Avizul CoR cu privire la pachetul de legi privind serviciile digitale se înscrie într-o rețea mai largă de inițiative menite să consolideze profilul CoR ca unul dintre motoarele UE pentru o transformare digitală favorabilă incluziunii.

Pachetul privind Legea serviciilor digitale este o propunere legislativă a Comisiei Europene compusă din două elemente: Legea serviciilor digitale (DSA) propriu-zisă și Legea privind piețele digitale (DMA). Pachetul include o actualizare și o consolidare a legislației UE în materie de concurență pentru a răspunde cererii de reglementare temeinică a platformelor. Acesta urmărește să limiteze puterea de piață a așa-numitelor “platforme gatekeeper”, care controlează accesul întreprinderilor mai mici la consumatori și acționează ca factori de reglementare privați. De asemenea, pachetul de măsuri urmărește să contracareze răspândirea neîngrădită a dezinformării prin responsabilizarea platformelor pentru conținutul distribuit.

Reglementarea platformelor are o puternică dimensiune regională. Multe dintre sectoarele în care platformele online joacă un rol dominant – cum ar fi transportul urban, locuințele, cazarea turistică și furnizarea de servicii publice – sunt reglementate la nivel local și regional. Prin urmare, autoritățile locale și regionale dețin o poziție cheie în ceea ce privește elaborarea și aplicarea unei legislații eficiente: Ele dispun de informații, de experiență și reprezintă nivelul politic cel mai apropiat de părțile interesate.

Raportorul Rodi Kratsa (EL/PPE), guvernator al regiunii Insulelor Ionice, a declarat:

„Acest aviz consolidează vocea autorităților subnaționale și urmărește elaborarea cu precizie a reglementărilor, pentru a obține un impact pozitiv maxim și pentru a evita crearea de noi probleme atunci când le rezolvă pe cele existente. Digitalizarea este o realitate – care nu face decât să crească odată cu pandemia -, la fel ca și dependența noastră de infrastructura digitală. Trebuie să protejăm IMM-urile, care se află adesea într-o stare de dependență față de platformele mai mari și care sunt afectate în mod considerabil de pierderea accesului la platformele sau serviciile de care depind din ce în ce mai mult pentru întreprinderea lor.”

Reglementarea platformelor are, de asemenea, implicații importante pentru multe IMM-uri. Pe măsură ce tot mai multe întreprinderi se digitalizează, interacțiunile lor cu consumatorii, furnizorii și alte contacte de afaceri trec din ce în ce mai mult prin medierea platformelor online private – ceea ce sporește dependența lor de acești noi actori și le expune modelele de afaceri la riscuri și incertitudine. Astfel, în avizul CoR se pledează pentru un cadru juridic solid care să protejeze accesul direct al IMM-urilor la consumatori și, prin urmare, capacitatea acestora de a concura în condiții de egalitate. Această afirmație a fost confirmată și de rezultatele unui studiu privind condițiile juridice și politice necesare pentru a sprijini tranziția digitală a întreprinderilor tradiționale, care a fost discutat în cadrul unui seminar web recent al CoR. Studiul final va fi publicat la mijlocul lunii iulie.

O altă preocupare majoră a avizului CoR este atenuarea și depășirea “dublului decalaj digital”, cauzat de distribuția inegală a condițiilor prealabile necesare pentru a profita de potențialele beneficii sociale și economice ale digitalizării: accesul la rețele de mare capacitate și alfabetizarea digitală.

Pentru a contracara disparitățile teritoriale și sociale și pentru a asigura coeziunea digitală, CoR subliniază necesitatea urgentă de a sprijini consolidarea capabilităților la nivel local și de a accelera implementarea infrastructurii broadband. Aceste provocări critice sunt abordate cu regularitate și de Platforma în bandă largă a CoR – un forum creat împreună cu Comisia Europeană pentru a reuni cunoștințele juridice, tehnice și practice și pentru a accelera dezvoltarea de soluții care să permită tuturor cetățenilor, IMM-urilor și administrațiilor publice să navigheze cu succes în lumea online.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Emil Boc a fost ales președinte al Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor

Published

on

© European Committee of the Regions

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca și fost prim-ministru al României, a fost ales președintele Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER) a Comitetului European al Regiunilor. Mandatul său va dura doi ani și jumătate.

Emil Boc (RO-PPE) este membru al CoR din 2019 și a fost raportorul a numeroase avize pe teme legate de educație, cum ar fi cele referitoare la Spațiul european al educației, Strategia europeană pentru universități și modul în care UE abordează provocarea exodului creierelor. În noul său rol de președinte al Comisiei COTER, Boc își va concentra activitatea politică pe modul utilizării bugetului UE și a fondurilor de coeziune, decarbonizarea transporturilor și lansarea unei reflecții prospective ce asigură și în viitor o politică de coeziune puternică și eficientă.

“În calitate de președinte COTER, unul dintre cele mai importante priorități este să mă asigur că vom avea o implementare eficientă, durabilă și calitativă a actualelor programe de coeziune și o politică de coeziune puternică în viitor. Vom dedica foarte multă atenție viitoarelor dezbateri pe acest subiect. Mă voi întâlni, în curând, cu comisarul UE pentru politica de coeziune și reforme, Elisa Ferreira, pentru a discuta despre Planul nostru de Acțiune Comun: trebuie să lucrăm îndeaproape cu Comisia pentru a oferi sprijinul necesar autorităților locale și regionale și  pentru a accelera implementarea proiectelor”, a afirmat Emil Boc, cu privire la alegerea sa în funcția de președinte COTER.

“Vreau să mă asigur că activitatea noastră din Comisia COTER are un impact real în teritoriile noastre și că nicio regiune nu este lăsată în urmă, indiferent de dimensiune, provocări demografice sau geografice. Trebuie să lucrăm împreună cu toate instituțiile UE și să ne asigurăm că vocea orașelor și regiunilor și a cetățenilor noștri este auzită. Coeziunea nu este o tehnicalitate, ci un principiu politic, este lipiciul care menține Europa unită. Viitorul democratic al Europei. depinde de viitorul politicii de coeziune. În special, în aceste momente dificile avem nevoie de coeziune și solidaritate pentru a putea răspunde corect și eficient la nevoile cetățenilor noștri”, a adăugat el.

Președintele CoR, Vasco Alves Cordeiro, l-a felicitat pe Emil Boc pentru alegerea sa în această funcție.

“Emil Boc devine președintele Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE într-un moment crucial pentru regiuni și orașe și pentru Uniunea Europeană în ansamblu. Consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, criza energetică și redresarea – încă în curs – în urma pandemiei conferă politicii de coeziune un rol și mai important pentru a păstra laolaltă UE. Experiența domnului Boc va ajuta Comitetul să pledeze mai ferm pentru o politică de coeziune mai puternică.”

Comisia COTER urmărește îndeaproape dosarele legate de politica de coeziune, de bugetul UE, de politica în domeniul transporturilor, de dezvoltarea teritorială, de cooperarea transfrontalieră și de chestiunile urbane.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Maia Sandu, vizită la Bruxelles: Președinta R. Moldova va susține un discurs la Conferința autorităților regionale și locale din Parteneriatul Estic și va participa la summitul PaE

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se va afla în zilele de 14-15 decembrie la Bruxelles, unde va participa la cel de-al şaselea Summit al Parteneriatului Estic. Pe durata vizitei, sunt planificate mai multe întrevederi cu şefi de state şi de guverne din ţările PaE şi UE, precum şi cu înalţi oficiali ai Uniunii Europene, transmite IPN, potrivit Adevărul.ro.

Pe 14 decembrie, şefa statului va ţine un discurs în deschiderea celei de-a zecea reuniuni a CORLEAP – Conferinţa autorităţilor regionale şi locale din Parteneriatul Estic, care întruneşte primari şi lideri locali din regiune şi din statele europene, și se va întâlnit cu președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas.

Pe 15 decembrie, va participa, alături de omologii săi din alte ţări, la Summitul Parteneriatului Estic.

Potrivit unui comunicat al Consiliului, acesta va fi cel de-al șaselea summit al Parteneriatului Estic.

“Reuniunea la nivel înalt va reafirma și va consolida angajamentul comun de a promova stabilitatea și cooperarea, de a continua reformele necesare, de a defini prioritățile viitoare comune și de a mobiliza resurse pentru a face față provocărilor majore care ne stau în față. Valorile comune și principiile fundamentale rămân piatra de temelie a politicii Parteneriatului estic și vor sta la baza tuturor celorlalte elemente ale agendei viitoare. Mesajul liderilor va fi unul de încredere și de responsabilitate comună, incluzând un angajament reciproc față de calea de urmat, aprobând prioritățile pentru cooperarea viitoare și alocând mijloacele necesare”, arată sursa citată.

Administraţia Prezidenţială de la Chișinău precizează că din delegaţia Republicii Moldova mai fac parte Cristina Gherasimov, secretar general al Aparatului Preşedintelui, Nicu Popescu, viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe şi integrării europene, şi ambasadoarea Daniela Morari, şefa Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană.

Alegerea Maiei Sandu ca președinte al Republicii Moldova și obținerea majorității absolute în Parlamentul de la Chișinău de către partidul pro-european al șefei srtatului, a readus țara pe traiectoria sa europeană.

Cel mai recent raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, dat publicității în luna octombrie înainte de reuniunea Consiliului de Asociere UE – RM, arată că alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției și sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

Ca gest de stimulare a acestei noi realități, Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției. Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

De asemenea, Uniunea Europeană a acordat recent Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatului Estic și o altă tranșă de 50 milioane de euro asistență de la UE ca urmare a “progreselor remarcabile” în domeniul politicilor publice.

Mai mult, în contextul crizei energetice și a gazului la care Chișinăul a fost supus prin politica practicată de Federația Rusă, Comisia Europeană a anunțat un sprijin de 60 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

Ca parte a colaborărilor instituționale dintre Chișinău și Bruxelles, în ultima perioadă au avut loc două momente semnificative, premierul Natalia Gavrilița semnând, la Bruxelles, Acordul privind participarea Republicii Moldova la Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al UE, iar președintele Parlamentului R. Moldova și cel al Parlamentului European au semnat un memorandum de înțelegere.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Emil Boc, în Comitetul European al Regiunilor: Viitorul Europei depinde de viitorul educației, care are un rol important în creșterea ratei de vaccinare

Published

on

© Emil Boc/ Facebook

Viitorul Europei depinde de viitorul educației, a susținut luni primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, într-o dezbatere care a avut loc la Bruxelles la nivelul Comitetului European al Regiunilor.

Boc, care este membru al delegației naționale a României în CoR, a susținut o intervenție în cadrul unei dezbateri a grupului la nivel înalt pentru democrație europeană al Comitetului European al Regiunilor, organism prezidat de Herman Van Rompuy, fost președinte al Consiliului European.

“În contextul discuției despre Viitorul Europei, am subliniat importanța susținerii financiare a educației prin toate programele europene și necesitatea realizării Spațiului European al Educației până în 2025”, a subliniat Emil Boc, care a coordonat la nivelul CoR raportul pentru realizarea Spațiului European al Educației.

Potrivit acestuia, “educația este calea prin care putem clădi în Europa un climat de toleranță și de „acceptare a celuilalt“.

Educația este antidotul raportat la rasism și extremism. Educația este calea directă pentru a ieși din sărăcie și pentru a avea acces la prosperitate. În contextul actual, educația are un rol important în creșterea ratei de vaccinare. Viitorul Europei depinde de viitorul educației, a mai adăugat Boc, care deține totodată și funcția de președinte al Asociației Municipiilor din România.

Emil Boc a prezentat la 18 martie în plenul Comitetului European al Regiunilor, opinia asupra proiectului de aviz pentru realizarea Spațiului European al Educației (European Education Area) până în 2025, raport adoptat la o zi distanță, pe 19 martie.

Comisia Europeană a adoptat la 30 septembrie anul trecut două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale.

Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare.

Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

Comunicarea privind Spațiul european al educației prezintă modalitățile prin care cooperarea poate îmbogăți și mai mult calitatea, caracterul incluziv și dimensiunea digitală și ecologică a sistemelor educaționale ale statelor membre. Documentul prezintă acțiunile prin care statele membre pot crea un Spațiu european al educației bazat pe libertatea celor care studiază și a cadrelor didactice de a învăța și de a lucra pe întregul continent și pe libertatea instituțiilor de învățământ de a se asocia între ele în Europa și dincolo de granițele acesteia.

Continue Reading

Facebook

NATO9 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

ROMÂNIA13 hours ago

Bogdan Aurescu: Profilul României în NATO și contribuțiile la contracararea efectelor războiului Rusiei în Ucraina au avut un rol important în discuțiile privind aderarea la Schengen

NATO13 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană alocă 5,5 milioane de euro pentru cazarea în siguranță a persoanelor care fug de război

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Șeful diplomației americane, mesaj de la București: SUA colaborează cu parteneri din întreaga lume pentru a ”contracara influența malignă a Rusiei”

NATO13 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO14 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

U.E.14 hours ago

Josep Borrell participă în Polonia la Consiliul ministerial al OSCE, unde va vizita și Misiunea de asistență militară a UE pentru Ucraina

CONSILIUL UE14 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, mulțumește președinției cehe a Consiliului UE pentru sprijinul acordat aderării țării noastre la Schengen

NATO14 hours ago

Mircea Geoană: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București, o nouă piatră la proiectul unei Românii aflate în centrul și nu la periferia Europei

NATO9 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO13 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO13 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO14 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO15 hours ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 day ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending