Connect with us

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Orașele și regiunile își intensifică eforturile pentru a reglementa platformele online și pentru a deschide o cale sigură pentru IMM-uri pe piețele digitale

Published

on

© European Union, 2015 - Source: EC - Audiovisual Service

Comitetul European al Regiunilor își consolidează angajamentul față de proiectul legislativ de anvergură al UE care vizează consolidarea controlului democratic asupra platformelor de internet dominante și restabilirea unei economii online echilibrate, care să funcționeze atât pentru IMM-uri, cât și pentru consumatorii individuali, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În cadrul sesiunii plenare din iunie, membrii Comitetului au dezbătut un aviz care sprijină intenția Comisiei Europene de a înăspri reglementarea piețelor și serviciilor digitale, subliniind în același timp inovațiile și competențele pe care orașele și regiunile le pot aduce pentru o reglementare solidă și eficientă. Avizul CoR cu privire la pachetul de legi privind serviciile digitale se înscrie într-o rețea mai largă de inițiative menite să consolideze profilul CoR ca unul dintre motoarele UE pentru o transformare digitală favorabilă incluziunii.

Pachetul privind Legea serviciilor digitale este o propunere legislativă a Comisiei Europene compusă din două elemente: Legea serviciilor digitale (DSA) propriu-zisă și Legea privind piețele digitale (DMA). Pachetul include o actualizare și o consolidare a legislației UE în materie de concurență pentru a răspunde cererii de reglementare temeinică a platformelor. Acesta urmărește să limiteze puterea de piață a așa-numitelor “platforme gatekeeper”, care controlează accesul întreprinderilor mai mici la consumatori și acționează ca factori de reglementare privați. De asemenea, pachetul de măsuri urmărește să contracareze răspândirea neîngrădită a dezinformării prin responsabilizarea platformelor pentru conținutul distribuit.

Reglementarea platformelor are o puternică dimensiune regională. Multe dintre sectoarele în care platformele online joacă un rol dominant – cum ar fi transportul urban, locuințele, cazarea turistică și furnizarea de servicii publice – sunt reglementate la nivel local și regional. Prin urmare, autoritățile locale și regionale dețin o poziție cheie în ceea ce privește elaborarea și aplicarea unei legislații eficiente: Ele dispun de informații, de experiență și reprezintă nivelul politic cel mai apropiat de părțile interesate.

Raportorul Rodi Kratsa (EL/PPE), guvernator al regiunii Insulelor Ionice, a declarat:

„Acest aviz consolidează vocea autorităților subnaționale și urmărește elaborarea cu precizie a reglementărilor, pentru a obține un impact pozitiv maxim și pentru a evita crearea de noi probleme atunci când le rezolvă pe cele existente. Digitalizarea este o realitate – care nu face decât să crească odată cu pandemia -, la fel ca și dependența noastră de infrastructura digitală. Trebuie să protejăm IMM-urile, care se află adesea într-o stare de dependență față de platformele mai mari și care sunt afectate în mod considerabil de pierderea accesului la platformele sau serviciile de care depind din ce în ce mai mult pentru întreprinderea lor.”

Reglementarea platformelor are, de asemenea, implicații importante pentru multe IMM-uri. Pe măsură ce tot mai multe întreprinderi se digitalizează, interacțiunile lor cu consumatorii, furnizorii și alte contacte de afaceri trec din ce în ce mai mult prin medierea platformelor online private – ceea ce sporește dependența lor de acești noi actori și le expune modelele de afaceri la riscuri și incertitudine. Astfel, în avizul CoR se pledează pentru un cadru juridic solid care să protejeze accesul direct al IMM-urilor la consumatori și, prin urmare, capacitatea acestora de a concura în condiții de egalitate. Această afirmație a fost confirmată și de rezultatele unui studiu privind condițiile juridice și politice necesare pentru a sprijini tranziția digitală a întreprinderilor tradiționale, care a fost discutat în cadrul unui seminar web recent al CoR. Studiul final va fi publicat la mijlocul lunii iulie.

O altă preocupare majoră a avizului CoR este atenuarea și depășirea “dublului decalaj digital”, cauzat de distribuția inegală a condițiilor prealabile necesare pentru a profita de potențialele beneficii sociale și economice ale digitalizării: accesul la rețele de mare capacitate și alfabetizarea digitală.

Pentru a contracara disparitățile teritoriale și sociale și pentru a asigura coeziunea digitală, CoR subliniază necesitatea urgentă de a sprijini consolidarea capabilităților la nivel local și de a accelera implementarea infrastructurii broadband. Aceste provocări critice sunt abordate cu regularitate și de Platforma în bandă largă a CoR – un forum creat împreună cu Comisia Europeană pentru a reuni cunoștințele juridice, tehnice și practice și pentru a accelera dezvoltarea de soluții care să permită tuturor cetățenilor, IMM-urilor și administrațiilor publice să navigheze cu succes în lumea online.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Maia Sandu, vizită la Bruxelles: Președinta R. Moldova va susține un discurs la Conferința autorităților regionale și locale din Parteneriatul Estic și va participa la summitul PaE

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se va afla în zilele de 14-15 decembrie la Bruxelles, unde va participa la cel de-al şaselea Summit al Parteneriatului Estic. Pe durata vizitei, sunt planificate mai multe întrevederi cu şefi de state şi de guverne din ţările PaE şi UE, precum şi cu înalţi oficiali ai Uniunii Europene, transmite IPN, potrivit Adevărul.ro.

Pe 14 decembrie, şefa statului va ţine un discurs în deschiderea celei de-a zecea reuniuni a CORLEAP – Conferinţa autorităţilor regionale şi locale din Parteneriatul Estic, care întruneşte primari şi lideri locali din regiune şi din statele europene, și se va întâlnit cu președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas.

Pe 15 decembrie, va participa, alături de omologii săi din alte ţări, la Summitul Parteneriatului Estic.

Potrivit unui comunicat al Consiliului, acesta va fi cel de-al șaselea summit al Parteneriatului Estic.

“Reuniunea la nivel înalt va reafirma și va consolida angajamentul comun de a promova stabilitatea și cooperarea, de a continua reformele necesare, de a defini prioritățile viitoare comune și de a mobiliza resurse pentru a face față provocărilor majore care ne stau în față. Valorile comune și principiile fundamentale rămân piatra de temelie a politicii Parteneriatului estic și vor sta la baza tuturor celorlalte elemente ale agendei viitoare. Mesajul liderilor va fi unul de încredere și de responsabilitate comună, incluzând un angajament reciproc față de calea de urmat, aprobând prioritățile pentru cooperarea viitoare și alocând mijloacele necesare”, arată sursa citată.

Administraţia Prezidenţială de la Chișinău precizează că din delegaţia Republicii Moldova mai fac parte Cristina Gherasimov, secretar general al Aparatului Preşedintelui, Nicu Popescu, viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe şi integrării europene, şi ambasadoarea Daniela Morari, şefa Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană.

Alegerea Maiei Sandu ca președinte al Republicii Moldova și obținerea majorității absolute în Parlamentul de la Chișinău de către partidul pro-european al șefei srtatului, a readus țara pe traiectoria sa europeană.

Cel mai recent raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, dat publicității în luna octombrie înainte de reuniunea Consiliului de Asociere UE – RM, arată că alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției și sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

Ca gest de stimulare a acestei noi realități, Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției. Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

De asemenea, Uniunea Europeană a acordat recent Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatului Estic și o altă tranșă de 50 milioane de euro asistență de la UE ca urmare a “progreselor remarcabile” în domeniul politicilor publice.

Mai mult, în contextul crizei energetice și a gazului la care Chișinăul a fost supus prin politica practicată de Federația Rusă, Comisia Europeană a anunțat un sprijin de 60 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

Ca parte a colaborărilor instituționale dintre Chișinău și Bruxelles, în ultima perioadă au avut loc două momente semnificative, premierul Natalia Gavrilița semnând, la Bruxelles, Acordul privind participarea Republicii Moldova la Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al UE, iar președintele Parlamentului R. Moldova și cel al Parlamentului European au semnat un memorandum de înțelegere.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Emil Boc, în Comitetul European al Regiunilor: Viitorul Europei depinde de viitorul educației, care are un rol important în creșterea ratei de vaccinare

Published

on

© Emil Boc/ Facebook

Viitorul Europei depinde de viitorul educației, a susținut luni primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, într-o dezbatere care a avut loc la Bruxelles la nivelul Comitetului European al Regiunilor.

Boc, care este membru al delegației naționale a României în CoR, a susținut o intervenție în cadrul unei dezbateri a grupului la nivel înalt pentru democrație europeană al Comitetului European al Regiunilor, organism prezidat de Herman Van Rompuy, fost președinte al Consiliului European.

“În contextul discuției despre Viitorul Europei, am subliniat importanța susținerii financiare a educației prin toate programele europene și necesitatea realizării Spațiului European al Educației până în 2025”, a subliniat Emil Boc, care a coordonat la nivelul CoR raportul pentru realizarea Spațiului European al Educației.

Potrivit acestuia, “educația este calea prin care putem clădi în Europa un climat de toleranță și de „acceptare a celuilalt“.

Educația este antidotul raportat la rasism și extremism. Educația este calea directă pentru a ieși din sărăcie și pentru a avea acces la prosperitate. În contextul actual, educația are un rol important în creșterea ratei de vaccinare. Viitorul Europei depinde de viitorul educației, a mai adăugat Boc, care deține totodată și funcția de președinte al Asociației Municipiilor din România.

Emil Boc a prezentat la 18 martie în plenul Comitetului European al Regiunilor, opinia asupra proiectului de aviz pentru realizarea Spațiului European al Educației (European Education Area) până în 2025, raport adoptat la o zi distanță, pe 19 martie.

Comisia Europeană a adoptat la 30 septembrie anul trecut două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale.

Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare.

Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

Comunicarea privind Spațiul european al educației prezintă modalitățile prin care cooperarea poate îmbogăți și mai mult calitatea, caracterul incluziv și dimensiunea digitală și ecologică a sistemelor educaționale ale statelor membre. Documentul prezintă acțiunile prin care statele membre pot crea un Spațiu european al educației bazat pe libertatea celor care studiază și a cadrelor didactice de a învăța și de a lucra pe întregul continent și pe libertatea instituțiilor de învățământ de a se asocia între ele în Europa și dincolo de granițele acesteia.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Președintele Comitetului European al Regiunilor: Salut determinarea lui Klaus Iohannis de a crea Uniunea Sănătății și de a promova valorile UE prin educație

Published

on

© Apostolos Tzitzikostas/ Twitter

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, l-a felicitat sâmbătă pe președintele Klaus Iohannis pentru primirea Premiului Carol cel Mare.

Prezent la ceremonia de decernare care a avut loc în sala de onoare a Primăriei din Aachen, Tzitzikostas a spus că Iohannis este “un exemplu de adevărat european”.

UE se poate baza pe angajamentul dumneavoastră ca președinte și fost primar de Sibiu. Salut determinarea dumneavoastră de a crea o Uniune a Sănătății și de a promova valorile democratice ale UE prin educație. Este ceea ce oamenii noștri au nevoie și generațiile viitoare merită“, a scris liderul CoR, pe Twitter.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Ceremonia a debutat cu un cuvânt de bun venit din partea primarului orașului Aachen, Sibylle Keupen, membru de Drept al Consiliului Director al Societății pentru conferirea Premiului Internațional „Carol cel Mare” al Orașului Aachen.

Momentul următor a fost reprezentat de discursul de laudatio susținut de președintele Consiliului European. Charles Michel este unul dintre liderii europeni actuali care a colaborat îndeaproape cu președintele Klaus Iohannis, atât în calitate de prim-ministru al Belgiei, cât și în calitate de șef al Consiliului European, ambii fiind membri ai instituției care reunește șefii de state sau de guverne încă din 2014.

Astăzi, gravăm un nou nume… în marmura memoriei europene… Klaus Iohannis. Sunt atât onorat, cât și emoționat să “țin în mână ciocanul și dalta”. Pentru a grava numele tău, dragă Klaus, în marmura istoriei europene (…) Tocmai pentru că De Gasperi, Schuman, Monnet și Spaak și-au imaginat un timp dincolo de ei înșiși – au reușit să pună bazele Uniunii noastre. În beneficiul nostru, al generațiilor viitoare. Apoi au venit constructorii. Giscard, Schmidt, Kohl, Mitterrand, Delors și alții … Cărămidă cu cărămidă, au ridicat metodic etajele mari ale casei noastre comune – piața unică, spațiul Schengen, euro. Dragul meu Klaus, tu faci parte din acest mare șir de constructori“, a spus Michel.

Apoi, organizatorii i-au înmânat președintelui Klaus Iohannis Premiul Carol cel Mare, iar șeful statului a susținut o alocuțiune, în care a pledat pentru forța Uniunii Europene, pentru solidaritate și unitate europeană în detrimentul unei Europe cu viteze diferite și pentru aderarea României la spațiul Schengen.

La solemna ceremonie au mai participat președinta Slovaciei Zuzana Caputova, dar și patru câștigători ai premiului, precum fostul președinte al Consiliului European Herman Von Rompuy, fostul președinte al Parlamentului European Martin Schulz, fosta președintă a Lituaniei, Dalia Grybauskaite și fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble.

Aspectele ceremonioase au fost marcate și de momente solemne precum intonarea imnului Charlemagne “Urbs Aquensis, urbs regalis” și intonarea imnului Uniunii Europene.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA12 hours ago

Ambasadorul României în SUA salută introducerea în Senatul american a proiectului de lege privind securitatea Mării Negre

ROMÂNIA13 hours ago

România ”condamnă ferm acțiunile militare nesăbuite ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”

U.E.14 hours ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA14 hours ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda16 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA17 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA18 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA7 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA7 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending