Connect with us

POLITICĂ

Ordonanța militară nr. 9: România renunță la interzicerea exportului de cereale și prelungește suspendarea zborurilor dinspre și către zece țări

Published

on

© Guvernul României

Ministrul afacerilor interne, Marcel Vela, a anunțat joi seară adoptarea ordonanței militare nr. 9, primul astfel de document aprobat după extinderea stării de urgență pe teritoriul României cu încă 30 de zile, principalele prevederi la acestei referindu-se la eliminarea interdicției de export pentru grâu și produse derivate și prelungirea suspendării zborurilor dinspre și către România din Marea Britanie, Irlanda de Nord, SUA, Belgia, Olanda, Turcia, Iran, Italia, Franța și Germania.

“Intrăm de mâine într-o perioadă foarte importantă pentru evoluția viitoare a luptei împotriva coronavirusului. Fac apel la români să respecte prevederile Ordonanțelor Militare și recomandările de la Biserica Ortodoxă Sunt conștient că e greu, că sărbătoarea de Paște e importantă, dar sunt încrezător că vom trece peste această perioadă dificilă. Starea de urgență a fost prelungită. Avem un dușman comun: noul tip de coronavirus. Structurile MAI nu se relaxează în această perioadă, iar astăzi am semnat ordonanța militară numărul 9”, a spus Vela.

Printre celelalte prevederi se numără și excepția de la izolare pentru navigatori și pentru lucrătorii transfrontalieri de la frontiera cu Bulgaria dacă nu au simptome de COVID-19.

Ministrul afacerilor interne a făcut referire și la piețele agro-alimentare, precizând că acestea “rămân deschise și în această perioadă, cu condiția respectării reglementărilor din ordonanțele militare”, avertizând că în caz contrar acestea ar putea fi închise.

Marcel Vela a spus că articolele din ordonanța anterioară privind “interzicerea exportului de grâu și a unor produse derivate își încetează valabilitatea”, întrucât s-a reușit “achiziția pentru completarea rezervei de stat”.

Revenirea asupra acestei decizii intervine după ce România a fost criticată de Comisia Europeană pentru interdicția acestor exporturi.

Ordonanța militară nr. 9 este primul astfel de document după prelungirea, cu încă 30 de zile, a perioadei stării de urgență pe teritoriul României, prin decretul semnat marți de președintele Klaus Iohannis și încuviințat joi de către Parlament.

În România au fost confirmate, până joi la prânz, 7.707 infecții cu coronavirus. În total, în România au murit 392 de persoane infectate cu coronavirus, iar 1.357 de oameni au fost vindecate și externate.


TEXTUL INTEGRAL AL ORDONANȚEI MILITARE

“ORDONANŢA MILITARĂ nr. 9 din 16.04.2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19

Având în vedere dispoziţiile art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 şi art. 3 alin. (3) din Decretul Preşedintelui României nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020,

Ţinând seama de evaluarea realizată de Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, aprobată prin Hotărârea nr. 20 din 16.04.2020,

Pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor pct. 3 şi 4 din anexa nr. 2 la Decretul Preşedintelui României nr. 240/2020,

În temeiul art. 20 lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare,

Ministrul afacerilor interne emite următoarea Ordonanţă militară

Art. 1 – (1) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Austria, Belgia, Confederaţia Elveţiană, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Turcia şi Iran şi din aceste ţări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 18 aprilie 2020.

(2) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Italia şi din această ţară către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 19 aprilie 2020.

(3) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Franţa şi Germania şi din aceste ţări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 21 aprilie 2020.

(4) Măsurile prevăzute la alin. (1) şi (3) nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă şi corespondenţă, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă, servicii tehnice, precum şi aterizărilor tehnice necomerciale.

Art. 2. – (1) Se exceptează de la măsurile de izolare la domiciliu sau de carantinare lucrătorii transfrontalieri care, la intrarea în România din Bulgaria, nu prezintă simptome asociate COVID-19.

(2) Prin lucrător transfrontalier se înţelege persoana care face dovada că locuieşte şi lucrează într-o rază de 30 km de o parte sau de alta a frontierei de stat româno-bulgare, calculată de la cel mai apropiat punct de trecere a frontierei deschis traficului de persoane, şi care se reîntoarce la locuinţă cel puţin o dată pe săptămână.

(3) Punctele de trecere a frontierei de stat româno-bulgare prin care se permite intrarea în România în condiţiile alin. (1) sunt următoarele: Giurgiu-Ruse şi Calafat Vidin.

(4) Prin punctele de trecere a frontierei de stat româno-bulgare prevăzute la alin. (3) se permite şi intrarea/ ieşirea lucrătorilor transfrontalieri cu maşini şi utilaje agricole.

(5) În cazul nerespectării condiţiilor prevăzute la alin. (2), persoanele în cauză intră în carantină pentru o perioadă de 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor.

(6) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. – (1) La efectuarea schimbului de echipaj, la bordul navelor de navigaţie interioară care arborează pavilion român şi la bordul navelor maritime indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în porturile româneşti, personalul navigant trebuie să prezinte autorităţilor competente “certificatul pentru lucrătorii din transportul internaţional” stabilit de către Comisia Europeană în anexa nr. 3 la Comunicarea privind implementarea Culoarelor Libere (Green Lanes) în cadrul Liniilor directoare referitoare la măsurile de management al frontierelor pentru protecţia sănătăţii şi asigurarea disponibilităţii bunurilor şi serviciilor esenţiale – C(2020) 1897 din 23.03.2020.

(2) Personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, şi care nu prezintă simptome asociate COVID-19, nu se supune măsurilor de carantinare în spaţii special amenajate sau la bordul navei ori măsurilor de izolare la domiciliu, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului prevăzut la alin.(1) şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri.

(3) La efectuarea schimbului de echipaj la bordul navelor maritime, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în porturile româneşti, personalul navigant trebuie să fie în prealabil testat pentru COVID-19, indiferent de zona din care acesta provine, de personalul direcţiei de sănătate publică ce îşi desfăşoară activitatea în portul respectiv.

(4) Personalul navigant maritim, prevăzut la alin. (3), care nu prezintă simptome asociate COVID-19, va fi transportat dinspre/spre punctele de trecere a frontierei, indiferent de mijlocul de transport utilizat, pe ruta cea mai scurtă şi fără întreruperi. Personalul navigant maritim şi cel care îi asigură transportul trebuie să folosească echipamente individuale de protecţie împotriva COVID-19.

(5) În vederea efectuării schimbului de echipaj, agentul navei maritime sau angajatorul personalului navigant maritim, după caz, are obligaţia să asigure personalului navigant, următoarele:
a) testarea pentru COVID-19;
b) echipamentul individual de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul/transportului prevăzut la alin.(4);
c) certificatul prevăzut la alin.(1).

(6) Personalul navigant român, maritim şi fluvial, care se repatriază şi care la intrarea în ţară nu prezintă simptome asociate COVID-19, se supune măsurilor de izolare la domiciliu, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului prevăzut la alin. (1) şi a unei declaraţii pe propria răspundere, al cărui model este stabilit de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, privind utilizarea continuă a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19 pentru deplasarea de la navă la locaţia unde poate fi contactat în următoarele 14 zile.

(7) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare/în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. – Prevederile alineatului (2) al articolului 7 şi ale articolului 9 din Ordonanţa militară nr. 3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 24 martie 2020, îşi încetează aplicabilitatea.

Art. 5. – Alineatul (1) al articolului 3 din Ordonanţa militară nr. 8/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 10 aprilie 2020 se modifică şi va avea următorul cuprins: “(1) Pe perioada stării de urgenţă pieţele agroalimentare rămân deschise, cu obligaţia administratorilor de a organiza activităţile în baza actelor normative incidente, prin adoptarea de măsuri de protecţie împotriva răspândirii COVID-19, care să se refere cel puţin la purtarea de mănuşi şi măşti, precum şi la păstrarea distanţei sociale, atât la intrarea în piaţă, cât şi în interiorul acesteia.”

Art. 6. – Prevederile alineatului (2) al articolului 3, articolelor 7 şi 8, literei d) a alineatului (1) al articolului 21, precum şi anexa nr. 2 la Ordonanţa militară nr. 8/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 10 aprilie 2020, îşi încetează aplicabilitatea.

Art. 7. – (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe militare:
a) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, prin Autoritatea Aeronautică Civilă Română, pentru măsurile prevăzute la art.1;
b) Poliţia de Frontieră Română şi direcţiile de sănătate publică, pentru măsura prevăzută la art.2;
c) Autoritatea Navală Română şi direcţiile de sănătate publică, pentru măsurile prevăzută la art.3;

(2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art. 1 – 3 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, în conformitate cu prevederile art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Personalul instituţiilor prevăzute la alin. (1) este împuternicit să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni, în conformitate cu prevederile art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8. – (1) Prezenta ordonanţă militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puţin două zile de la data publicării, despre conţinutul prezentei ordonanţe militare.


Precedentele ordonanțe militare:

Ordonanţă militară nr. 1 din 18 martie 2020, documentul aici.

Ordonanţă militară nr. 2 din 21 martie 2020, documentul aici.

Ordonanţă militară nr. 3 din 24 martie 2020, documentul aici.

Ordonanţă militară nr. 4 din 29 martie 2020, documentul aici.

Ordonanţă militară nr. 5  din 30 martie 2020, documentul aici.

Ordonanţă militară nr. 6 din 30 martie 2020, documentul aici.

Ordonanţă militară nr. 7 din  04 aprilie 2020, documentul aici.

Ordonanța militară nr. 8 din 09 aprilie 2020, documentul aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Klaus Iohannis a discutat cu CEO-ul OMV Petrom despre exploatarea gazelor din Marea Neagră în conformitate cu Pactul Ecologic European și Pachetul “Fit for 55”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a primit, joi, la Palatul Cotroceni, delegaţia OMV Group, condusă de Alfred Stern, noul CEO OMV Group, context în care a subliniat rolul determinant pe care îl au gazele naturale şi exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră în tranziţia către energia verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European şi cu orizontul pachetului european Fit for 55.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, cu ocazia întrevederii, conducerea OMV Group a prezentat strategia de dezvoltare a companiei în România pentru perioada următoare, dar şi rezultatele activităţii curente, respectiv iniţiative de responsabilitate socială. OMV Group şi-a exprimat angajamentele de a rămâne un partener de încredere pe termen lung pentru statul român.

Pe fondul situaţiei actuale de pe piaţa gazelor naturale, șeful statului a exprimat necesitatea protejării consumatorilor vulnerabili şi a economiei în ansamblul său, ca urmare a creşterii accentuate a preţurilor. De altfel, șeful statului a promulgat în aceeași zi legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

Discuţiile s-au derulat în jurul provocărilor şi oportunităţilor generate de procesul de tranziţie energetică. Unul dintre subiectele importante ale întrevederii a fost creşterea puternică de preţuri ale gazelor naturale şi energiei electrice, aspect îngrijorător în condiţiile în care România este un producător important de gaze naturale în regiune.

În contextul actual, preşedintele Iohannis a subliniat rolul determinant pe care îl au gazele naturale şi exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră în tranziţia către energia verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European şi cu orizontul pachetului european Fit for 55.

Regiunea Mării Negre este şi trebuie să rămână un pol de stabilitate regională şi un perimetru strategic pentru securitatea naţională. România dispune de un real potenţial în domeniul producerii gazelor naturale, a cărui valorificare poate şi trebuie să asigure independenţa energetică“, precizează Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis şi-a declarat susţinerea pentru parteneriatul dintre OMV Petrom şi Societatea Naţională Romgaz în proiectul offshore Neptun Deep, esenţial atât pentru furnizarea de energie securitară, cât şi pentru atingerea obiectivelor privind tranziţia energetică.

“Finalizarea negocierilor dintre compania americană ExxonMobil şi Societatea Naţională Romgaz creează premise încurajatoare pentru implicarea producătorului naţional ca partener activ în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră şi pentru intrarea în linie dreaptă a proiectului”, arată Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a reiterat şi necesitatea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei, bazate în mare măsură şi pe surse regenerabile, importante pentru mixul energetic asumat de România în contextul noilor ambiţii europene privind neutralitatea energetică.

El a apreciat şi implicarea activă a OMV Petrom în rândul comunităţilor locale, prin proiecte socio-educative de asigurare a eficienţei energetice la nivelul unor unităţi şcolare. 

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis a promulgat legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, Legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, informează Administrația Prezidențială.

Legea a fost transmisă joi de Parlament pentru promulgare.

Camera Deputaţilor a adoptat pe 7 septembrie, în calitate de for legislativ decizional, proiectul legii consumatorului vulnerabil, stabilind că va fi aplicată începând cu 1 noiembrie 2021, relatează Agerpres.

Actul normativ are ca obiect de reglementare stabilirea criteriilor de încadrare în categoria consumatorilor vulnerabili de energie, a măsurilor de protecţie socială pentru aceştia şi accesul la resursele energetice pentru satisfacerea nevoilor esenţiale ale gospodăriei.

Măsurile de protecţie socială pot fi financiare şi non-financiare. Ele se finanţează din bugetul de stat, din bugetele locale sau din fonduri europene.

Potrivit legii, “consumator vulnerabil de energie, denumit în continuare consumator vulnerabil – persoana singură/familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare faţă de sursele de energie, necesită măsuri de protecţie socială şi servicii suplimentare pentru a-şi asigura cel puţin nevoile energetice minimale”.

Ajutorul pentru încălzire se acordă în funcţie de venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, după caz, iar suma aferentă pentru compensarea procentuală se suportă din bugetul de stat.

Venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este de 1.386 lei/persoană, în cazul familiei, şi de 2.053 lei, în cazul persoanei singure.

Valoarea de referinţă, în funcţie de sistemul de încălzire utilizat, se actualizează prin hotărâre a Guvernului şi nu poate fi mai mică de: a) 250 lei/lună, pentru gaze naturale; b) 500 lei/lună, pentru energie electrică; c) 320 lei/lună, pentru combustibili solizi şi/sau petrolieri.

Familiile şi persoanele singure beneficiază lunar, inclusiv în perioada sezonului rece, de un supliment pentru energie în sumă fixă, acordat în funcţie de sursele de furnizare a energiei utilizate, în cuantum de: a) 30 lei/lună pentru consumul de energie electrică; b) 10 lei/lună pentru consumul de gaze naturale; c) 10 lei/lună pentru consumul de energie termică; d) 20 lei/lună pentru consumul de combustibili solizi şi/sau petrolieri. În situaţia în care singura sursă de energie utilizată este energia electrică, cuantumul suplimentului este de 70 lei/lună.

Proiectul, iniţiat de Guvern, a intrat în procedură parlamentară în luna aprilie, a fost adoptat în 15 mai de Senat şi în 7 septembrie de Camera Deputaţilor. 

Continue Reading

POLITICĂ

PMP salută decizia UE de a acorda R. Moldova un ajutor de 745 milioane de lei: Chișinăul are nevoie de sprijin puternic din partea României

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Partidul Mișcarea Populară (PMP) salută decizia Uniunii Europene de a acorda Republicii Moldova un ajutor nerambursabil de 745 milioane de lei, pledând ca România să ofere un puternic sprijin politic și strategic pentru parcursul european al Chișinău.

“Republica Moldova primește de la UE un ajutor nerambursabil de 745 milioane de lei. Uniunea Europeană se ține de cuvânt și acordă acest sprijin financiar, ca o recunoaștere, a noii puteri democratice, instalate la Chișinău. Pe această cale, Republica Moldova face un pas necesar de apropiere de structurile UE, lăsând în spate, balastul influențelor nefaste venite din Est”, se arată într-un comunicat al PMP.

În contextul în care salută decizia UE de a acorda un imbold financiar Republicii Moldova, PMP precizează că, dincolo de sume, semnificația este mult mai amplă.

“Odată cu formarea unui guvern democratic în fruntea țării, se deschid numeroase porți către lumea civilizată, către statul de drept și către lupta anticorupție. Sprijinul acordat de UE este direct legat de realizarea de reforme în instituțiile publice”, subliniază sursa citată.

PMP consideră că Chișinăul are nevoie, mai mult, decât oricând, mai mult decât orice, de un puternic sprijin politic și strategic, în primul rând din partea României, avocatul Republicii Moldova la UE.

“Noul Guvern din Republica Moldova trebuie susținut în fața provocărilor ținând cont de puternica rezistență la schimbare a forțelor oligarhice și comuniste care lucrează la sabotarea democrației, dincolo de Prut”, conchide sursa citată.

Uniunea Europeană a acordat miercuri Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatulu Estic, în valoare de 600 de milioane de euro.

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.

Recent, într-o discuție telefonică pe care a avut-o cu președinta Republicii Moldova, președintele PMP Cristian Diaconescu a asigurat-o pe președinta Maia Sandu de ”tot sprijinul politic al PMP” și de faptul că își va folosi ”toate cunoștințele și expertiza” pe care le-a dobândit în cariera de diplomat și va fi ”un avocat al interesului Republicii Moldova”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană apreciază că alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o ”atmosferă de intimidare a vocilor critice și independente”

COMUNICATE DE PRESĂ6 hours ago

„Fii de 10” și descoperă bucuria culturii urbane la Strada de C`Arte, o sărbătoare a artelor și a științelor care oferă iubitorilor de cultură o experiență în lumea cunoașterii, imaginației și creației

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate zilnică de 500.000 de euro pentru că nu a încetat extracțiile de lignit la mina Turów

ROMÂNIA6 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării a discutat la Atena cu omologii din NATO pe tema războiului hibrid, a dezinformării și a atacurilor cibernetice

NATO7 hours ago

Rapid Trident 2021. Ucraina a început exerciții militare comune cu forțele SUA și aliați din NATO, ce aduce împreună 6000 de soldați din 15 țări

ROMÂNIA7 hours ago

Șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a fost demis de premierul Florin Cîțu. Reacția USR PLUS

U.E.7 hours ago

Combaterea spălării banilor: Olanda se află în fruntea unei mișcări paneuropene de interzicere a bancnotei de 500 euro și de plafonare a plăților în numerar

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Centrul european de competențe în securitate cibernetică, prima structură UE cu sediul la București, angajează director executiv

SUA9 hours ago

Visa Waiver. Premierul Croației anunță ridicarea vizelor americane pentru cetățenii țării sale: Decizia va fi luată în câteva zile

ROMÂNIA9 hours ago

Fondatorul Asociației Române a Profesioniștilor Mass Media, Horia Alexandrescu, a decedat la vârsta de 74 de ani

INTERVIURI9 hours ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI2 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA2 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D5 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Team2Share

Trending