Connect with us

POLITICĂ

Ordonanța militară nr. 9: România renunță la interzicerea exportului de cereale și prelungește suspendarea zborurilor dinspre și către zece țări

Published

on

© Guvernul României

Ministrul afacerilor interne, Marcel Vela, a anunțat joi seară adoptarea ordonanței militare nr. 9, primul astfel de document aprobat după extinderea stării de urgență pe teritoriul României cu încă 30 de zile, principalele prevederi la acestei referindu-se la eliminarea interdicției de export pentru grâu și produse derivate și prelungirea suspendării zborurilor dinspre și către România din Marea Britanie, Irlanda de Nord, SUA, Belgia, Olanda, Turcia, Iran, Italia, Franța și Germania.

“Intrăm de mâine într-o perioadă foarte importantă pentru evoluția viitoare a luptei împotriva coronavirusului. Fac apel la români să respecte prevederile Ordonanțelor Militare și recomandările de la Biserica Ortodoxă Sunt conștient că e greu, că sărbătoarea de Paște e importantă, dar sunt încrezător că vom trece peste această perioadă dificilă. Starea de urgență a fost prelungită. Avem un dușman comun: noul tip de coronavirus. Structurile MAI nu se relaxează în această perioadă, iar astăzi am semnat ordonanța militară numărul 9”, a spus Vela.

Printre celelalte prevederi se numără și excepția de la izolare pentru navigatori și pentru lucrătorii transfrontalieri de la frontiera cu Bulgaria dacă nu au simptome de COVID-19.

Ministrul afacerilor interne a făcut referire și la piețele agro-alimentare, precizând că acestea “rămân deschise și în această perioadă, cu condiția respectării reglementărilor din ordonanțele militare”, avertizând că în caz contrar acestea ar putea fi închise.

Marcel Vela a spus că articolele din ordonanța anterioară privind “interzicerea exportului de grâu și a unor produse derivate își încetează valabilitatea”, întrucât s-a reușit “achiziția pentru completarea rezervei de stat”.

Revenirea asupra acestei decizii intervine după ce România a fost criticată de Comisia Europeană pentru interdicția acestor exporturi.

Ordonanța militară nr. 9 este primul astfel de document după prelungirea, cu încă 30 de zile, a perioadei stării de urgență pe teritoriul României, prin decretul semnat marți de președintele Klaus Iohannis și încuviințat joi de către Parlament.

În România au fost confirmate, până joi la prânz, 7.707 infecții cu coronavirus. În total, în România au murit 392 de persoane infectate cu coronavirus, iar 1.357 de oameni au fost vindecate și externate.


TEXTUL INTEGRAL AL ORDONANȚEI MILITARE

“ORDONANŢA MILITARĂ nr. 9 din 16.04.2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19

Având în vedere dispoziţiile art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 şi art. 3 alin. (3) din Decretul Preşedintelui României nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020,

Ţinând seama de evaluarea realizată de Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, aprobată prin Hotărârea nr. 20 din 16.04.2020,

Pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor pct. 3 şi 4 din anexa nr. 2 la Decretul Preşedintelui României nr. 240/2020,

În temeiul art. 20 lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare,

Ministrul afacerilor interne emite următoarea Ordonanţă militară

Art. 1 – (1) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Austria, Belgia, Confederaţia Elveţiană, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Turcia şi Iran şi din aceste ţări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 18 aprilie 2020.

(2) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Italia şi din această ţară către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 19 aprilie 2020.

(3) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Franţa şi Germania şi din aceste ţări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 21 aprilie 2020.

(4) Măsurile prevăzute la alin. (1) şi (3) nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă şi corespondenţă, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă, servicii tehnice, precum şi aterizărilor tehnice necomerciale.

Art. 2. – (1) Se exceptează de la măsurile de izolare la domiciliu sau de carantinare lucrătorii transfrontalieri care, la intrarea în România din Bulgaria, nu prezintă simptome asociate COVID-19.

(2) Prin lucrător transfrontalier se înţelege persoana care face dovada că locuieşte şi lucrează într-o rază de 30 km de o parte sau de alta a frontierei de stat româno-bulgare, calculată de la cel mai apropiat punct de trecere a frontierei deschis traficului de persoane, şi care se reîntoarce la locuinţă cel puţin o dată pe săptămână.

(3) Punctele de trecere a frontierei de stat româno-bulgare prin care se permite intrarea în România în condiţiile alin. (1) sunt următoarele: Giurgiu-Ruse şi Calafat Vidin.

(4) Prin punctele de trecere a frontierei de stat româno-bulgare prevăzute la alin. (3) se permite şi intrarea/ ieşirea lucrătorilor transfrontalieri cu maşini şi utilaje agricole.

(5) În cazul nerespectării condiţiilor prevăzute la alin. (2), persoanele în cauză intră în carantină pentru o perioadă de 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor.

(6) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. – (1) La efectuarea schimbului de echipaj, la bordul navelor de navigaţie interioară care arborează pavilion român şi la bordul navelor maritime indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în porturile româneşti, personalul navigant trebuie să prezinte autorităţilor competente “certificatul pentru lucrătorii din transportul internaţional” stabilit de către Comisia Europeană în anexa nr. 3 la Comunicarea privind implementarea Culoarelor Libere (Green Lanes) în cadrul Liniilor directoare referitoare la măsurile de management al frontierelor pentru protecţia sănătăţii şi asigurarea disponibilităţii bunurilor şi serviciilor esenţiale – C(2020) 1897 din 23.03.2020.

(2) Personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, şi care nu prezintă simptome asociate COVID-19, nu se supune măsurilor de carantinare în spaţii special amenajate sau la bordul navei ori măsurilor de izolare la domiciliu, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului prevăzut la alin.(1) şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri.

(3) La efectuarea schimbului de echipaj la bordul navelor maritime, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în porturile româneşti, personalul navigant trebuie să fie în prealabil testat pentru COVID-19, indiferent de zona din care acesta provine, de personalul direcţiei de sănătate publică ce îşi desfăşoară activitatea în portul respectiv.

(4) Personalul navigant maritim, prevăzut la alin. (3), care nu prezintă simptome asociate COVID-19, va fi transportat dinspre/spre punctele de trecere a frontierei, indiferent de mijlocul de transport utilizat, pe ruta cea mai scurtă şi fără întreruperi. Personalul navigant maritim şi cel care îi asigură transportul trebuie să folosească echipamente individuale de protecţie împotriva COVID-19.

(5) În vederea efectuării schimbului de echipaj, agentul navei maritime sau angajatorul personalului navigant maritim, după caz, are obligaţia să asigure personalului navigant, următoarele:
a) testarea pentru COVID-19;
b) echipamentul individual de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul/transportului prevăzut la alin.(4);
c) certificatul prevăzut la alin.(1).

(6) Personalul navigant român, maritim şi fluvial, care se repatriază şi care la intrarea în ţară nu prezintă simptome asociate COVID-19, se supune măsurilor de izolare la domiciliu, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului prevăzut la alin. (1) şi a unei declaraţii pe propria răspundere, al cărui model este stabilit de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, privind utilizarea continuă a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19 pentru deplasarea de la navă la locaţia unde poate fi contactat în următoarele 14 zile.

(7) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare/în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. – Prevederile alineatului (2) al articolului 7 şi ale articolului 9 din Ordonanţa militară nr. 3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 24 martie 2020, îşi încetează aplicabilitatea.

Art. 5. – Alineatul (1) al articolului 3 din Ordonanţa militară nr. 8/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 10 aprilie 2020 se modifică şi va avea următorul cuprins: “(1) Pe perioada stării de urgenţă pieţele agroalimentare rămân deschise, cu obligaţia administratorilor de a organiza activităţile în baza actelor normative incidente, prin adoptarea de măsuri de protecţie împotriva răspândirii COVID-19, care să se refere cel puţin la purtarea de mănuşi şi măşti, precum şi la păstrarea distanţei sociale, atât la intrarea în piaţă, cât şi în interiorul acesteia.”

Art. 6. – Prevederile alineatului (2) al articolului 3, articolelor 7 şi 8, literei d) a alineatului (1) al articolului 21, precum şi anexa nr. 2 la Ordonanţa militară nr. 8/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 10 aprilie 2020, îşi încetează aplicabilitatea.

Art. 7. – (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe militare:
a) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, prin Autoritatea Aeronautică Civilă Română, pentru măsurile prevăzute la art.1;
b) Poliţia de Frontieră Română şi direcţiile de sănătate publică, pentru măsura prevăzută la art.2;
c) Autoritatea Navală Română şi direcţiile de sănătate publică, pentru măsurile prevăzută la art.3;

(2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art. 1 – 3 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, în conformitate cu prevederile art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Personalul instituţiilor prevăzute la alin. (1) este împuternicit să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni, în conformitate cu prevederile art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8. – (1) Prezenta ordonanţă militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puţin două zile de la data publicării, despre conţinutul prezentei ordonanţe militare.


Precedentele ordonanțe militare:

Ordonanţă militară nr. 1 din 18 martie 2020, documentul aici.

Ordonanţă militară nr. 2 din 21 martie 2020, documentul aici.

Ordonanţă militară nr. 3 din 24 martie 2020, documentul aici.

Ordonanţă militară nr. 4 din 29 martie 2020, documentul aici.

Ordonanţă militară nr. 5  din 30 martie 2020, documentul aici.

Ordonanţă militară nr. 6 din 30 martie 2020, documentul aici.

Ordonanţă militară nr. 7 din  04 aprilie 2020, documentul aici.

Ordonanța militară nr. 8 din 09 aprilie 2020, documentul aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Premierul Ludovic Orban efectuează luni și marți o vizită oficială în Franța pentru întrevederi cu omologul său, cu mediul de afaceri și cu Consiliul OCDE

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Ludovic Orban va efectua, luni şi marţi, o vizită oficială în Franţa, prima sa deplasare externă după vizitele de la Bruxelles și din Polonia de la începutul acestui an.

Potrivit unui comunicat de la Palatul Victoria, şeful Guvernului de la Bucureşti va avea întrevederi cu omologul francez, Jean Castex, cu preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Franceze, Richard Ferrand, preşedintele Senatului, Gerard Larcher, cu preşedintele Partidului “Les Republicains”, Christian Jacob.

Vizita va avea şi o importantă componentă economică, context în care prim-ministrul român va avea convorbiri cu reprezentanţi ai Consiliului întreprinderilor Franţa – România din cadrul Mişcării Întreprinderilor din Franţa (MEDEF).

De asemenea, prim-ministrul Ludovic Orban va avea o întrevedere oficială cu secretarul general al OCDE, Angel Gurria, şi va participa la reuniunea Consiliului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Vizita va include şi o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii de români din Franţa.

Inițial, Ludovic Orban a anunțat săptămâna trecută că va efectua o vizită în Franța la finalul lunii octombrie, precizând că va fi însoțit în această vizită și de către ministrul afacerilor externe, respectiv ministrul apărării naționale. De asemenea, el a mai spus să va efectua vizite în Germania și în Israel și că se lucrează și pentru întreprinderea unei vizite în SUA.

De altfel, în cadrul unor întrevederi avute cu noul ambasador al Franței la București, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă au evocat importanța reluării consultărilor bilaterale în formatul 2+2 la nivel ministerial (afaceri externe și apărare) între Franța și România care să permită un schimb de opinii aprofundat pe teme de securitate și apărare.

Franța și România au un parteneriat strategic bilateral, relație consolidată cel mai recent printr-o foaie de parcurs semnată de președinții Klaus Iohannis și Emmanuel Macron în cadrul unei întrevederi la Paris, în noiembrie 2018.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis atenționează că România va pierde fonduri UE dacă pensiile vor fi majorate cu 40%: Comisia Europeană citește cu foarte mare atenție tratatele, ca să vadă în ce zonă putem fi trași la răspundere

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, într-o conferință de presă, că există riscul ca România să piardă fonduri europene și să fie retrogradată de analizele agențiilor de rating dacă pensiile vor fi majorate cu 40%, așa cum a propus majoritatea parlamentară susținută de PSD.

“Toată lumea se așteaptă de la România la măsuri care, evident, sunt precaute. Deci, se așteaptă de la noi o acțiune bugetară responsabilă, în condițiile în care criza economică este, din păcate, un fapt. Din păcate, consumul a scăzut, veniturile la buget au scăzut. Este evident că anumite cheltuieli trebuie făcute – de exemplu, cele pentru susținerea sistemului spitalicesc, pentru medici, pentru tablete pentru elevi – însă multe cheltuieli pot fi amânate până când situația se îmbunătățește și asta se așteaptă de la noi, o acțiune responsabilă, a spus președintele.

“Dacă nu va fi așa, cu siguranță, vom intra într-o procedură specială, care implică, pe de-o parte, un rating care, evident, va fi în scădere și nu în creștere. Pe de altă parte, Comisia Europeană citește deja cu foarte mare atenție tratatele, ca să vadă în ce zonă putem fi încadrați și trași la răspundere“, a atenționat Klaus Iohannis.

Șeful statului a reluat astfel o afirmație făcută și luna trecută când a spus că salariile profesorilor și punctul de pensie nu pot fi majorate în această perioadă pentru că “nu există spațiu fiscal” în condițiile în care măsura ar “împovăra bugetul pentru anul viitor cu 6% din PIB”. 

Parlamentul României a adoptat luna trecută rectificarea bugetară pe 2020, cu amendamentul PSD referitor la creşterea cu 40% a punctului de pensie. Parlamentarii au decis, la propunerea PSD, abrogarea articolului potrivit căruia punctul de pensie se majora cu 14%, în acest fel rămânând în vigoare legea sistemului public de pensii care prevede creşterea acestuia cu 40%.

Guvernul PNL a atacat aceste modificări la Curtea Constituțională, iar avertismente împotriva unor astfel de cheltuieli au venit și din partea mediului de afaceri, îndeosebi din partea Camerei de Comerț Româno-Americane.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la finalul Summitului celor Trei Mări: Trebuie să utilizăm fonduri europene și finanțări din partea SUA pentru proiectele strategice susținute de România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Inițiativa celor Trei Mări va contribui în perioada post-pandemie la redresarea economică, prin dezvoltarea conectivității între statele din regiunea noastră, a declarat luni președintele Klaus Iohannis, într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni după participarea la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, organizat de Estonia în format videoconferință.

“Obiectivul principal al României este implementarea proiectelor strategice de interconectare, un pas important fiind finalizarea primei faze a proiectului de transport gaze naturale – așa numitul proiect BRUA și trecerea la implementarea fazei a doua”, a spus președintele, referitor la punctele de vedere susținute în cadrul summitului.

Acesta a arătat că, în domeniul transportului, a ținut să sublinieze “importanța deosebită din punct de vedere economic și strategic a liniei de cale ferată numită Rail2Sea, care leagă porturile Constanța și Gdansk, precum și a traseului rutier transeuropean Via Carpatia”.

Aceste proiecte strategice pentru noi au nevoie de finanțare substanțială și, de aceea, pe lângă resursele financiare provenite din Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, ar trebui utilizate fonduri guvernamentale, fonduri europene, precum și fondurile anunțate de Statele Unite ale Americii“, a adăugat șeful statului, în condițiile în care o susținere pentru proiectele Rail2Sea și Via Carpatha a fost reafirmată recent și de ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman.

“În pofida dificultăților generate de pandemia de COVID-19, apreciez că am avut un Summit bun, în cadrul căruia au fost consemnate progrese importante, fiind totodată conturate liniile principale de acțiune pentru perioada următoare”, a conchis Klaus Iohannis.

De altfel, vorbind în cadrul reuniunii, secretarul de stat al SUA Mike Pompeo a reafirmat angajamentul SUA de a aloca până la un miliard de dolari pentru proiectele Inițiativei.

De asemenea, conform declarației finale a Summitului, mai multe state din regiune –  Estonia, Letonia, Ungaria, Bulgaria, Lituania și Slovenia – au decis să alătura Poloniei și României în cadrul Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, instrument lansat cu ocazia Summit-ului I3M de la București, din 2018, găzduit de președintele Klaus Iohannis, în vederea sprijinirii eforturilor statelor participante de dezvoltare a infrastructurii, de asigurare a securității energetice și de îmbunătățire a conectivității la nivel regional.

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică la nivel prezidenţial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Iniţiativa îşi propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creşterea convergenţei reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unităţii şi coeziunii în cadrul Uniunii; precum şi întărirea relaţiei transatlantice, prin stimularea prezenţei economice a Statelor Unite ale Americii în regiune.

Pentru România, summitul a avut loc într-un context special în care SUA au anunțat că vor începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest anunț are o dublă valoare strategică, referindu-se la proiectul feroviar RAIL 2 SEA – “Modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa” și la traseul transeuropean Via Carpatia, ambele numărându-se între cele 27 de proiecte principale susținute de România și de Polonia în cadrul Inițiativei celor Trei Mări – Adriatică, Baltică, Neagră – platformă de cooperare prezidențială și de interconectare în domeniile transporturi, energie și digital inițiată care a atins deplina maturitate politică la summitul de la București din 2018.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO9 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU10 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA12 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA14 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu15 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru15 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA17 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA5 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending