Spania, Portugalia și Franța se confruntă cu o pană generală de curent. Operatorul spaniol al rețelei de electricitate, Red Electrica, a declarat că sunt investigate cauzele producerii acestui blackout de energie și că se lucrează pentru a restabili alimentarea cu energie electrică, informează Reuters, Politico și Euronews. 

Posturi de radio din Spania au declarat că o parte din liniile de metrou din Madrid nu mai funcționează, iar pasagerii au fost evacuați. De asemenea, au existat blocaje de trafic în centrul Orașului Madrid, după ce semafoarele nu au mai funcționat.

➡️ Activados planes de reposición del suministro eléctrico en colaboración con las empresas del sector tras el cero ocurrido en el sistema peninsular.

➡️ Se están analizando las causas y se están dedicando todos los recursos para solventarlo.

Seguiremos informando.

— Red Eléctrica (@RedElectricaREE) April 28, 2025

Cauza este încă neclară. Presa națională semnalează însă probleme cu rețeaua electrică europeană, care a afectat rețelele naționale din Peninsula Iberică. Un incendiu în sud-vestul Franței, pe muntele Alaric, care a afectat o linie electrică de înaltă tensiune între Perpignan și Narbonne, a fost, de asemenea, identificat ca o posibilă cauză.

Știre în curs de actualizare.

În 2024, UE a exportat băuturi alcoolice în valoare de 29,8 miliarde de euro, indicând o creștere de 10,9 % față de 2019. Vinul a fost produsul favorit pentru export, urmat de băuturile spirtoase și lichiorurile, apoi de bere și cidru. Franța a fost de departe principalul exportator de băuturi alcoolice către țări din afara UE în 2024, urmată de Italia, Spania și Țările de Jos. De asemenea, SUA au fost principala destinație pentru băuturile alcoolice din UE, cu exporturi în valoare totală de 8,9 miliarde do euro, arată datele Eurostat. 

Exporturile au fost dominate de vinurile din struguri proaspeți, inclusiv vinurile alcoolizate, reprezentând 56,2% (16,8 miliarde de eurp) din totalul băuturilor alcoolice. Băuturile spirtoase și lichiorurile au reprezentat a doua cea mai mare categorie, cu 29,7% din total (8,9 miliarde de euro), urmate de bere, cu 11,5% (3,4 miliarde de euro); cidru, pere, hidromel, saké și alte băuturi fermentate, cu 1,7% (0,5 miliarde EUR).

Franța a fost de departe principalul exportator UE de băuturi alcoolice către țări din afara UE în 2024, cu o valoare totală de 12,1 miliarde de euro, reprezentând 41% din total. Această țară a exportat în principal vin (66,7% sau 8,1 miliarde EUR) și băuturi spirtoase și lichioruri (31,8% sau 3,8 miliarde EUR). Italia a fost pe locul 2, cu 6,0 miliarde de euro. Spania a exportat a treia cea mai mare cantitate de vin din UE, Țările de Jos au exportat cea mai amre cantitate de bere din UE.

În 2024, Statele Unite erau principala destinație pentru băuturile alcoolice din UE, cu exporturi în valoare totală de 8,9 miliarde de eurp (30% din total). Mai mult de jumătate din această valoare, 4,9 miliarde de euro, este legată de exportul de vin și alte 2,9 miliarde de euro de băuturi spirtoase și lichioruri.

Regatul Unit a fost al doilea cel mai mare partener comercial, cu 4,9 miliarde de euro (17% din total), fiind urmat de China și Canada (1,6 miliarde de euro fiecare) și Elveția (1,4 miliarde de euro). 

Germania a solicitat Comisiei Europene să îi îngăduie o derogare de la limitele UE privind împrumuturile care i-ar permite să își majoreze cheltuielile militare în următorii ani, conform unei scrisori trimise la Bruxelles de ministrul Finanțelor în exercițiu, Jörg Kukies, și consultată luni de Reuters, informează Agerpres.

”Vedem propunerea Comisiei pentru o activare coordonare a clauzei naționale de derogare din Pactul de stabilitate și creștere drept o măsură complementară importantă care permite majorarea cheltuielilor naționale de apărare, în paralel cu protejarea sustenabilități fiscale”, se arată în scrisoarea trimisă de ministrul german al Finanțelor, Jörg Kukies.

Chiar dacă datoria guvernamentală a Germaniei a fost de 62,5% din PIB în 2024, Berlinul  a adoptat în luna martie o modificare istorică a Constituției care permite Guvernului Merz niveluri fără precedent pentru investiții în apărare, iar solicitarea de acum ar putea încuraja și alte țări să urmeze exemplul Germaniei.

Polonia și Portugalia și-au manifestat deja interesul de a cere Comisiei Europene o derogare de la limitele de împrumut stabilite de UE pentru a-și menține cheltuielile de apărare la un nivel ridicat în anii următori fără a încălca prevederile europene.

De cealaltă parte, țările UE cu datorii naționale ridicate sunt sceptice cu privire la împrumuturi mai mari pentru cheltuieli în domeniul apărării, mai ales dacă sunt îndepărtate geografic de Rusia.

Italia a declarat că nu va solicita o marjă de manevră suplimentară. Spania și Franța sunt, de asemenea, sceptice.

Cartea albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030”, oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.

Citiți și: Europa Apărării prinde avânt: von der Leyen și Kallas dezvăluie Cartea albă a apărării și planul de înarmare pentru ca UE să fie pregătită să se apere până în 2030

Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.

Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.

De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:

Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.

Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.

• Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
• Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
• Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
• O perioadă de patru ani.2

Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)

Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.

Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.

Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor

Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.