Connect with us

U.E.

Oslo și Amsterdam concurează pentru a deveni în 2020 primul mare oraș european fără autoturisme

Published

on

© Diana Zaim/ CaleaEuropeană.ro

Capitala Norvegiei, Oslo, și orașul olandez Amsterdam candidează pentru a deveni primul mare oaș european care în 2020 va interzice autoturismele private, în vreme ce în Franța va urma pestecinci ani, a precizat Martin Mignot de la firma de investiții Index Ventures, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Această revoluție verde este stimulată de creșterea explozivă a bicicletelor și scuterelor electrice.

”Oamenii şi-au dat seama că blocajele în trafic şi poluarea au atins un nivel de cotitură şi că nu mai poţi să adaugi noi şosele. Spaţiul este limitat şi un automobil privat nu este o modalitate foarte eficientă pentru transportul persoanelor”, a declarat Martin Mignot.

”Are loc o adevărat revoluţie tehnologică. Vehiculele electrice sunt veriga lipsă din reţeaua de transport”, a adăugat Mignot.

Mai multe orașe mari, precum, Paris, Bogota sau Jakarta au introdus unele zile fără autoturisme private, din dorința de a reduce poluarea aerului și a elibera străzile sufocate de traficul rutier.

Scăderea prețului bateriilor a permis crearea unei game extinse de vehicule electrice relativ accesibile care să deschidă orașul pentru călători, potrivit lui Mignot.

Bicicletele şi scuterele electrice oferite spre închiriere de companii precum Bird sau Lime sunt o privelişte comună în multe centre ale oraşelor iar Mignot susţine că acestea ar putea umple golurile existente în transportul public. Mignot a apreciat că sectorul e-transport este încă unul foarte tânăr iar companiile îşi rafinează rapid produsele pe măsură ce învaţă din primii ani de funcţionare iar tehnologia evoluează. Cu toate acestea, este nevoie şi ca infrastructura oraşelor să evolueze.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

Președinția germană a Consiliului UE: Angela Merkel cere Europei să “vorbească ferm într-un singur glas” în relația cu China

Published

on

© Bundeskanzlerin/ Instagram

Uniunea Europeană trebuie să vorbească pe o singură voce cu China dacă vrea să încheie acorduri ambiţioase care să garanteze interesele blocului comunitar, a declarat vineri cancelarul german Angela Merkel, exprimându-şi totodată îngrijorarea cu privire la noua lege asupra securităţii în Hong Kong, informează Reuters.

Pentru a avea relaţii de succes cu China şi pentru a reprezenta eficient interesele noastre europene, Europa trebuie să vorbească ferm într-un singur glas“, a afirmat Merkel, potrivit Agerpres, într-un discurs susţinut în Bundesrat, camera superioară a parlamentului, formată din delegaţi ai landurilor.

Merkel s-a adresat Bundesrat-ului la două zile distanță după ce Germania a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, perioadă în care s-a adresat și Bundestag-ului și a avut o videoconferință de lucru cu Comisia Europeană.

“Doar împreună cele 27 de ţări membre ale UE au suficientă greutate pentru a încheia acorduri ambiţioase cu China”, a subliniat şefa guvernului german.

“În baza unui dialog deschis, vorbim şi despre statul de drept şi drepturile omului, precum şi despre viitorul Hong Kong, unde suntem preocupaţi de faptul că principiul important ‘o ţară, două sisteme’ s-a erodat”, a adăugat ea.

Președinția germană a Consiliului UE și-a stabilit relațiile UE-China printre obiectivele sale cele mai importante în ce privește prioritatea unei responsabilități globale mai mari a Uniunii Europene.

Germania ar fi trebuit să găzduiască, în luna septembrie, la Leipzig, un summit al celor 27 de șefi de stat sau de guvern din UE împreună cu președintele chinez Xi Jinping, însă reuniunea a fost amânată din cauza pandemiei. Scopul acelui summit ar fi fost acela de a oferi un nou impuls negocierilor dintre UE și China privind un acord cuprinzător de protejare a investițiilor.

Într-un amplu interviu acordat presei europene înainte de preluarea președinției Consiliului UE, Angela Merkel s-a arătat îngrijorată de ascensiunea Chinei, pledând pentru menținerea unei comunități transatlantice de apărare, însă a subliniat că ar fi o idee proastă ca UE și Beijing-ul să nu aibă un dialog.

Trebuie să fim uniți ca europeni, altfel doar ne vom slăbi pe noi inșine. China a devenit un jucător global. Asta ne face parteneri în cooperarea economică și în combaterea schimbărilor climatice, dar și concurenți cu sisteme politice foarte diferite. A nu vorbi între noi ar fi cu siguranță o idee proastă“, a spus Merkel atunci, în contextul în care una dintre prioritățile principale al președinției germane a Consiliului UE vizează mai multă responsabilitate globală pentru Europa și un dialog strategic cu China.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a autorizat punerea pe piață a anitivralului Remdesivir, eficient în tratarea COVID-19, după ce SUA a cumpărat toate stocurile pe următoarele 3 luni

Published

on

©audiovisual.ec.europa.eu

 

După ce administrația Trump a cumpărat toate stocurile de Remdesivir pentru următoarele trei luni, Comisia Europeană a autorizat astăzi, 3 iulie, punerea pe piață a anitivralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene eficient în tratarea COVID-19, relatează AFP și Agerpres.

“Nu vom omite niciun efort pentru a obţine tratamente sau vaccinuri eficiente împotriva coronavirusului”, a declarat comisarul european pentru sănătate Stella Kyriakides, citată într-un comunicat, în condiţiile în care autorizaţia a fost acordată la mai puţin de o lună după depunerea solicitării.

Unda verde din partea Comisiei Europene intervine la o săptămână după recomandarea făcută de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), faţă de 67 de zile cât durează în mod normal, şi aprobarea statelor membre. Remdesivir devine astfel “primul medicament autorizat la nivelul UE în tratamentul împotriva COVID-19”, precizează executivul european.

Reamintim că administrația Trump a cumpărat practic toate stocurile cu Remdesivir, fiind medicamentul dovedit eficient în tratarea COVID-19, iar nicio altă țară din lume nu îl va putea cumpăra în următoarele trei luni, cel puțin, relatează The Gurardian.

Remdesivir este un medicament antiviral monitorizat ca tratament pentru Covid-19. Remdesivir este un „inhibitor al ARN polimerazei virale” (un medicament care interferează cu producerea de material genetic viral, prevenind înmulțirea virusului). Acesta a arătat activitate consistentă in vitro împotriva diferitelor virusuri ARN, inclusiv SARS-CoV-2 și a fost inițial dezvoltat pentru tratarea Ebola.

De asenemea, Remdesivir este primul medicament aprobat de autorităţile din SUA şi Europa pentru a trata Covid-19, este produs de Gilead şi și-a dovedit eficiența în recuperarea mai rapidă a pacienților cu coronavirus. 

În Statele Unite, rezultatele preliminare ale unui studiu făcut de guvern au arătat că pacienții cărora li s-a administrat Remdesivir s-au vindecat cu 31% mai repede decât cei care au primit tratament placebo. Aceste date au fost apreciate de medicul Anthony Fauci, expertul de vârf al SUA în bolile infecțioase, ca fiind „foarte semnificative”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Frans Timmermans: UE va investi 1 miliard de euro în proiecte care contribuie la o redresare ”verde” a economiei

Published

on

© Frans Timmermans - Facebook

Comisia Europeană a lansat astăzi, 3 iulie, prima cerere de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare, unul dintre cele mai mari programe din lume pentru demonstrarea tehnologiilor inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon, finanțate din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, se arată în comunicatul oficial al Executivului. 

Vicepreședintele executiv Frans Timmermans a declarat: ”Această cerere de propuneri vine exact la momentul potrivit. UE va investi 1 miliard de euro în proiecte promițătoare, care au ajuns la maturitate pentru a fi lansate pe piață, cum ar fi hidrogenul curat sau alte soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi siderurgia, industria cimentului și industria chimică. Vom sprijini, de asemenea, stocarea energiei, soluțiile pentru rețeaua energetică și captarea și stocarea dioxidului de carbon. Aceste investiții pe scară largă vor contribui la relansarea economiei UE și la o redresare verde care să ne conducă la neutralitatea climatică în 2050.”

Fondul pentru inovare va finanța tehnologii revoluționare pentru energia din surse regenerabile, industriile mari consumatoare de energie, stocarea energiei și captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon.

Acesta va impulsiona redresarea verde prin crearea de locuri de muncă la nivel local adaptate exigențelor viitorului, deschizând calea către neutralitatea climatică și consolidând poziția Europei de lider tehnologic la scară mondială.

Pentru perioada 2020-2030, Fondul pentru inovare va aloca aproximativ 10 miliarde de euro obținute din licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în plus față de veniturile nedistribuite ale predecesorului Fondului pentru inovare, programul NER 300.

Prima cerere de propuneri va oferi finanțare în valoare de 1 miliard EUR sub formă de granturi pentru proiecte de mare anvergură în domeniul tehnologiilor curate, pentru a le ajuta să depășească riscurile legate de comercializare și de demonstrația la scară largă. Acest sprijin va ajuta noile tehnologii să pătrundă pe piață. În cazul proiectelor promițătoare care nu sunt încă gata pentru comercializare, se rezervă un buget separat de 8 milioane EUR pentru asistența destinată dezvoltării proiectelor.

Cererea de propuneri este deschisă pentru proiecte în sectoarele eligibile din toate statele membre ale UE, Islanda și Norvegia. Fondurile pot fi utilizate în cooperare cu alte inițiative de finanțare publică, cum ar fi ajutoarele de stat sau alte programe de finanțare ale UE. Proiectele vor fi evaluate în funcție de potențialul lor de a evita emisiile de gaze cu efect de seră, potențialul lor de inovare, maturitatea financiară și tehnică, precum și potențialul de aplicare la scară largă și de rentabilitate. Termenul-limită pentru depunerea proiectelor este 29 octombrie 2020. Proiectele se pot depune prin intermediul portalului de finanțare și de licitație al UE, unde sunt disponibile mai multe detalii privind întreaga procedură.


Fondul pentru inovare urmărește să creeze stimulentele financiare adecvate pentru ca întreprinderile și autoritățile publice să investească acum în următoarea generație de tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să ofere întreprinderilor din UE avantajul primului venit pentru a deveni lideri la nivel mondial în domeniul tehnologiei.

Fondul pentru inovare va fi pus în aplicare de Agenția Executivă pentru Rețele și Inovare (INEA), în timp ce Banca Europeană de Investiții va acorda asistență pentru dezvoltarea de proiecte unor proiecte promițătoare care nu sunt gata de a fi puse pe deplin în aplicare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending