Connect with us

ROMÂNIA

Ovidiu Raețchi a fost numit președinte al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență

Published

on

© Ovidiu Raetchi/ Facebook

Ovidiu Raeţchi a fost numit în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC), printr-o decizie a premierului Nicolae Ciucă publicată, luni, în Monitorul Oficial.

El îl înlocuieşte pe Adrian-Cristian Bratu care a fost eliberat, la cerere, din această funcţie.

Ovidiu Raeţchi a avut două mandate de parlamentar în camera Deputaților, între 2012 și 2020. În al doilea mandat, el a fost vicepreşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, din partea PNL.

Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC), prin care România își propune să devină un pol de excelență și un furnizor de expertiză pentru statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene, a fost inaugurat la data de 31 mai, la București.

Inițiativa României privind înființarea și găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a survenit în contextul în care evaluările naționale, dar și ale NATO și UE relevă necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări.

Astfel, acest proiect reprezintă o iniţiativă concretă şi strategică a României care contribuie la întărirea rezilienţei NATO, UE și a statelor membre și se înscrie în demersurile susținute de sporire a profilului și relevanței României în cadrul celor două organizații, în conformitate cu obiectivele de politică externă ale României, înscrise atât în Programul de Guvernare, cât și în Strategia Națională de Apărare a Țării.

Scurt istoric. Cum va funcționa E-ARC

România și-a manifestat intenţia de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei la reuniunea miniștrilor de externe aliați din decembrie 2020, o propunere salutată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro.

Pentru înființarea și operaționalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a fost constituit un grup de lucru inter-instituțional coordonat de MAE,  cu participarea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Apărării Naționale (MApN), Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE), Secretariatului General al Guvernului (SGG) și Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).

Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență este astfel un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea MAE.

Organizarea și funcționarea Centrului sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 565/19.05.2021 privind organizarea și funcționarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, precum și pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe.

E-ARC va deveni un centru internațional care va îngloba țări NATO și UE

Într-o primă etapă, E-ARC va funcționa ca instituție publică, cu personalitate juridică, în subordinea MAE, cu participare națională.

Ulterior, în a doua etapă, după operaționalizarea deplină a E-ARC, acesta va fi internaționalizat prin cooptarea unor parteneri din NATO și UE, respectiv state partenere.

E-ARC va urmări și promova obiectivele României, NATO și ale UE în domeniul rezilienței și va facilita un răspuns cuprinzător la nivel guvernamental (whole-of-government) și al societății (whole-of-society).

Centrul este gândit să funcționeze ca un hub de expertiză în domeniul rezilienței, care poate fi folosit inclusiv în sprijinul statelor membre NATO și UE, respectiv al celor partenere. De asemenea, E-ARC va colabora cu sectorul privat, mediul academic, instituții de cercetare internaționale și societatea civilă pentru a facilita dezvoltarea unei abordări privind reziliența la nivelul societății.

Citiți și EXCLUSIV Nume de cod “E-ARC”. Cum va funcționa Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență înființat de România și care va coopta state membre NATO și UE

E-ARC va asigura o platformă pentru discuții strategice, instruire și exerciții, dezvoltare de concepte, precum și furnizarea de lecții învățate și va permite dezvoltarea de diferite programe și inițiative în domeniul rezilienței pe următorii trei piloni:

1. Combaterea/reducerea riscurilor prin anticipare și adaptare;

2. Dezvoltarea de instrumente analitice și bune practici;

3. Cooperare practică în domeniul educației, instruirii și exerciții comune.

În perioada imediat următoare, în cadrul E-ARC vor funcționa o serie de grupuri de lucru complexe care se vor concentra pe următoarele teme:

– reziliența societală;

– reziliența în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive;

– reziliența sistemelor de comunicații și a noilor ecosisteme tehnologice;

– reziliența la crize și urgențe complexe;

– reziliența asigurării continuității guvernării și a serviciilor esențiale;

– reziliența infrastructurii de transporturi;

– reziliența statelor din vecinătatea NATO și UE la influențele antioccidentale ale actorilor statali și non-statali. 

Promovarea E-ARC la nivel regional și euro-atlantic

În ultima perioadă, diplomația română a depus eforturi intense la toate nivelurile pentru a promova activ E-ARC.

În acest sens, ministrul afacerilor externe a informat despre inițiativa României de a înființa și operaționaliza Centrul cu prilejul mai multor reuniuni multilaterale, inclusiv cu prilejul reuniunilor ministeriale NATO din decembrie 2020 și martie 2021 și al Consiliilor Afaceri Externe din ianuarie și februarie 2021.

Totodată, șeful diplomației române a prezentat proiectul operaționalizării E-ARC cu prilejul întâlnirilor și contactelor bilaterale avute cu omologii săi în intervalul decembrie 2020 –  mai 2021, inclusiv în cadrul reuniunii ministeriale trilaterale România-Polonia-Turcia, găzduită la București, în aprilie 2021.

Reacțiile aliaților și partenerilor au fost pozitive, salutând demersul României și manifestând interes pentru activitatea Centrului.

Demersul României de înființare a E-ARC a fost salutat și în cadrul Declaraţiei comune a șefilor de stat din Formatul București 9 (B9), adoptată cu prilejul găzduirii de către președintele Klaus Iohannis a Summitului B9, la data de 10 mai 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat interconectarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) cu alte baze de date naţionale, jalon din PNRR

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat Jalonul 437 din Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C14- Buna guvernanță, ce vizează interconectarea şi interoperabilitatea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) cu alte baze de date naţionale, consolidând astfel eficienţa şi transparenţa procesului de achiziţii publice din România, informează Agerpres.

Potrivit unui comunicat al ADR, remis luni AGERPRES, această realizare a fost posibilă graţie integrării tehnologiilor digitale şi a conceptului de interconectare care au permis consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor şi entităţilor contractante.

”Prin această reformă, se contribuie la modernizarea sistemului naţional de achiziţii publice”, subliniază ADR.

În cadrul acestui proiect, SEAP a fost integrat cu următoarele instituţii şi sisteme:

  • Agenţia Naţională de Integritate (ANI) – alinierea Formularului de integritate ANI la cerinţele de flexibilitate în utilizare;
  • Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) – publicarea informaţiilor relevante privind contestaţiile şi deciziile aferente acestora la nivelul procedurilor de atribuire;
  • Ministerul Afacerilor Interne (MAI) – obţinerea cazierului judiciar pentru fluidizarea şi debirocratizarea procesului de achiziţie publică;
  • Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) – accesarea cazierului fiscal pentru simplificarea procedurilor de achiziţie publică;
  • Oficiul Naţional pentru Registrul Comerţului (ONRC) – interconectare realizată pentru acces rapid la datele de înregistrare ale companiilor;
  • Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) – colaborare eficientă prin integrarea sistemelor informatice în procesul de control ex-ante al procedurilor de atribuire;
  • Ministerul Justiţiei (MJ) – publicarea informaţiilor relevante în procesul de soluţionare a plângerilor formulate în legătură cu procedurile de achiziţie publică.

Beneficiile reformei sunt:

  • digitalizare – implementarea soluţiilor digitale pentru a simplifica şi a îmbunătăţi procesele de achiziţie publică;
  • interconectare – crearea unor legături eficiente între diferitele entităţi şi autorităţi pentru a asigura transparenţă şi eficienţă;
  • fonduri europene – utilizarea fondurilor europene pentru a sprijini această transformare şi modernizare;
  • eficienţă – consolidarea capacităţii administrative şi reducerea costurilor asociate procesului de achiziţie publică.

Planul Național de Redresare și Reziliență cuprinde investiții de peste 6 miliarde de euro, care vor contribui la transformarea digitală a țării, aducându-ne astfel mai aproape de un alt deziderat, acela de a adera la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

De altfel, la sfârșitul anului 2023, OCDE și Autoritatea pentru Digitalizarea României au publicat un document intitulat ”Analiza guvernării digitale a României: Către o guvernare matură din punct de vedere digital”, cuprinde o serie de recomandări în patru domenii-cheie: guvernanța guvernării digitale, capacități digitale în sectorul public, un sector public bazat pe date, proiectarea și furnizarea de servicii în era digitală.

În document sunt amintite ”acțiunile concrete pentru a promova transformarea digitală a sectorului public”, printre acestea numărându-se ”stabilirea unui cloud guvernamental și a unei platforme naționale de interoperabilitate”, fapt ce face ca ”tranziția către guvernarea digitală în România” să ”se desfășoare pe o cale similară cu cea a țărilor membre OCDE”.

Continue Reading

ROMÂNIA

România înregistrează cel mai mare deficit de cont curent din UE în trimestrul al treilea din 2024 (Eurostat)

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

România a înregistrat cel mai mare deficit de cont curent dintre statele membre ale Uniunii Europene în trimestrul al treilea al anului 2024, conform datelor publicate de Eurostat. Cu un deficit de -€9,0 miliarde, România se situează în fruntea clasamentului deficitelor, urmată de Polonia (-€4,3 miliarde) și Belgia (-€1,6 miliarde).

La nivelul Uniunii Europene, contul curent ajustat sezonier a prezentat un excedent de €106,0 miliarde, echivalentul a 2,4% din PIB, în scădere față de surplusul de €136,2 miliarde din trimestrul anterior. Scăderile în balanțele de bunuri și servicii au contribuit la această reducere, în timp ce veniturile primare au înregistrat o ușoară creștere.

România se confruntă cu un dezechilibru semnificativ în comparație cu alte state membre care au înregistrat excedente, precum Germania (+€53,8 miliarde), Olanda (+€26,7 miliarde) și Irlanda (+€23,0 miliarde). Această situație subliniază provocările economice continue ale României, în contextul unui deficit de cont curent persistent, care necesită măsuri economice strategice pentru a asigura stabilitatea și creșterea economică pe termen lung.

Surplusurile înregistrate de UE în relațiile comerciale cu parteneri majori precum Regatul Unit, SUA și Elveția evidențiază o performanță solidă a economiei europene, în timp ce deficitul semnificativ cu China (-€49,1 miliarde) rămâne o provocare majoră.

Continue Reading

ENERGIE

Ministrul Energiei demontează încă un fake news: Furnizăm energie R. Moldova în termeni comerciali. Oricine poate verifica datele publice

Published

on

© Secretariatul General al Guvernului

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, condamnă șantajul energetic rusesc instrumentalizat împotriva Republicii Moldova și anunță că România, împreună cu Guvernul de la Chișinău și instituțiile europene caută în continuare soluții pentru atenuarea crizei energetice de peste Prut. De asemenea, acesta demontează un nou fake news și subliniază că exporturile energetice ale României către Republica Moldova se fac în termeni comerciali, nicidecum gratis cum se vehiculează fals în online. 

„România livrează deja energie electrică Republicii Moldova, acoperind o bună parte din deficitul de aproximativ 600 MW, rezultat din stoparea gazului rusesc către Transnistria. Am discutat aproape zilnic cu Prim-Ministrul Dorin Recean, pe care îl apreciez în mod deosebit, și am găsit împreună soluții. […] România a reușit să furnizeze întreaga cantitate de gaze necesară fraților noștri, cu exporturi zilnice de aproximativ 5 milioane Nm3. În termeni comerciali. Gratis au dat gaz doar rușii, doar ca nu a fost gratis, a venit cu nota de plată ascunsă a șantajului energetic”, a informat Sebastian Burduja într-o postare pe pagina de Facebook. 

Potrivit acestuia, Nuclearelectrica exportă peste Prut 100 MW bandă pe tot parcursul sezonului rece, iar centrala pe gaz de la Brazi a încheiat un contract suplimentar pentru încă 30 MW: „Diferența se acoperă de pe piață. Toate aceste exporturi se fac în termeni comerciali, dincolo de toate intoxicările instrumentate de Moscova și acoliții ei, cum că am exporta gaz și curent gratis peste Prut și am importa scump din Ucraina. Minciuna e pur și simplu penibilă, fără nicio bază reală, iar oricine poate verifica datele publice legate de fluxurile comerciale.”

Sebastian Burduja anunță că se caută în continuare soluții la nivel european, după ce Comisia Europeană nu a fost de acord cu o scutire de la achiziția certificatelor de CO2 pentru energia produsă în România și livrată în Republica Moldova, pentru a reduce costurile de achiziție a energiei de la Complexul Energetic Oltenia: „Asta ar fi redus costurile la jumătate. Deși propunerea a fost respinsă, pentru a nu crea un precedent la nivel european, continuăm să căutăm soluții pentru a putea sprijini Republica Moldova cu energie la prețuri rezonabile. Și sunt convins că le vom găsi împreună cu Uniunea Europeană.”

De asemenea, Ministrul Energiei semnalează, încă o dată, ca adevărata suveranitate înseamnă independența energetică: „Să fie învățătură de minte tuturor: când depinzi de gazul rusesc, ești șantajabil, deci dependent și vulnerabil. Asta NU e suveranitate! Suveranitatea adevărată este cea pentru care ne luptăm noi acum pentru România, dar și pentru frații noștri de peste Prut: independența energetică! Prin noi înșine.”

„Oricâte interese vom deranja, oricât vor încerca trompetele extremiștilor să ne țină dependenți de resursele altora, vom merge până la capăt pentru independența noastră energetică. Și cu fiecare proiect nou, cu fiecare MW nou în sistemul energetic, vom fi mai siguri și vom avea facturi mai mici. Înainte, împreună!”, a conchis acesta. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA11 minutes ago

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat interconectarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) cu alte baze de date naţionale, jalon din PNRR

ROMÂNIA26 minutes ago

România înregistrează cel mai mare deficit de cont curent din UE în trimestrul al treilea din 2024 (Eurostat)

SUA44 minutes ago

Șeful diplomației daneze admite că Statele Unite au interese de securitate legitime în Arctica: „Suntem pregătiți să continuăm discuțiile cu noul președinte”

ENERGIE1 hour ago

Ministrul Energiei demontează încă un fake news: Furnizăm energie R. Moldova în termeni comerciali. Oricine poate verifica datele publice

NATO1 hour ago

Polonia, singurul aliat NATO care și-a asumat un buget al apărării de 5% din PIB, susține apelul lui Trump în acest sens: Putem fi “legătura transatlantică” între Europa și SUA

MAREA BRITANIE1 hour ago

Keir Starmer îl numește pe Michael Ellam pentru a conduce negocierile de resetare a relațiilor dintre Marea Britanie și UE

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE alocă încă 148 milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru Ucraina și Republica Moldova

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Nivelul de încredere a ucrainenilor în Volodimir Zelenski a scăzut cu 25% în decursul lui 2024 (sondaj KIIS)

INTERNAȚIONAL3 hours ago

UE are în vedere o atenuare a sancțiunilor pentru Siria, care se află în tranziție după răsturnarea Regimului al-Assad

SUA4 hours ago

Șeful Pentagonului propune creșterea cheltuielilor militare cu 50 mld. de dolari, ceea ce ar împinge bugetul pentru apărare la peste 1 trilion de dolari în următorii cinci ani

INTERNAȚIONAL6 days ago

Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE

U.E.1 week ago

Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern

U.E.1 week ago

Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa

CONSILIUL UE1 week ago

Donald Tusk, la debutul președinției Poloniei la Consiliul UE: “Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

“Securitate, Europa!”. Președintele Consiliului European consideră că președinția Poloniei la Consiliul UE va dovedi că “patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate”

ROMÂNIA2 weeks ago

În acordurile imnului UE, Cătălin Predoiu și omologul bulgar au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră în primul minut al anului 2025, marcând aderarea deplină a României și a Bulgariei la Schengen

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul adoptă Ordonanța „Trenuleț”, un set de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului la 7% în 2025 și menținerea accesului României la fondurile europene și din PNRR

POLITICĂ3 weeks ago

Guvernul a depus jurământul. Klaus Iohannis: Oamenii așteaptă să mențineți ferm traiectoria pro-europeană și euro-atlantică din ultimii 35 de ani. Vă rog să acţionaţi aşa

POLITICĂ3 weeks ago

Guvernul “Ciolacu 2” a primit la limită votul de încredere al Parlamentului României. Cabinetul coaliției PSD-PNL-UDMR va depune jurământul la Cotroceni

U.E.3 weeks ago

După 200 de reuniuni de negociere, UE și Elveția au ajuns la un ”acord istoric” de modernizare a cooperării dintre cele două părți

Trending