Connect with us

U.E.

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

Published

on

© European Union

Comisia Europeană a adoptat marți, 19 octombrie, Pachetul de extindere pentru 2021, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Balcanii de Vest și de Turcia pe drumul lor către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare privind prioritățile viitoare în materie de reformă.

Politica de extindere este o investiție geostrategică în pace, stabilitate, securitate și creștere economică pe continentul nostru european. Este un proces bazat pe merite, căruia îi oferim o evaluare factuală și echitabilă, precum și o foaie de parcurs clară pentru a accelera și aprofunda reformele în cazul partenerilor noștri. Acest lucru este în conformitate cu metodologia noastră revizuită de extindere, sporind credibilitatea procesului. De asemenea, suntem alături de Balcanii de Vest și de Turcia cu un sprijin financiar semnificativ prin intermediul noului Instrument de asistență pentru preaderare (IPA III). IPA III este, de asemenea, principala sursă de finanțare a Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, în valoare de aproape 30 de miliarde de euro, care vizează stimularea dezvoltării economice și a convergenței regiunii cu UE, precum și redresarea pe termen lung după pandemie“, a declarat comisarul pentru vecinătate și extindere Olivér Várhelyi.

Balcanii de Vest

Recenta vizită a președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, în regiune și summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la 6 octombrie 2021 la Brdo pri Kranju, în Slovenia, au transmis un semnal important că viitorul Balcanilor de Vest se află în cadrul Uniunii Europene. Angajamentul clar și strategic al UE față de regiune s-a reflectat într-o serie de acțiuni-cheie care aduc beneficii tangibile cetățenilor din Balcanii de Vest, de la sprijinul continuu pentru răspunsul COVID-19 la o promisiune de finanțare semnificativă în cadrul Planului economic și de investiții pentru a consolida creșterea economică pe termen lung a regiunii și pentru a se îndrepta către economii mai ecologice, mai digitale și mai inovatoare.

Citiți și: 

Ursula von der Leyen sprijină aderarea Serbiei la UE: Cooperarea este singura cale de urmat. Susținem ambiția Serbiei de a deschide noi capitole de negociere

Ursula von der Leyen, mesaj de susținere pentru Albania și Macedonia de Nord: Viitorul vostru e în UE

Muntenegru și Serbia au acceptat aplicarea metodologiei revizuite. Primele conferințe politice interguvernamentale cu Muntenegru și Serbia au avut loc în iunie 2021 și au oferit o direcție politică pentru procesul de aderare a acestora.

În ceea ce privește Muntenegru, conform evaluării Comisiei, în prezent este asigurat un echilibru general între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare la toate capitolele. Prioritatea pentru continuarea progreselor globale în cadrul negocierilor rămâne îndeplinirea obiectivelor de referință intermediare privind statul de drept stabilite în cadrul capitolelor 23 și 24. Pentru a atinge această etapă, autoritățile trebuie să își demonstreze în practică angajamentul față de agenda de reformă a Muntenegrului în ceea ce privește UE. Muntenegru trebuie să își intensifice în continuare eforturile de soluționare a problemelor nerezolvate, inclusiv în domeniile critice ale libertății de exprimare și ale libertății presei și ale luptei împotriva corupției și a criminalității organizate, fără a anula realizările anterioare în ceea ce privește reforma judiciară.

În ceea ce privește Serbia, conform evaluării Comisiei, în prezent este asigurat un echilibru general între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept și normalizarea relațiilor cu Kosovo, pe de o parte, și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare la toate capitolele, pe de altă parte. Serbia trebuie să continue, să accelereze și să aprofundeze reformele privind independența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, libertatea presei, gestionarea internă a crimelor de război și lupta împotriva criminalității organizate. În special, autoritățile sârbe ar trebui să finalizeze procesul de reformă constituțională în domeniul sistemului judiciar până la sfârșitul acestui an. Progresele înregistrate de Serbia în ceea ce privește statul de drept și normalizarea relațiilor cu Kosovo sunt esențiale și vor determina ritmul general al negocierilor de aderare. Serbia trebuie, de asemenea, să își îmbunătățească alinierea la politica externă și de securitate a UE. O creștere recentă reprezintă o inițiativă pozitivă în acest sens. Comisia salută faptul că Serbia a îndeplinit criteriile de referință pentru a deschide capitolele 3 și 4. Comisia sprijină ambiția Serbiei de a deschide cât mai curând posibil noi capitole de aderare, pe baza continuării progreselor în materie de reformă.

Albania și Macedonia de Nord continuă să îndeplinească condițiile pentru deschiderea negocierilor de aderare și ambele țări au avansat în mod constant pe calea reformelor UE. Întârzierile în ceea ce privește lansarea oficială a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord au un impact negativ asupra credibilității UE. Problemele bilaterale restante dintre Bulgaria și Macedonia de Nord trebuie să fie rezolvate cu prioritate. Este esențial ca statele membre ale UE să încheie fără întârziere discuțiile privind cadrele de negociere și ca primele conferințe interguvernamentale cu ambele țări să aibă loc cât mai curând posibil și înainte de sfârșitul acestui an.

În Bosnia și Herțegovina, obiectivul strategic al integrării în UE nu a fost transformat în acțiuni concrete. Mediul politic a rămas polarizat, deoarece liderii politici au continuat să se angreneze într-o retorică divizivă și în dispute politice neconstructive, care au împiedicat progresul general în ceea ce privește cele 14 priorități-cheie. Blocajul instituțiilor de stat și apelurile la inversarea reformelor sunt extrem de îngrijorătoare și pot fi depășite numai prin dialog politic. Scăderea accentuată a ratei de aliniere a Bosniei și Herțegovinei la politica externă și de securitate a UE reprezintă un semnal negativ. Cu toate acestea, au fost luate unele măsuri semnificative, inclusiv organizarea de alegeri municipale în Mostar după 12 ani. Bosnia și Herțegovina trebuie să abordeze cele 14 priorități-cheie, inclusiv reformele electorale și constituționale, și va trebui să realizeze o masă critică de reforme înainte ca Comisia să poată recomanda acordarea statutului de țară candidată.

În Kosovo, alegerile parlamentare anticipate din februarie 2021 au dus la formarea unui nou guvern care se bucură de o majoritate parlamentară clară. Punerea în aplicare integrală și efectivă a planului de acțiune privind reformele în perioada următoare va fi esențială. Comisia își menține evaluarea din iulie 2018, potrivit căreia Kosovo a îndeplinit toate obiectivele de referință privind liberalizarea vizelor, dar propunerea este încă în curs de examinare în Consiliu și ar trebui tratată în regim de urgență.

Un acord de normalizare cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic cu Serbia este urgent și esențial pentru ca Kosovo și Serbia să poată avansa pe drumul lor către UE. Belgrad și Pristina trebuie să se angajeze în mod constructiv în procesul de dialog, facilitat de către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene Josep Borrell, și de către Reprezentantul Special al Uniunii Europene Miroslav Lajcak.

Toți cei șase parteneri din Balcanii de Vest s-au angajat să creeze o piață regională comună, pe baza normelor și standardelor UE, și ar trebui să se concentreze pe depășirea dificultăților întâmpinate pentru a aduce oportunitățile acestei inițiative cetățenilor și întreprinderilor din regiune și pentru a maximiza beneficiile investițiilor din cadrul Planului economic și de investiții.

Turcia
Turcia este un partener-cheie pentru Uniunea Europeană în domenii esențiale de interes comun, cum ar fi migrația, combaterea terorismului, economia, comerțul, energia și transporturile.

Dialogul și cooperarea cu Turcia au crescut în 2021. Consiliul European a afirmat în mod repetat că UE are un interes strategic într-un mediu stabil și sigur în estul Mediteranei și în dezvoltarea unei relații de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia. Acesta a salutat dezescaladarea din Mediterana de Est, care trebuie să fie susținută.

Pe baza Comunicării comune din martie 2021 privind stadiul actual al relațiilor UE-Turcia, UE este pregătită să dialogheze cu Turcia într-o manieră etapizată, proporțională și reversibilă pentru a consolida cooperarea într-o serie de domenii de interes comun, cu condiția ca dezescaladarea actuală să fie susținută și ca Turcia să se angajeze în mod constructiv și sub rezerva condiționalităților stabilite. În cazul unor noi acțiuni unilaterale sau provocări care încalcă dreptul internațional, UE va utiliza toate instrumentele și opțiunile pe care le are la dispoziție pentru a-și apăra interesele sale și pe cele ale statelor sale membre. Se așteaptă din partea Turciei să sprijine în mod activ negocierile privind o soluționare echitabilă, cuprinzătoare și viabilă a problemei cipriote în cadrul ONU.

Liderii UE au confirmat că dialogul privind statul de drept și drepturile fundamentale rămâne o parte integrantă a relației UE-Turcia. Turcia nu a răspuns în mod credibil la preocupările serioase ale UE cu privire la deteriorarea continuă a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a independenței sistemului judiciar. Turcia trebuie să inverseze această tendință negativă în mod prioritar, abordând în același timp problema slăbirii controalelor și echilibrelor eficiente din sistemul politic. Declarația UE-Turcia din martie 2016 a continuat să producă rezultate, iar Turcia a continuat să joace un rol-cheie în abordarea migrației de-a lungul rutei mediteraneene de est și în găzduirea celei mai mari populații de refugiați din lume. UE salută ratificarea de către Turcia a Acordului de la Paris privind schimbările climatice și așteaptă cu interes să se angajeze cu Turcia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pactului Verde European.


Au fost deschise negocieri de aderare cu Turcia (2005), Muntenegru (2012) și Serbia (2014). În martie 2020, statele membre au decis în unanimitate să deschidă negocieri de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. Bosnia și Herțegovina (cererea de aderare la UE depusă în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de Stabilizare și Asociere intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt potențiali candidați.

Procesul de aderare la UE continuă să se bazeze pe criterii stabilite, pe o condiționalitate echitabilă și riguroasă și pe principiul meritelor proprii. Aderarea la UE necesită punerea în aplicare a unor reforme complexe pentru a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de membru și pentru a beneficia de numeroasele sale oportunități. Pentru ca procesul să avanseze, candidații la aderare trebuie, cu prioritate, să obțină rezultate autentice și durabile în ceea ce privește aspecte esențiale: statul de drept, reforma justiției, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, securitatea, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice, precum și dezvoltarea economică și competitivitatea.

De asemenea, este important să se înregistreze progrese suplimentare în ceea ce privește reconcilierea, relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European își începe cea de-a zecea legislatură. 39% dintre eurodeputați sunt femei. Lena Schilling, cea mai tânără deputată din PE

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Parlamentul European a fost constituit oficial marți, la Strasbourg, în urma alegerilor europene din 6-9 iunie, începând astfel cea de-a zecea legislatură, potrivit comunicatului oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

În cea de-a zecea legislatură, Parlamentul European va avea 720 de locuri, cu 15 mai multe decât la sfârșitul legislaturii anterioare. 54% dintre deputații sunt la primul mandat (în 2019, ponderea nou-veniților a fost de 61%), iar 39% sunt femei (40% în 2019).

Lena Schilling (Verzi/ALE) din Austria (23 de ani) este cel mai tânăr eurodeputat, în timp ce Leoluca Orlando (Verzi/ALE) din Italia (77 de ani) este cel mai în vârstă.

La începutul celei de-a zecea legislaturi, există opt grupuri politice, cu unul mai mult decât în legislatura anterioară. 33 de eurodeputații rămân neafiliați.

Deputații se constituie în grupuri politice, aceștia nu se grupează în funcție de naționalitate, ci în funcție de afinitățile lor politice. În prezent, există 8 grupuri politice în cadrul Parlamentului European.

Numărul minim de deputați necesar pentru a constitui un grup politic este de 23. Cel puțin o pătrime din statele membre trebuie să fie reprezentate în cadrul grupului. Un deputat poate aparține unui singur grup politic. Unii deputați nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, în acest caz, deputați neafiliați.

Fiecare grup politic își asigură organizarea internă, prin desemnarea unui președinte (sau a doi copreședinți, în cazul anumitor grupuri), a unui birou și a unui secretariat. Distribuția locurilor deputaților în hemiciclu se face în funcție de apartenența politică, de la stânga la dreapta, cu acordul președinților de grup. Înaintea fiecărui vot din cadrul ședințelor plenare, grupurile politice examinează rapoartele elaborate de comisiile parlamentare și depun amendamente.

Grupul politic adoptă o poziție în urma consultărilor din cadrul său. Niciunui membru nu i se poate impune o anumită variantă de vot.

Citiți și: Rezultate alegeri europene: Cine sunt 33 de europarlamentari care vor reprezenta România în cea de-a zecea legislatură a Parlamentului European 2024-2029

 

Continue Reading

U.E.

Orban, în scrisoarea către liderii UE: Trump va cere rapid discuții de pace Rusia-Ucraina, dacă va fi reales. UE ar trebui să înceapă discuții cu Moscova și Beijing

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Donald Trump va cere rapid discuţii de pace între Rusia şi Ucraina dacă va fi reales la scrutinul prezidenţial din noiembrie din SUA şi a elaborat deja “planuri bine fundamentate” pentru a face acest lucru, potrivit primului ministru ungar, Viktor Orban, relatează marţi ziarul britanic Financial Times, potrivit Agerpres.

Poziția exprimată de Orban se regăsește în scrisoarea privată trimisă de acesta liderilor Uniunii Europene după vizitele pe care le-a făcut la Moscova şi Beijing, la începutul lunii iulie, când Ungaria a preluat președinția Consiliului UE, deplasări pentru care Orban a fost criticat și despre care liderii instituțiilor UE au precizat că premierul maghiar nu reprezintă Uniunea Europeană.

În scrisoarea menționată, Orban a argumentat că perspectiva pe care Trump o va propune implică faptul că Uniunea Europeană ar trebui să redeschidă contactele diplomatice directe cu Rusia şi să înceapă negocieri “la nivel înalt” cu China pentru a găsi o soluţie paşnică la războiul din Ucraina.

Orban a mai notat în scrisoarea sa – la care FT a avut acces – că, după contactele sale recente cu preşedinţii Ucrainei, Volodimir Zelenski, Rusiei, Vladimir Putin, şi Chinei, Xi Jinping, “observaţia generală” a fost că “intensitatea conflictului militar va creşte radical în viitorul apropiat”.

În prima săptămână a președinției maghiare la Consiliul UE, premierul Ungariei s-a deplasat, pe rând, la Kiev, Moscova și Beijing unde s-a întâlnit cu liderii celor trei țări, precizând că este într-o misiune pentru pace.

Nu ne putem aştepta la nicio iniţiativă de pace (din partea lui Trump) până la alegeri. Cu toate acestea, pot afirma cu încredere că, la scurt timp după victoria sa electorală, el nu va aştepta până la ceremonia de învestire, ci va fi gata să acţioneze imediat ca mediator de pace“, a scris Orban în scrisoarea sa trimisă preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, şi altor lideri ai UE.

De altfel, Orban și-a încheiat participarea la summitul NATO de la Washington de săptămâna trecută cu o întâlnire cu Donald Trump, la reședința acestuia din Florida.

“Are planuri detaliate şi bine fundamentate pentru asta. Sunt mai mult decât convins că, în perspectiva probabilă a victoriei preşedintelui Trump, raportul dintre povara financiară dintre SUA şi UE se va schimba semnificativ în dezavantajul UE atunci când vine vorba de sprijinul financiar acordat Ucrainei”, a adăugat Orban, în scrisoarea respectivă, despre care presa a scris înainte de summitul NATO din capitala SUA.

Pe de altă parte, acțiunile aventuriste ale premierului maghiar par să nu rămână fără consecințe. Mai mulți diplomați europeni au transmis că miniștrii de externe din UE se pregătesc să boicoteze o reuniune diplomatică la nivel înalt, respectiv un Consiliu Afaceri Externe informal, pe care președinția Ungariei la Consiliul UE ar trebui să o găzduiască ca parte a mandatului său la cârma Consiliului.

În același timp, Comisia Europeană a luat deja măsuri în acest sens, anunțând că nu-şi va trimite comisarii la reuniunile informale organizate de preşedinţia ungară, reducând practic nivelul participării executivului european la aceste reuniuni.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European: Președinția Ungariei la Consiliul UE va fi un eșec de țară dacă Viktor Orban continuă să se comporte ca cel mai bun prieten al lui Putin

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Președinția Ungariei la Consiliul Uniunii Europene va fi un eșec de țară dacă Viktor Orban continuă să se comporte ca cel mai bun prieten al lui Vladimir Putin, semnalează eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European într-un avertisment lansat în urma vizitelor pe care premierul ungar le-a întreprins la începutul lunii iulie la Moscova și Beijing.

El a explicat într-un mesaj publicat pe Facebook cât de important este pentru o țară membră a Uniunii Europene să dețină timp de șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, nu doar pentru blocul european în ansamblul său, ci și pentru statul în cauză.

”Președinția Consiliului UE este o foarte bună oportunitate pentru o țară membră a Uniunii Europene de a împinge propriile obiective pe agenda europeană. Singura condiție este ca obiectivele pe care ți le asumi în președinție să nu fie contrare așteptărilor și intereselor celorlalte state. Acest lucru a fost ignorat de prim-ministrul Viktor Orban care a început președinția cu o agendă contrară tuturor obiectivelor Uniunii Europene”, l-a criticat Siegfried Mureșan pe prim-ministrul maghiar pentru modul în care a ales să deschisă președinția ungară.

Vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European a atras atenția că ”cei care vor încerca să atace Uniunea Europeană folosind președinția Consiliului, cum încearcă Viktor Orban, vor eșua, vor fi izolați.”

”Un lucru este clar: președinția Consiliului UE este un instrument puternic în mâna liderilor care vor să construiască”, a continuat eurodeputatul.

Siegfried Mureșan a salutat ”decizia liderilor europeni de a boicota reuniunile informale ale Consiliului de la Budapesta”.

”Este doar un prim pas. Dacă Viktor Orban nu va schimba modul în care abordează Președinția Consiliului, va înregistra un mare eșec. Toate deciziile importante din următoarele 6 luni la nivel european îl vor ocoli”, a conchis acesta.

La doar câteva zile după ce a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, premierul Viktor Orban a efectuat o vizită în Rusia unde a fost primit de Vladimir Putin, cel care, în februarie 2022, arunca în aer ordinea mondială bazată pe reguli prin invadarea Ucrainei.

Putin a profitat de fisura creată de Orban în unitatea privind sprijinul pentru Ucraina și s-a referit la prim-ministrul maghiar cu denumirea de ”președinte al Consiliului Uniunii Europene”.

De cealaltă parte, cum era de așteptat, liderii UE și SUA au criticat vizita lui Viktor Orban la Moscova, deși acesta din urmă a încercat să le explice printr-o scrisoare președinților Comisiei Europene, Consiliului European și celorlalți șefi de stat sau de guvern de ce a ales să facă această călătorie, conform DPA, citat de Agerpres

De parcă nu era suficient că a provocat destulă indignare, premierul maghiar a ales la câteva zile după acest moment să meargă în China, unde s-a întâlnit cu președintele Xi Jinping, un partener autoritar și apropiat al lui Putin.

Drept răspuns, miniștrii de externe din UE se pregătesc boicoteze o reuniune diplomatică la nivel înalt pe care președinția Ungariei la Consiliul UE ar trebui să o găzduiască.

Citiți și: Miniștrii de externe din UE se pregătesc boicoteze o reuniune diplomatică la nivel înalt pe care președinția Ungariei la Consiliul UE ar trebui să o găzduiască

Se pare că executivul european ar urma s-i transmită lui Orban un mesaj și mai puternic.

Trei oficiali UE au declarat pentru Politico că brațul executiv al UE i-a îndemnat pe comisarii săi să nu participe la reuniunile informale ale miniștrilor în timpul președinției maghiare a Consiliului UE.

Trimițând în schimb funcționari publici la aceste reuniuni, Comisia speră să transmită Budapestei mesajul că utilizarea sa nechibzuită a președinției UE este inacceptabilă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
PARLAMENTUL EUROPEAN5 mins ago

Parlamentul European își începe cea de-a zecea legislatură. 39% dintre eurodeputați sunt femei. Lena Schilling, cea mai tânără deputată din PE

U.E.18 mins ago

Orban, în scrisoarea către liderii UE: Trump va cere rapid discuții de pace Rusia-Ucraina, dacă va fi reales. UE ar trebui să înceapă discuții cu Moscova și Beijing

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European: Președinția Ungariei la Consiliul UE va fi un eșec de țară dacă Viktor Orban continuă să se comporte ca cel mai bun prieten al lui Putin

ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Ciolacu: Cele mai importante reforme se vor regăsi în cererea de plată numărul patru din PNRR, unde se va vedea direcția și perspectiva României

EDUCAȚIE2 hours ago

Klaus Iohannis, la 160 de ani de la înființarea Universității din București: A reprezentat poarta spre lumina cunoașterii, către Occident, când Corina de Fier separa cele două emisfere

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ucraina este pregătită să colaboreze cu oricine câștigă alegerile prezidențiale din SUA, inclusiv cu Donald Trump, subliniază Volodimir Zelenski

MAREA BRITANIE3 hours ago

Keir Starmer solicită o evaluare completă a capabilităților militare ale Marii Britanii în contextul unei „lumi mai periculoase și mai volatile”

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Sebastian Burduja, prezent la Energy Leaders Forum: Integrarea Inteligenței Artificiale în Energie va duce la prețuri mai mici și la un sistem energetic național mai sigur

INTERNAȚIONAL6 hours ago

La două zile după tentativa de asasinat, Donald Trump este nominalizat candidat al Partidului Republican la președinția SUA. Senatorul J.D. Vance, ales candidat la vicepreședinția SUA

ROMÂNIA DIGITALĂ20 hours ago

Ministrul Bogdan Ivan: Pregătim peste 2000 de IMM-uri pentru digitalizare prin PNRR

ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Ciolacu: Cele mai importante reforme se vor regăsi în cererea de plată numărul patru din PNRR, unde se va vedea direcția și perspectiva României

SUA1 day ago

Joe Biden, discurs către națiune din Biroul Oval după tentativa de asasinat asupra lui Trump: În America, ne rezolvăm diferendele la urnele de vot, nu cu gloanțe

NATO4 days ago

“NATO este ca o căsnicie, trebuie să fi implicat în fiecare zi”, afirmă Stoltenberg la ultimul summit ca secretar general înainte de a preda ștafeta

NATO4 days ago

Amfitrion al celebrării a 75 de ani de NATO, Joe Biden a încheiat un summit bântuit de gafa confundării lui Zelenski cu Putin alăturându-se tradiției SUA care se întinde “de la Truman la Reagan și până la mine” de apărare a NATO

INTERVIURI4 days ago

VIDEO INTERVIU Mircea Geoană, la summitul NATO de la Washington: Sprijinul NATO, o garanție suplimentară că Ucraina și R. Moldova își pot îndeplini calea europeană

NATO4 days ago

Summitul NATO: România, reprezentată de Nicolae Ciucă la lansarea “Pactului pentru Ucraina”, alături de Biden, Zelenski, Macron și ceilalți lideri euro-atlantici

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul aprobă Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale

MAREA BRITANIE5 days ago

În prima întâlnire cu Volodimir Zelenski, noul premier britanic îl asigură de sprijinul de neclintit al Regatului Unit: Schimbarea guvernului nu schimbă cu nimic sprijinul pe care îl vom oferi

ROMÂNIA5 days ago

Investiție de peste 100 milioane de dolari a PepsiCo într-un depozit automatizat din Popești-Leordeni. Ciolacu: Contribuiți la reducerea deficitului comercial al țării prin exportul producției către alte 17 state din lume

NATO5 days ago

La 75 de ani de NATO, liderii aliați au adoptat Declarația de la Washington: “Cale ireversibilă” a Ucrainei către NATO și o “Alianță capabilă” să apere flancul estic împotriva oricărui adversar

Trending