Connect with us

U.E.

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

Published

on

© European Union

Comisia Europeană a adoptat marți, 19 octombrie, Pachetul de extindere pentru 2021, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Balcanii de Vest și de Turcia pe drumul lor către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare privind prioritățile viitoare în materie de reformă.

Politica de extindere este o investiție geostrategică în pace, stabilitate, securitate și creștere economică pe continentul nostru european. Este un proces bazat pe merite, căruia îi oferim o evaluare factuală și echitabilă, precum și o foaie de parcurs clară pentru a accelera și aprofunda reformele în cazul partenerilor noștri. Acest lucru este în conformitate cu metodologia noastră revizuită de extindere, sporind credibilitatea procesului. De asemenea, suntem alături de Balcanii de Vest și de Turcia cu un sprijin financiar semnificativ prin intermediul noului Instrument de asistență pentru preaderare (IPA III). IPA III este, de asemenea, principala sursă de finanțare a Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, în valoare de aproape 30 de miliarde de euro, care vizează stimularea dezvoltării economice și a convergenței regiunii cu UE, precum și redresarea pe termen lung după pandemie“, a declarat comisarul pentru vecinătate și extindere Olivér Várhelyi.

Balcanii de Vest

Recenta vizită a președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, în regiune și summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la 6 octombrie 2021 la Brdo pri Kranju, în Slovenia, au transmis un semnal important că viitorul Balcanilor de Vest se află în cadrul Uniunii Europene. Angajamentul clar și strategic al UE față de regiune s-a reflectat într-o serie de acțiuni-cheie care aduc beneficii tangibile cetățenilor din Balcanii de Vest, de la sprijinul continuu pentru răspunsul COVID-19 la o promisiune de finanțare semnificativă în cadrul Planului economic și de investiții pentru a consolida creșterea economică pe termen lung a regiunii și pentru a se îndrepta către economii mai ecologice, mai digitale și mai inovatoare.

Citiți și: 

Ursula von der Leyen sprijină aderarea Serbiei la UE: Cooperarea este singura cale de urmat. Susținem ambiția Serbiei de a deschide noi capitole de negociere

Ursula von der Leyen, mesaj de susținere pentru Albania și Macedonia de Nord: Viitorul vostru e în UE

Muntenegru și Serbia au acceptat aplicarea metodologiei revizuite. Primele conferințe politice interguvernamentale cu Muntenegru și Serbia au avut loc în iunie 2021 și au oferit o direcție politică pentru procesul de aderare a acestora.

În ceea ce privește Muntenegru, conform evaluării Comisiei, în prezent este asigurat un echilibru general între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare la toate capitolele. Prioritatea pentru continuarea progreselor globale în cadrul negocierilor rămâne îndeplinirea obiectivelor de referință intermediare privind statul de drept stabilite în cadrul capitolelor 23 și 24. Pentru a atinge această etapă, autoritățile trebuie să își demonstreze în practică angajamentul față de agenda de reformă a Muntenegrului în ceea ce privește UE. Muntenegru trebuie să își intensifice în continuare eforturile de soluționare a problemelor nerezolvate, inclusiv în domeniile critice ale libertății de exprimare și ale libertății presei și ale luptei împotriva corupției și a criminalității organizate, fără a anula realizările anterioare în ceea ce privește reforma judiciară.

În ceea ce privește Serbia, conform evaluării Comisiei, în prezent este asigurat un echilibru general între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept și normalizarea relațiilor cu Kosovo, pe de o parte, și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare la toate capitolele, pe de altă parte. Serbia trebuie să continue, să accelereze și să aprofundeze reformele privind independența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, libertatea presei, gestionarea internă a crimelor de război și lupta împotriva criminalității organizate. În special, autoritățile sârbe ar trebui să finalizeze procesul de reformă constituțională în domeniul sistemului judiciar până la sfârșitul acestui an. Progresele înregistrate de Serbia în ceea ce privește statul de drept și normalizarea relațiilor cu Kosovo sunt esențiale și vor determina ritmul general al negocierilor de aderare. Serbia trebuie, de asemenea, să își îmbunătățească alinierea la politica externă și de securitate a UE. O creștere recentă reprezintă o inițiativă pozitivă în acest sens. Comisia salută faptul că Serbia a îndeplinit criteriile de referință pentru a deschide capitolele 3 și 4. Comisia sprijină ambiția Serbiei de a deschide cât mai curând posibil noi capitole de aderare, pe baza continuării progreselor în materie de reformă.

Albania și Macedonia de Nord continuă să îndeplinească condițiile pentru deschiderea negocierilor de aderare și ambele țări au avansat în mod constant pe calea reformelor UE. Întârzierile în ceea ce privește lansarea oficială a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord au un impact negativ asupra credibilității UE. Problemele bilaterale restante dintre Bulgaria și Macedonia de Nord trebuie să fie rezolvate cu prioritate. Este esențial ca statele membre ale UE să încheie fără întârziere discuțiile privind cadrele de negociere și ca primele conferințe interguvernamentale cu ambele țări să aibă loc cât mai curând posibil și înainte de sfârșitul acestui an.

În Bosnia și Herțegovina, obiectivul strategic al integrării în UE nu a fost transformat în acțiuni concrete. Mediul politic a rămas polarizat, deoarece liderii politici au continuat să se angreneze într-o retorică divizivă și în dispute politice neconstructive, care au împiedicat progresul general în ceea ce privește cele 14 priorități-cheie. Blocajul instituțiilor de stat și apelurile la inversarea reformelor sunt extrem de îngrijorătoare și pot fi depășite numai prin dialog politic. Scăderea accentuată a ratei de aliniere a Bosniei și Herțegovinei la politica externă și de securitate a UE reprezintă un semnal negativ. Cu toate acestea, au fost luate unele măsuri semnificative, inclusiv organizarea de alegeri municipale în Mostar după 12 ani. Bosnia și Herțegovina trebuie să abordeze cele 14 priorități-cheie, inclusiv reformele electorale și constituționale, și va trebui să realizeze o masă critică de reforme înainte ca Comisia să poată recomanda acordarea statutului de țară candidată.

În Kosovo, alegerile parlamentare anticipate din februarie 2021 au dus la formarea unui nou guvern care se bucură de o majoritate parlamentară clară. Punerea în aplicare integrală și efectivă a planului de acțiune privind reformele în perioada următoare va fi esențială. Comisia își menține evaluarea din iulie 2018, potrivit căreia Kosovo a îndeplinit toate obiectivele de referință privind liberalizarea vizelor, dar propunerea este încă în curs de examinare în Consiliu și ar trebui tratată în regim de urgență.

Un acord de normalizare cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic cu Serbia este urgent și esențial pentru ca Kosovo și Serbia să poată avansa pe drumul lor către UE. Belgrad și Pristina trebuie să se angajeze în mod constructiv în procesul de dialog, facilitat de către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene Josep Borrell, și de către Reprezentantul Special al Uniunii Europene Miroslav Lajcak.

Toți cei șase parteneri din Balcanii de Vest s-au angajat să creeze o piață regională comună, pe baza normelor și standardelor UE, și ar trebui să se concentreze pe depășirea dificultăților întâmpinate pentru a aduce oportunitățile acestei inițiative cetățenilor și întreprinderilor din regiune și pentru a maximiza beneficiile investițiilor din cadrul Planului economic și de investiții.

Turcia
Turcia este un partener-cheie pentru Uniunea Europeană în domenii esențiale de interes comun, cum ar fi migrația, combaterea terorismului, economia, comerțul, energia și transporturile.

Dialogul și cooperarea cu Turcia au crescut în 2021. Consiliul European a afirmat în mod repetat că UE are un interes strategic într-un mediu stabil și sigur în estul Mediteranei și în dezvoltarea unei relații de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia. Acesta a salutat dezescaladarea din Mediterana de Est, care trebuie să fie susținută.

Pe baza Comunicării comune din martie 2021 privind stadiul actual al relațiilor UE-Turcia, UE este pregătită să dialogheze cu Turcia într-o manieră etapizată, proporțională și reversibilă pentru a consolida cooperarea într-o serie de domenii de interes comun, cu condiția ca dezescaladarea actuală să fie susținută și ca Turcia să se angajeze în mod constructiv și sub rezerva condiționalităților stabilite. În cazul unor noi acțiuni unilaterale sau provocări care încalcă dreptul internațional, UE va utiliza toate instrumentele și opțiunile pe care le are la dispoziție pentru a-și apăra interesele sale și pe cele ale statelor sale membre. Se așteaptă din partea Turciei să sprijine în mod activ negocierile privind o soluționare echitabilă, cuprinzătoare și viabilă a problemei cipriote în cadrul ONU.

Liderii UE au confirmat că dialogul privind statul de drept și drepturile fundamentale rămâne o parte integrantă a relației UE-Turcia. Turcia nu a răspuns în mod credibil la preocupările serioase ale UE cu privire la deteriorarea continuă a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a independenței sistemului judiciar. Turcia trebuie să inverseze această tendință negativă în mod prioritar, abordând în același timp problema slăbirii controalelor și echilibrelor eficiente din sistemul politic. Declarația UE-Turcia din martie 2016 a continuat să producă rezultate, iar Turcia a continuat să joace un rol-cheie în abordarea migrației de-a lungul rutei mediteraneene de est și în găzduirea celei mai mari populații de refugiați din lume. UE salută ratificarea de către Turcia a Acordului de la Paris privind schimbările climatice și așteaptă cu interes să se angajeze cu Turcia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pactului Verde European.


Au fost deschise negocieri de aderare cu Turcia (2005), Muntenegru (2012) și Serbia (2014). În martie 2020, statele membre au decis în unanimitate să deschidă negocieri de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. Bosnia și Herțegovina (cererea de aderare la UE depusă în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de Stabilizare și Asociere intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt potențiali candidați.

Procesul de aderare la UE continuă să se bazeze pe criterii stabilite, pe o condiționalitate echitabilă și riguroasă și pe principiul meritelor proprii. Aderarea la UE necesită punerea în aplicare a unor reforme complexe pentru a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de membru și pentru a beneficia de numeroasele sale oportunități. Pentru ca procesul să avanseze, candidații la aderare trebuie, cu prioritate, să obțină rezultate autentice și durabile în ceea ce privește aspecte esențiale: statul de drept, reforma justiției, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, securitatea, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice, precum și dezvoltarea economică și competitivitatea.

De asemenea, este important să se înregistreze progrese suplimentare în ceea ce privește reconcilierea, relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CHINA

Lituania solicită ajutorul UE în disputa diplomatică cu Beijingul pivind Taiwanul: Este nevoie de o ”reacție puternică pentru a transmite că presiunea economică motivată politic este inacceptabilă”

Published

on

© Užsienio reikalų ministerija/ Facebook

Ministrul lituanian de externe a solicitat Uniunii Europene ajutorul în disputa diplomatică pe care țara sa o are cu China, declanșată de acceptarea Lituaniei ca Taiwanul, teritoriu asupra căruia Beijingul consideră că este suveran, să îți deschidă un birou de reprezentare diplomatică la Vilnius.

Într-o scrisoare adresată vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor, și Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, Gabrielius Landsbergis a a atras atenția asupra presiunii economice ”inacceptabile”, exercitate de China, care a ajuns la un nivel ”fără precedent”.

Acesta a confirmat într-o scrisoare consultată de Politico că exportatorii lituaniei nu mai pot intra pe piața chineză, numele țării fiind șters de pe lista de control vamal a Chinei.

”Este greu să nu vedem că aceste măsuri recente Chinei sunt o continuare a coerciției economice motivate politic cu care Lituania se confruntă din august 2021. Aceste activități ale autorităților chineze împotriva unui stat membru al UE au un impact direct asupra întregii UE și asupra politicii noastre comerciale comune. V-aș ruga să interveniți pe lângă autoritățile chineze în numele Lituaniei cu scopul de a rezolva situația actuală”, a fost apelul lansat de Landsbergis.

Semnalând importanța ”unității și solidarității UE”, acesta a completat că este nevoie de o ”reacție puternică la nivel european pentru a transmite un semnal Chinei că presiunea economică motivată politic este inacceptabilă și nu va fi tolerată”.

Uniunea Europeană a fost târâtă într-o situație tensionată cu Beijingul din cauza Lituaniei.

Lituania a anunţat din iulie deschiderea unei reprezentanţe la Vilnius sub numele de ”birou de reprezentare al Taiwanului”, ducând la o campanie de presiune din partea Chinei vizând izolarea Taiwanului pe scena internaţională. Beijingul şi-a rechemat ambasadorul din Lituania şi a cerut în august ca statul baltic să-şi recheme ambasadorul de la Beijing, ceea ce Lituania a şi făcut. Acest lucru s-a soldat cu reducerea relațiilor diplomatice dintre cele două țări la nivelul de ”însărcinat cu afaceri”. 

În același timp, statul baltic s-a retras din Platforma 17+1, formată din China şi ţări din Europa Centrală şi de Est, prin care Beijingul urmărește să-și sporească influența în această parte a Europei.

Comisia Europeană a luat apărarea Lituaniei, și a subliniat că deschiderea unui reprezentare a Taiwanului în această țară nu este o încălcare a politicii Uniunii Europene privind ”o singură Chină”.

Separate politic începând din 1949, Taiwanul şi China continentală sunt rivale în a obţine cât mai mulţi aliaţi diplomatici. Regimul comunist se află însă într-un avantaj net, doar 15 state din lume recunoscând statul taiwanez.

Continue Reading

U.E.

Constelația Galilelo se dezvoltă. UE a lansat doi noi sateliți pentru a-și consolida poziția în furnizarea de servicii de navigație și poziționare

Published

on

© ESA - European Space Agency/ Facebook

Comisia Europeană a lansat cu succes doi noi sateliți Galileo de la centrul spațial european din Kourou, Guyana Franceză, ajungându-se în total la un număr de 28 de sateliți Galileo lansați și făcând astfel posibilă furnizarea de servicii mai robuste și de semnale mai precise într-o serie de sectoare industriale.

”Din 2016, serviciul deschis Galileo oferă o precizie de poziționare remarcabilă, care este utilizată până acum de peste două miliarde de utilizatori din întreaga lume. Galileo dispune, de asemenea, de un serviciu de căutare și salvare, care reduce foarte mult timpul de localizare a persoanelor aflate în pericol, și oferă în premieră un serviciu de răspuns, care îi informează pe cei aflați în pericol că apelul lor de ajutor a fost primit. Această lansare consolidează constelația actuală și asigură poziția puternică a Europei în domeniul sateliților și serviciilor de navigație globală”, a transmis comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, potrivit unor comunicate ale instituției omonime și Agenția UE pentru Programul Spațial (EUSPA).

Lansarea Galileo 11 este prima dintr-o serie de șase lansări (cu doi sateliți per lansare), care vor permite ca Galileo să ofere o mai mare precizie utilizatorilor existenți și să deschidă noi oportunități pe piață.

Galileo este sistemul propriu global de navigație prin satelit al UE, un sistem civil aflat sub control civil, care furnizează informații precise de poziționare și datare. Galileo are ca scop să asigure independența Europei față de alte sisteme de navigație prin satelit, precum și autonomia sa strategică în domeniul navigației prin satelit.

Printre alte activități spațiale ale UE, se numără Copernicus (date de observare a Pământului deschise și gratuite, referitoare la suprafața terestră, la atmosferă, la mări și oceane, la schimbările climatice și pentru securitate și gestionarea situațiilor de urgență), EGNOS (sistem regional de navigație prin satelit) și supravegherea și urmărirea spațială (SST).

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) reiterează importanța implementării unui Spațiu European al Educației (SEE) până în 2025. Astfel, în Parlamentul European, Dan Motreanu a votat recent un raport în acest sens, prin care a solicitat măsuri importante pentru un acces mai facil la educație de calitate și echitabil.

„În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă pentru cetățenii europeni. Conținutul programelor și organizarea sistemelor de învățământ reprezintă o competență națională și trebuie să rămână așa. Pe de altă parte, noile provocări – digitalizarea, tranziția climatică, demografice, de securitate – necesită mobilizarea instrumentelor europene și a politicilor de sprijin în cadrul Spațiului european al educației (SEE)”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Printre solicitări eurodeputatul Dan Motreanu  se numără următoarele:

  • sprijinirea competențelor lingvistice la toate nivelurile, astfel încât toți elevii să aibă cunoștințe suficiente în cel puțin alte două limbi oficiale ale UE până la sfârșitul învățământului gimnazial;
  • SEE să reprezinte un reper în recunoașterea diplomelor și calificărilor în întreaga UE și extinderea recunoașterii reciproce automate a diplomelor și a perioadelor de studiu în străinătate;
  • digitalizarea și conectarea tuturor universităților prin crearea unei platforme universitare europene online;
  • schimb de informații și de bune practici prin intermediul platformei SEE ca portal public interactiv multilingv;
  • stabilirea de priorități, obiective, termene pentru acțiuni și rezultate intermediare clare pentru SEE și finanțare dedicată SEE în cadrul financiar multianual viitor.

Potrivit europarlamentarului liberal, în următorii 7 ani, Romania dispune de o finanțare europeană masivă pentru a dezvolta sistemul educațional.

  • 3,97 miliarde euro vor fi disponibile în Programul Operațional Educație si Ocupare (POEO). Bazat pe documentul programatic România Educată, POEO finanțează, printre altele:îmbunătățirea participării copiilor la educație antre-preșcolară si preșcolară, prevenirea părăsirii timpurii a școlii si creșterea accesului si a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională, creșterea calității ofertei de educație și formare profesională pentru a asigurarea echitații sistemului și o mai bună adaptare la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic, valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii.

De asemenea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România are la dispoziție 3.605,97 miliarde euro dedicate educației, mai informează deputatul european.

3.605,97 miliarde euro vor fi disponibile prin Planul național de redresare și reziliență (PNRR), unde se vor finanța o serie de reforme și investiții, precum:

    • dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate.
    • construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe.
    • înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru grupurile defavorizate.
    • reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii.
    • sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar.
    • programul de formare la locul de muncă pentru personalul didactic.
    • asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ.
    • școala online – dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut.
    • digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EDUCAȚIE5 hours ago

Rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie, a deschis conferința internațională WAAS, dedicată viitorului educației și leadershipului global

CHINA5 hours ago

Lituania solicită ajutorul UE în disputa diplomatică cu Beijingul pivind Taiwanul: Este nevoie de o ”reacție puternică pentru a transmite că presiunea economică motivată politic este inacceptabilă”

U.E.7 hours ago

Constelația Galilelo se dezvoltă. UE a lansat doi noi sateliți pentru a-și consolida poziția în furnizarea de servicii de navigație și poziționare

Dan Motreanu7 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică

U.E.7 hours ago

Noul guvern german va avea în premieră un număr egal de femei și bărbați. Femeile vor ocupa posturi-cheie, precum cel de Interne sau al Apărării

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană a aprobat decizia de a aloca Irlandei 920,4 milioane de euro din Rezerva de ajustare la Brexit, din care România va primi aproape 40 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ajutoare de stat: Comisia Europeană adoptă Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt

ROMÂNIA8 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români se declară în favoarea principiilor digitale promovate de către Uniunea Europeană

U.E.9 hours ago

Raport oficial: Cu bugete record în domeniul militar în 2020, statele UE au eșuat să colaboreze în domeniul apărării europene

euro bani moneda
U.E.9 hours ago

Bancnotele euro își ”reînnoiesc aspectul”. BCE dorește să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro până în 2024, în colaborare cu cetățenii europeni

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE6 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending