Connect with us

U.E.

Pachetul digital. Ursula von der Leyen: UE va căuta să-și afirme „suveranitatea tehnologică” prin noua sa strategie digitală

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Uniunea Europeană va căuta să-și afirme „suveranitatea tehnologică” prin noua sa strategie digitală, prezentată astăzi, 19 februarie, în cadrul Colegiului Comisarilor, anunță președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un editorial publicat pe site-ul instituției.

În materialul citat, președintele Comisiei Europene avansează detalii despre noua strategie digitală și motivele pentru care este necesară. Potrivit acesteia, tranziția digitală a Europei trebuie să protejeze și să capaciteze cetățenii, întreprinderile și societatea în ansamblu, iar pentru ca acest lucru să se întâmple, Europa trebuie să dispună de propriile capacități digitale – fie că vorbim despre informatică cuantică, tehnologie 5G, securitate cibernetică sau despre inteligența artificială (IA).

Articolul președintelui Ursula von der Leyen a fost publicat cu ocazia prezentării pachetului digital (strategiile pentru date și Inteligență Artificială), o prioritate a noii Comisii.

Ursula von der Leyen spune că dimensiunea strategiei UE în materie digitală „ar trebui să reflecte tot ceea ce are ea mai bun” – deschidere, echitate, diversitate, democrație – precum și „amploarea și natura tranziției care ne așteaptă”, acoperind toate aspectele: de la securitatea cibernetică la infrastructurile critice, de la educația digitală la competențe, de la democrație la mass-media. În plus, strategia se ridică la nivelul de ambiție al Pactului ecologic european, de exemplu, prin promovarea neutralității climatice a centrelor de date până în 2030.

În esență, precizează von der Leyen, strategia digitală a UE este construită în jurul cetățenilor europeni, care trebuie protejați și capacitați la nivel individual, cât și pe piața internă, la nivel de întreprinderi, însă este nevoie de o independență tehnologică pentru ca aceste lucruri pozitive să se întâmple:

Ideea este că tranziția digitală a Europei (…) trebuie să le ofere oamenilor ceea ce promite, astfel încât aceștia să resimtă beneficiile tehnologiei în viețile lor. Pentru ca acest lucru să se întâmple, Europa trebuie să dispună de propriile capacități digitale — fie că vorbim despre informatică cuantică, tehnologie 5G, securitate cibernetică sau despre inteligența artificială (IA). Iată câteva dintre tehnologiile identificate ca fiind domenii pentru investiții strategice, în care finanțarea din partea UE poate atrage după sine finanțări din surse naționale și private”.

De asemenea, strategia digitală are ca obiectiv recâștigarea încrederii europenilor în noile tehnologii, care trebuie să simtă că „drepturile și viața privată ne sunt protejate la fel online și offline și că fiecare dintre noi deține controlul asupra propriei vieți și asupra a ceea ce se întâmplă cu informațiile noastre cu caracter personal”.

Încrederea e distrusă atunci când mari platforme online utilizează datele propriilor clienți așa cum nu ar trebui să o facă. Sau când dezinformarea ia locul jurnalismului responsabil, iar un clic contează mai mult decât adevărul. Prin urmare, înțeleg și respect scepticismul, îndoielile sau chiar pesimismul unora cu privire la tehnologii. Iată de ce cred că avem nevoie de o tranziție digitală concepută să se desfășoare la nivel european și de natură europeană. Una care să redea încrederea acolo unde aceasta s-a erodat și care să o sporească acolo unde ea există. Punctul de plecare în privința datelor va fi întotdeauna protecția persoanelor. Europa are deja cele mai solide reglementări din lume, iar acum le vom oferi europenilor instrumentele de care au nevoie pentru a se asigura că dețin și mai mult controlul.”.

Astfel, președintele Comisiei consideră că marii actori digitali comerciali trebuie să își asume responsabilitatea, inclusiv permițându-le europenilor accesul la datele pe care le colectează.

Tranziția digitală a Europei nu va fi pentru profitul câtorva, ci pentru accesul și oportunitățile celor mulți. Va fi probabil nevoie și de legislație în acest sens, după caz”.

Cu toate acestea, von der Leyen precizează că „scopul nu este să reglementăm mai mult, ci să oferim garanții practice, să ne asigurăm că există responsabilitate și posibilitatea de intervenție umană în caz de pericol sau de dispute”.

Trebuie să ne respectăm pe deplin angajamentul față de siguranță, confidențialitate și egalitate de tratament la locul de muncă, într-o lume în care algoritmii influențează deciziile. Ne vom concentra acțiunile asupra aplicațiilor cu risc ridicat care ne pot afecta sănătatea fizică sau mintală sau care influențează deciziile importante privind ocuparea forței de muncă sau asigurarea respectării legii”.

De asemenea, valorificarea la maximum a tehnologiilor digitale și a datelor este la fel de importantă pentru industriile mari, cât și pentru IMM-uri, punctează von der Leyen, care explică că dorința Comisiei este ca antreprenorii care înființează un start-up în statele membre să se bucure de aceleași oportunități de a se extinde, de a crește și a atrage investiții ca omologii lor din Silicon Valley.

Însă, pentru aceasta, „va trebui să depășim fragmentarea de pe piața noastră unică, adesea mai pronunțată online decât în altă parte”, spune aceasta, care atrage atenția că va fi nevoie de resurse pe măsura „obiectivelor ambițioase”.

De aceea, von der Leyen precizează că va pleda, în cadrul Consiliului European de săptămâna aceasta, „pentru un buget al UE modern și flexibil, (…) necesar dacă dorim ca Europa să fie deschizătoare de drumuri în domeniile cu cel mai mare potențial, cum ar fi datele și inteligența artificială”.

Per ansamblu, strategia digitală a UE se rezumă la dobândirea „suveranității tehnologice”. Potrivit președintelui Comisiei Europene, acesta descrie capacitatea pe care trebuie să o aibă Europa de a face propriile alegeri, respectându-și valorile și normele: „E ceea ce ne va ajuta pe toți să devenim optimiști în privința tehnologiei”, încheie von der Leyen.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

David Sassoli cere guvernelor UE “să se ridice la înălțimea provocării” și să relanseze economia: Acolo unde Europa nu a intervenit, răspunsul a fost slab

Published

on

© European Union

Preşedintele Parlamentului European David Sassoli le-a cerut miercuri seară guvernelor statelor membre să-şi asume o mare responsabilitate, să lanseze un plan de reconstrucţie pentru a înfrunta efectele crizei, declarația sa fiind îndreptată în special către miniștrii de finanțe din zona euro – Eurogrupul -, a căror reuniune prin videoconferință s-a încheiat miercuri după 16 ore de tratative fără niciun acord, fiind reprogramată pentru joi.

“În acest moment trebuie să facem mult mai mult. Cetăţenii noştri, întreprinderile, familiile, tinerii sunt îngrijoraţi faţă de viitorul incert, deoarece în toate ţările noastre această criză şi starea de urgenţă în domeniul sănătăţii vor distruge milioane de locuri de muncă. În ultimele săptămâni, acolo unde Europa a acţionat, răspunsurile sale au fost la înălţimea provocărilor. Gândiţi-vă la relaxarea normelor privind ajutoarele de stat, care a permis ţărilor să intervină puternic pentru a-şi sprijini cetăţenii şi întreprinderile. Cu toate acestea, acolo unde Europa nu a intervenit, răspunsul a fost slab sau nu a existat niciun răspuns. În acest sens, guvernele naţionale trebuie să îşi asume o mare responsabilitate. Deoarece acum avem nevoie de instrumentele necesare pentru a depăşi această situaţie de urgenţă şi pentru a lansa un plan de reconstrucţie. Trebuie să fim pregătiţi pentru a înfrunta efectele acestei crize şi nu trebuie să ne lăsăm copleşiţi”, a spus Sassoli, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Potrivit preşedintelui Parlamentului European, Organizaţia Internaţională a Muncii a declarat ieri că 2,5 miliarde de persoane din întreaga lume vor suferi din cauza crizei.

„Câte milioane de persoane vor fi afectate în Europa? Avem datoria de a le proteja, la nord, sud, est şi vest. Până în prezent, am pus în aplicare măsuri semnificative: sprijinirea sistemelor naţionale de limitare a şomajului (SURE); îmbunătăţirea condiţiilor de utilizare a Mecanismului european de stabilitate, pentru ţările care doresc să îl utilizeze; refinanţări din partea Băncii Europene de Investiţii, menite în principal să protejeze întreprinderile mici şi mijlocii; şi sprijinul din partea Băncii Centrale Europene pentru lichidităţi bancare şi în vederea achiziţionării de obligaţiuni publice şi private”, a subliniat el.

“Trebuie să creăm un fond pentru redresarea economică, pentru a împărţi costurile de relansare a economiilor noastre. Bugetul UE este prea limitat şi nu va fi suficient. Trebuie să găsim modalităţi noi, extraordinare şi comune de finanţare. Nu este doar o chestiune de solidaritate, este în interesul tuturor, având în vedere modul în care economiile europene sunt profund interconectate. Prăbuşirea unei ţări ar avea în mod inevitabil consecinţe dramatice pentru toate celelalte. În acest context, răspunsul Eurogrupului trebuie să se ridice la înălţimea provocării. Guvernele şi cetăţenii trebuie să creadă în puterea Europei, care ne-a oferit 70 de ani de colaborare şi pace. Astăzi, mai mult decât oricând trebuie să investim în viitorul nostru comun”, a conchis Sassoli.

Eforturile miniştrilor de finanţe din zona euro de a ajunge la un acord privind un pachet de măsuri fiscale menit să contracareze consecinţele pandemiei COVID-19 s-au extins în noaptea de marţi spre miercuri, însă fără rezultat, prelungind astfel agonia unei potențiale decizii care a debutat cu eșecul videoconferinței liderilor europeni din 26 martie.

Dificultăţile au fost generate de diferenţa de viziune între statele din nordul continentului, îndeosebi Germania și Olanda şi cele din sud, cu precădere Italia, acestea din urmă solicitând un efort financiar fără precedent cu preţul asumării unei datorii comune, aşa numitele coronabonduri.

Potrivit oficialilor, Italia ar fi vrut un acord mai ambiţios cu referinţe mai clare la viitoarele emisiuni comune de obligaţiuni, în timp ce Olanda a militat pentru introducerea de condiţii pentru orice linie de credit de la UE acordată ţărilor în nevoie.

Discuţiile miniştrilor de Finanţe se concentrează pe trei direcţii: acordarea de împrumuturi de la fondul de salvare al zonei euro (MES), un fond de garanţii pentru companii şi sprijinirea schemelor de şomaj parţial. În schimb, nu se întrevede încheierea unui acord privind emiterea unor obligaţiuni comune, aşa cum au cerut Italia şi Spania, cele mai afectate de pandemie, pe fondul opoziţiei Germaniei şi Olandei.

Reuniunea va fi continuată joi. Dacă se va ajunge la un acord, propunerile miniştrilor de finanţe urmează să fie aprobate de şefii de stat şi de guvern din statele membre UE.

Continue Reading

U.E.

COVID-19: Comisia Europeană lansează lucrările Grupului operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică, cu scopul asigurării liberei circulații a mărfurilor esențiale

Published

on

© European Commission/ Horizon 2020

Comisia a convocat astăzi, 8 aprilie, o primă reuniune cu statele membre, ca parte a noului Grup operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică(Single Market Enforcement Task Force, SMET), pentru a discuta despre nevoia urgentă de a permite libera circulație a mărfurilor, precum măștile, materialele medicale și alimentele pe întreg teritoriul UE, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat:

„În mod evident, pandemia de coronavirus ne-a demonstrat că nicio țară nu poate face față singură acestui virus. Europa trebuie să fie solidară, să acționăm împreună. Restricțiile pun în pericol această solidaritate și împiedică bunurile esențiale să ajungă la cei care au cea mai mare nevoie de ele. Piața unică este coloana vertebrală a răspunsului nostru comun și avem nevoie de măsuri decisive pentru a înlătura orice restricție care o subminează.”

Crearea grupului operativ fost anunțată pe 10 martie, în cadrul planului de acțiune al Comisiei privind asigurarea respectării normelor referitoare la piața unică, parte a strategiei industriale. Acesta a fost conceput ca o platformă pentru ca statele membre și Comisia să colaboreze în vederea asigurării unei respectări mai bune a normelor privind piața unică.

Această primă reuniune a lansat activitatea noului grup operativ, având în vedere caracterul urgent al problemelor care împiedică funcționarea corectă a pieței unice, în principal restricțiile intracomunitare la exporturile de echipamente medicale și medicamente de maximă importanță, controalele la frontieră și necesitatea de a crește producția de echipamente esențiale.

Acesta urmărește, de asemenea, să pună în aplicare îndrumările clare transmise de liderii Europei în cadrul Consiliului European din 26 martie, de a elimina toate interdicțiile sau restricțiile interne privind libera circulație a bunurilor. Grupul operativ va fi convocat periodic pentru a discuta aspecte legate de aplicarea legislației pe piața unică.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană oferă noi orientări în materie de legislație antitrust pentru a facilita cooperarea între întreprinderile europene, în special în ceea ce privește medicamentele esențiale folosite în spitale pe durata pandemiei de COVID-19

Published

on

Comisia Europeană a publicat miercuri Comunicarea privind un cadru temporar, prin care oferă orientări în materie de legislație antitrust întreprinderilor care cooperează ca răspuns la situațiile de urgență legate de actuala epidemie de coronavirus, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

În acest context, Comisia emite și o ”scrisoare de conformitate” privind un proiect specific de cooperare ce vizează evitarea situațiilor de penurie de medicamente esențiale folosite în spitale.

”Trebuie să ne asigurăm că spitalele dispun de suficiente medicamente esențiale pentru tratarea pacienților cu coronavirus. Pentru a evita riscul unei penurii de produse și servicii esențiale și rare din cauza creșterii fără precedent a cererii în contextul pandemiei, este necesar ca întreprinderile să coopereze și ca această cooperare să se realizeze cu respectarea normelor europene în materie de concurență. Prin urmare, pentru a asigura aprovizionarea, vom pune de urgență la dispoziția întreprinderilor orientări și asigurări suficiente astfel încât să facilităm inițiativele de cooperare care stimulează fabricarea de produse cu o cerere ridicată. Cadrul temporar adoptat astăzi explică firmelor când și cum pot obține orientări sau asigurări scrise în conformitate cu normele noastre în materie de concurență.”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

Astfel, cadrul temporar oferă orientări în materie de legislație antitrust societăților care doresc să coopereze temporar și să își coordoneze activitățile pentru a-și intensifica producția în cel mai eficient mod și pentru a optimiza aprovizionarea, în special, cu medicamentele de care spitalele au nevoie urgentă.

În special, Comunicarea privind cadrul temporar explică principalele criterii pe care Comisia le va folosi în evaluarea acestor posibile proiecte de cooperare.

În comunicat mai este precizat că întreprinderile au responsabilitatea de a-și evalua singure legalitatea acordurilor încheiate și a practicilor aplicate. Cu toate acestea, având în vedere situația excepțională, Comisia a inițiat un dialog cu întreprinderile și cu asociațiile profesionale pentru a le ajuta să își evalueze legalitatea planurilor de cooperare și a instituit garanții adecvate împotriva efectelor anticoncurențiale pe termen mai lung.

Comisia semnalează că, în majoritatea situațiilor, sunt suficiente îndrumările orale pe care executivul european le-a oferit întreprinderilor în ultimele săptămâni.

Cu toate acestea, Comisia este pregătită, de asemenea, să ofere în mod excepțional întreprinderilor asigurări în scris (prin scrisori de conformitate) în ceea ce privește proiecte specifice de cooperare care trebuie puse în aplicare rapid pentru a combate în mod eficace epidemia de coronavirus, în special în cazul în care persistă incertitudini cu privire la compatibilitatea acestor inițiative cu legislația UE în materie de concurență.

Scrisoare de conformitate

De asemenea, Comisia recurge pentru prima dată la procedura prevăzută în comunicare, adresând o scrisoare de conformitate asociației Medicines for Europe, fosta European Generics Medicines Association. Scrisoarea de conformitate vizează un proiect specific de cooperare, pe bază voluntară, între producătorii de medicamente – atât membri, cât și nemembri ai asociației – menit să abordeze problema riscului de a ne confrunta cu o penurie de medicamente esențiale folosite în spitale pentru tratarea pacienților cu coronavirus.

Societățile farmaceutice generice produc cea mai mare parte a medicamentelor esențiale de care este în prezent nevoie în spitale, de urgență și în cantități mari, pentru a evita penuria.

În circumstanțele actuale, această cooperare temporară pare, într-adevăr, justificabilă în temeiul legislației antitrust a UE, având în vedere obiectivul său și garanțiile instituite pentru a se evita preocupările legate de nerespectarea legislației în materie de concurență și atât timp cât cooperarea se desfășoară în limitele comunicate Comisiei.

În același timp, Comisia subliniază că, în aceste circumstanțe excepționale, este mai important ca oricând ca întreprinderile și consumatorii să beneficieze de protecție în temeiul legislației în materie de concurență.

Prin urmare, executivul european va continua să monitorizeze îndeaproape și în mod activ evoluțiile relevante ale pieței pentru a detecta întreprinderile care profită de situația actuală pentru a încălca legislația antitrust a UE, fie prin acorduri anticoncurențiale, fie abuzând de poziția lor dominantă.

Pandemia de coronavirus a dus la apariția unui șoc general la nivelul ofertei

Aceste măsuri apar pe fondul unui șoc general la nivelul ofertei, ca urmare a perturbării lanțurilor de aprovizionare, și a unei creșteri bruște a cererii, cauzate în principal de o creștere puternică a cererii pentru anumite produse și servicii, în special în sectorul medical, pe fondul pandemiei de coronavirus.

Aceste circumstanțe riscă să genereze o penurie de produse medicale esențiale, situație care s-ar putea agrava odată cu evoluția pandemiei. Este vorba, în special, de medicamentele și echipamentele medicale care sunt utilizate pentru tratarea pacienților cu coronavirus. Urgențele în materie de aprovizionare provocate de epidemia de coronavirus pot apărea și în ceea ce privește alte bunuri și servicii esențiale, din alte sectoare decât cel medical.

Pentru a aborda în timp util aceste șocuri cu caracter excepțional și a evita penuria, este posibil ca întreprinderile să fie nevoite să se coordoneze rapid, astfel încât să poată depăși sau, cel puțin, atenua efectele crizei, în beneficiul final al cetățenilor. Acest lucru ar putea să necesite, la rândul său, reorientarea sau intensificarea producției în cel mai eficient mod posibil.

De exemplu, este posibil ca întreprinderile să fie nevoite să se coordoneze în ceea ce privește producția, gestionarea stocurilor și, eventual, distribuția de medicamente, astfel încât nu toate întreprinderile să se concentreze pe unul sau mai multe medicamente, neglijându-se alte medicamente care ar rămâne sub nivelul optim de producție.

O astfel de coordonare ar fi contrară normelor antitrust în condiții normale. În contextul unei pandemii precum cea de coronavirus, o astfel de coordonare poate însă aduce beneficii importante cetățenilor.

Comisia va aplica comunicarea începând cu data de 8 aprilie și până la noi dispoziții și invită părțile interesate să acceseze pagina web a DG COMP dedicată acestui subiect pentru a fi la curent cu informațiile actualizate Pentru toate informațiile actuale referitoare la aplicarea normelor antitrust în perioada pandemiei de coronavirus.

Site-ul conține, de asemenea, detalii cu privire la modul cum se pot obține îndrumări din partea DG COMP privind respectarea legislației UE în materie de concurență referitoare la inițiativele specifice de cooperare avute în vedere de părțile interesate.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending