Connect with us

CONSILIUL UE

Pachetul ”Fit for 55”: Consiliul UE, pregătit de negocieri cu PE asupra reducerii emisiilor și a impactului social al acestora

Published

on

© France Diplomatie - MEAE - Flickr

Consiliul Uniunii Europene a adoptat poziția de negociere (abordarea generală) cu privire la propuneri legislative importante din pachetul ”Fit for 55”, prezentat de Comisia Europeană la 14 iulie, anul trecut, care va permite Uniunii Europene să își reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990, având ținta de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

”Obținerea, sub conducerea președinției franceze, a unui acord între statele membre cu privire la pachetul <<Fit for 55>> reprezintă un pas crucial în atingerea obiectivelor climatice în principalele sectoare ale economiei. Tranziția ecologică și energetică va avea nevoie de contribuția tuturor sectoarelor și a tuturor statelor membre, într-o manieră echitabilă și incluzivă. Consiliul este acum pregătit să negocieze cu Parlamentul European cu privire la încheierea pachetului, plasând astfel Uniunea Europeană mai mult ca niciodată în avangarda luptei împotriva schimbărilor climatice”, a declarat Agnès Pannier-Runacher, ministrul francez pentru tranziție energetică.

Statele membre au adoptat o poziție comună privind sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), partajarea eforturilor între statele membre în sectoarele care nu sunt incluse în ETS (ESR), emisiile și absorbțiile rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF), crearea unui fond social pentru climă (SCF) și noi standarde de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete.

Potrivit unui comunicat al Consiliului, aceste acorduri pregătesc terenul pentru negocierile cu Parlamentul European.

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) este o piață a carbonului bazată pe un sistem de plafonare și comercializare a certificatelor de emisii pentru industriile mari consumatoare de energie și pentru sectorul producției de energie.

Consiliul a convenit să mențină ambiția globală de 61% de reducere a emisiilor până în 2030 în sectoarele acoperite de EU ETS, după cum a propus Comisia.

De asemenea, Consiliul a convenit asupra unei reduceri unice a plafonului global de emisii cu 117 milioane de certificate (”reeșalonare”) și asupra creșterii ratei anuale de reducere a plafonului cu 4,2% pe an (”factor de reducere liniară”).

Consiliul a aprobat propunerea de consolidare a rezervei de stabilitate a pieței (RSM), prin prelungirea, dincolo de 2023, a ratei anuale crescute de absorbție a cotelor (24 %) și prin stabilirea unui prag de 400 de milioane de certificate peste cele plasate în rezervă care nu mai sunt valabile.

Consiliul a convenit ca lansarea mecanismului care activează eliberarea certificatelor MSR pe piață, în caz de creștere excesivă a prețurilor, să fie automată și mai reactivă.

În ceea ce privește sectoarele vizate de mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), Consiliul a aprobat propunerea de a pune capăt progresiv certificatelor gratuite pentru sectoarele vizate de CBAM, pe o perioadă de zece ani, între 2026 și 2035.

Reducerea va fi mai lentă la început, urmând să se observe o accelerare la finalul acestei perioade de zece ani. Sprijinul pentru decarbonizarea acestor sectoare va fi posibil prin intermediul Fondului de inovare. De asemenea, Consiliul a solicitat Comisiei să monitorizeze impactul CBAM, inclusiv asupra relocării emisiilor de dioxid de carbon la export, și să evalueze dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

În ceea ce privește Fondul de modernizare, Consiliul a menținut creșterea volumului acestuia prin scoaterea la licitație a unei cote suplimentare de 2,5 % din plafon, prin creșterea cotei de investiții prioritare la 80 % și prin adăugarea de noi sectoare eligibile, astfel cum a propus Comisia. Consiliul a decis să extindă lista statelor membre care beneficiază de Fondul de modernizare.

Proiectele privind gazele naturale nu vor fi, în principiu, eligibile pentru fond. Cu toate acestea, Consiliul a introdus o măsură tranzitorie care permite beneficiarilor fondului să continue să finanțeze proiecte de gaze naturale în anumite condiții.

De asemenea, Consiliul a consolidat anumite dispoziții ale Fondului de inovare, în special în ceea ce privește capacitatea care vizează ca participarea la proiecte să fie mai eficientă și mai echilibrată din punct de vedere geografic, păstrând în același timp principiul excelenței în alocarea proiectelor. Consiliul a convenit să acorde o atenție deosebită decarbonizării sectorului maritim în cadrul Fondului de inovare.

Consiliul a îmbunătățit guvernanța și transparența ambelor fonduri.

O alocare tranzitorie suplimentară cu titlu gratuit poate fi acordată, în anumite condiții, sectorului încălzirii urbane din anumite state membre, sub rezerva anumitor condiții, pentru a încuraja decarbonizarea acestui sector.

Consiliul a convenit să includă emisiile din transportul maritim în domeniul de aplicare al EU ETS. Statele membre sunt de acord cu propunerea Comisiei privind introducerea treptată a obligațiilor de restituire a certificatelor de către companiile de transport maritim. Întrucât statele membre care depind în mare măsură de transportul maritim vor fi, în mod natural, cele mai afectate, Consiliul a convenit să redistribuie 3,5 % din plafonul certificatelor scoase la licitație către aceste state membre. În plus, abordarea generală ia în considerare specificitățile geografice și propune măsuri tranzitorii pentru insulele mici, navigația de iarnă și călătoriile legate de obligațiile de serviciu public și consolidează măsurile de combatere a riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectorul maritim.

Abordarea generală include emisiile non-CO2 în regulamentul MRV începând cu 2024 și introduce o clauză de revizuire pentru includerea ulterioară a acestora în EU ETS.

Consiliul a convenit să creeze un nou sistem separat de comercializare a emisiilor pentru sectoarele clădirilor și transportului rutier. Noul sistem se va aplica distribuitorilor care furnizează combustibili pentru consum în sectorul clădirilor și în cel al transportului rutier.

Cu toate acestea, începerea obligațiilor de licitare și de restituire va fi amânată cu un an față de propunerea Comisiei (licitarea certificatelor începând cu 2027 și restituirea începând cu 2028).

Traiectoria de reducere a emisiilor și factorul de reducere liniară stabilit la 5,15 începând cu 2024 și la 5,43 începând cu 2028 ar rămâne așa cum a propus Comisia. Consiliul a menținut propunerea de a scoate la licitație un procent suplimentar de 30% din volumul de licitație pentru primul an de la lansarea sistemului, astfel încât acesta să funcționeze fără probleme (”frontloading”).

Consiliul a adăugat o posibilitate temporară pentru statele membre de a scuti furnizorii de restituirea certificatelor până în decembrie 2030, în cazul în care aceștia fac obiectul unei taxe pe carbon la nivel național, al cărei nivel este echivalent sau mai mare decât prețul de licitație pentru certificatele din cadrul ETS pentru sectorul clădirilor și al transporturilor.

Fond pentru atenuarea impactului social al schimbărilor climatice

Consiliul a convenit să instituie un fond  pentru atenuarea impactului social al schimbărilor climatice pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile și utilizatorii de transporturi, în vederea sprijinirii creării unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru sectoarele clădirilor și transportului rutier.

Fiecare stat membru ar urma să prezinte Comisiei un ”plan social pentru climă”, care să conțină un set de măsuri și investiții pentru a aborda impactul tarifării carbonului asupra cetățenilor vulnerabili. Fondul va oferi sprijin financiar statelor membre pentru a finanța măsurile și investițiile identificate în planurile lor, pentru a spori eficiența energetică a clădirilor, renovarea clădirilor, decarbonizarea încălzirii și a aerului condiționat în clădiri și adoptarea mobilității și a transportului cu emisii zero și cu emisii reduse.

Consiliul a convenit ca fondul să facă parte din bugetul UE și să fie alimentat din venituri externe, până la o sumă maximă de 59 de miliarde de euro. Această arhitectură bugetară ar permite fondului să beneficieze de o serie de garanții legate de bugetul european, fără a redeschide cadrul financiar multianual al UE.

Fondul ar urma să fie creat pentru perioada 2027-2032, pentru a coincide cu intrarea în vigoare a ETS pentru sectoarele clădirilor și transportului rutier, cu eligibilitatea retroactivă a cheltuielilor începând cu 1 ianuarie 2026.

Consiliul a decis să aplice un plafon de 35 % din costurile totale estimate ale planurilor sociale pentru climă pentru posibilitatea ca statele membre să ofere sprijin direct temporar pentru venit.

Consiliul a convenit că toate statele membre vor beneficia de acest fond și a menținut metoda de alocare propusă de Comisie. Consiliul a decis să nu mențină contribuția națională (cofinanțare) prevăzută în propunerea Comisiei. În ceea ce privește metoda de gestionare a fondului, Consiliul a optat pentru gestionarea directă a performanței, combinată cu elemente de gestionare partajată. Prin urmare, Consiliul a decis să ofere statelor membre posibilitatea de a beneficia de asistență tehnică pentru punerea în aplicare a măsurilor planului.

Regulamentul privind partajarea eforturilor

Consiliul a convenit asupra unui obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul UE de 40% față de 2005, pentru sectoarele care nu sunt acoperite de ETS, și anume transportul maritim intern, agricultura, deșeurile și micile industrii. Sectorul clădirilor și cel al transportului rutier vor fi acoperite atât de noul ETS, cât și de regulamentul privind partajarea eforturilor. Aceste sectoare combinate generează în prezent aproximativ 60% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.

În special, abordarea generală crește volumul  anual al certificatelor de emisii care pot fi transferate între statele membre la 10% pentru anii 2021-2025 și la 20% pentru anii 2026-2030.

Textul face, de asemenea, ca aceste schimburi să fie mai transparente, în special prin sporirea obligațiilor de raportare. Acesta facilitează utilizarea flexibilității ETS care permite celor nouă state membre să utilizeze o cantitate limitată de certificate ETS pentru a compensa mai ușor emisiile în sectoarele de partajare a eforturilor din 2021 până în 2030. De asemenea, face mai flexibile modalitățile de utilizare a rezervei suplimentare propuse de Comisie. În plus, aceasta menține propunerea de a împărți flexibilitatea legată de utilizarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) în două perioade.

Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și sivicultură

Sectorul utilizării terenurilor, al schimbării utilizării terenurilor și al silviculturii (LULUCF) cuprinde utilizarea solurilor, a copacilor, a plantelor, a biomasei și a lemnului. Emisiile și absorbțiile generate de sectorul LULUCF sunt luate în considerare în obiectivul general al UE pentru 2030.

Consiliul a confirmat obiectivul global de -310 Mt echivalent CO2 în 2030 pentru absorbantul de carbon și pentru un sector funciar neutru din punct de vedere climatic, care combină absorbțiile nete aferente LULUCF și emisiile generate de efectivele de animale și de îngrășăminte din 2030. Aceasta reprezintă o creștere a absorbțiilor cu aproximativ 15% față de nivelul actual. Normele actuale în temeiul cărora emisiile nu depășesc absorbțiile vor continua să se aplice până în 2025. Pentru perioada 2026-2030, fiecare stat membru va avea un obiectiv național obligatoriu pentru 2030.

În plus, Consiliul a stabilit pentru fiecare stat membru un angajament de a realiza o sumă a emisiilor și absorbțiilor nete de gaze cu efect de seră pentru perioada cuprinsă între 2026 și 2030 (”bugetul 2026-2030”). Bugetul se va baza pe o traiectorie de valori anuale orientative. Consiliul a decis să mențină distribuția obiectivelor între statele membre, astfel cum a fost propusă de Comisie.

Consiliul a convenit să sporească flexibilitatea pentru a sprijini statele membre care întâmpină dificultăți în îndeplinirea obiectivelor din cauza unor factori care nu depind de controlul lor și care afectează sectorul LULUCF, cu condiția ca Uniunea în ansamblu să își atingă obiectivul pentru 2030.

În special, Consiliul a introdus o flexibilitate suplimentară legată de efectele schimbărilor climatice și de solurile organice, pe baza unor criterii și indicatori obiectivi și măsurabili. Pentru a avea acces la această flexibilitate, statele membre în cauză vor trebui să prezinte dovezi Comisiei în conformitate cu o metodologie bine definită. În plus, Consiliul a decis să mențină opțiunea de excludere a emisiilor provenite din perturbări naturale din conturile LULUCF în perioada 2026-2030, sub rezerva neutilizării compensației pentru perturbări naturale în cadrul flexibilităților.

Standardele de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete

Consiliul a fost de acord să majoreze obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 pentru autoturismele și camionetele noi până în 2030 la 55% în cazul autoturismelor și la 50% în cazul camionetelor. De asemenea, Consiliul a convenit să introducă un obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 de 100% până în 2035 pentru autoturismele și camionetele noi.

Posibilitatea șoferilor de a-și reîncărca vehiculele în toate statele membre va fi asigurată prin revizuirea conexă a implementării unei infrastructuri pentru combustibili alternativi (AFIR).

În 2026, Comisia va evalua progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor de reducere cu 100% a emisiilor și necesitatea de a revizui aceste obiective, ținând seama de evoluțiile tehnologice, inclusiv în ceea ce privește tehnologiile hibride plug-in și importanța unei tranziții viabile și echitabile din punct de vedere social către emisii zero.

Consiliul a convenit să pună capăt mecanismului de reglementare a stimulentelor pentru vehiculele cu emisii zero și cu emisii scăzute (ZLEV) începând cu 2030.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

UE impune sancțiuni împotriva fostului președintele pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici, și împotriva fiului acestuia

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Statele membre au decis să impună măsuri restrictive împotriva fostului președinte pro-rus al Ucrainei, Viktor Fedorovici Ianukovici, și împotriva fiului acestuia, Oleksandr Viktorovici Ianukovici ca răspuns la agresiunea militară continuă nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceștia completează astfel lista persoanelor, entităților și organismelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în anexa la Decizia 2014/145/PESC, pentru rolul lor în subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei și a stabilității și securității statului, precum și – în cazul lui Oleksandr Viktorovici Ianukovici – pentru desfășurarea de tranzacții cu grupurile separatiste din regiunea Donbas din Ucraina.

Actele juridice relevante au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE.

Uniunea Europeană a reiterat și cu această ocazie hotărârea de a continua să ofere un sprijin puternic pentru reziliența economică, militară, socială și financiară generală a Ucrainei, inclusiv ajutor umanitar.

De asemenea, UE a condamnat din nou cu fermitate atacurile fără discriminare ale Rusiei împotriva civililor și a infrastructurii civile și solicită insistent Rusiei să își retragă imediat și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional.

”Dreptul internațional umanitar trebuie respectat, inclusiv în ceea ce privește tratamentul prizonierilor de război. Trebuie să li se permită imediat ucrainenilor, în special copiilor, care au fost strămutați forțat în Rusia să se întoarcă în siguranță. Rusia, Belarusul și toți cei responsabili de crime de război și de alte infracțiuni extrem de grave vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor, în conformitate cu dreptul internațional”, mai este precizat în comunicat.

În concluziile sale din 23-24 iunie 2022, Consiliul European a subliniat că UE își menține angajamentul ferm de a oferi sprijin militar suplimentar pentru a ajuta Ucraina să își exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii Rusiei și să își apere integritatea teritorială și suveranitatea.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Uniunea Europeană reînnoiește pentru încă șase luni sancțiunile economice împotriva Rusiei

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a decis marți, 26 iulie, să prelungească cu șase luni, până la 31 ianuarie 2023, măsurile restrictive care vizează sectoare specifice ale economiei Federației Ruse, informează comunicatul oficial.

Aceste sancțiuni, introduse pentru prima dată în 2014 ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației din Ucraina, au fost extinse în mod semnificativ din februarie 2022, având în vedere agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei.

În prezent, acestea constau într-un spectru larg de măsuri sectoriale, inclusiv restricții privind finanțele, energia, tehnologia și bunurile cu dublă utilizare, industria, transportul și bunurile de lux.

Citiți și: Al șaselea pachet de sancțiuni: UE impune măsuri restrictive împotriva a încă 65 de persoane și 18 entități din Rusia

Pe lângă sancțiunile economice impuse Federației Ruse, UE a instituit diferite tipuri de măsuri ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Printre acestea se numără: restricții privind relațiile economice cu Crimeea anexată ilegal și cu orașul Sevastopol, precum și cu zonele neguvernamentale controlate din regiunile Donețk și Luhansk; măsuri restrictive individuale (înghețarea activelor și restricții de călătorie) pentru o gamă largă de persoane și entități, precum și măsuri diplomatice.

Începând cu 24 februarie, UE a adoptat o serie de pachete de sancțiuni fără precedent ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Potrivit comunicatului citat, UE condamnă în termenii cei mai fermi războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care încalcă în mod flagrant suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. UE îndeamnă Rusia să înceteze imediat atacurile sale nediscriminatorii împotriva civililor și a infrastructurii civile și să își retragă imediat și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei, în interiorul granițelor sale recunoscute la nivel internațional.

Uniunea Europeană este de neclintit în angajamentul său de a ajuta Ucraina să își exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii rusești și să construiască un viitor pașnic, democratic și prosper. De asemenea, rămâne angajată să continue să susțină capacitatea Ucrainei de a-și apăra integritatea teritorială și suveranitatea.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE au convenit să reducă cu 15% consumul de gaze până în primăvara anului viitor, cu anumite excepții și posibilități de a solicita derogare de la această țintă

Published

on

© EU2022CZ/ Flickr

Statele membre au ajuns marți la un acord politic privind reducerea voluntară a consumului de gaz natural cu 15% până în primăvara anului viitor, în încercarea de a spori securitatea aprovizionării cu energie a UE.

Regulamentul prevede, de asemenea, posibilitatea de a declanșa o ”alertă la nivelul Uniunii” privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatorie.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, scopul acestei reduceri a cererii de gaze este de a face economii înaintea iernii, în contextul în care există temeri cu privire la posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze naturale din partea Rusiei, care folosește în mod constant energia ca pe o armă.

”UE este unită și solidară. Decizia de astăzi a arătat în mod clar că statele membre se vor opune cu tărie oricărei încercări a Rusiei de a diviza UE prin utilizarea aprovizionării cu energie drept armă. Adoptarea propunerii de reducere a gazelor într-un timp record a consolidat, fără îndoială, securitatea noastră energetică comună. Economisirea gazului acum va îmbunătăți gradul de pregătire. Iarna va fi mult mai ieftină și mai ușoară pentru cetățenii și industria UE”, a transmis ministrul ceh pentru industrie și comerț, Jozef Sikela, a cărui țară deține președinția Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și:
Comisia Europeană propune un plan pentru a reduce consumul de gaze în UE cu 15% până în primăvara anului viitor

Statele membre au convenit să își reducă cererea de gaze cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, recurgând la măsuri pe care acestea le aleg.

Excepții

Întrucât toate țările UE vor depune eforturile necesare pentru a atinge aceste ținte, Consiliul a prevăzut anumite excepții și posibilități de a solicita o derogare de la obiectivul obligatoriu de reducere a cererii de gaze naturale, reflectând astfel situațiile particulare din statele membre, asigurându-se în același timp că reducerea cererii de gaze este suficientă în privința creșterii securității aprovizionării în UE.

Consiliul a convenit ca statele membre care nu sunt interconectate la rețelele de gaze ale altor state membre să fie scutite de reducerea obligatorie de gaze, deoarece acestea nu ar fi în măsură să elibereze volume semnificative de gaze prin conducte în beneficiul altor state membre. S

Statele membre ale căror rețele electrice nu sunt sincronizate cu sistemul european de energie electrică și care depind în mare măsură de gaz pentru producția de energie electrică sunt, de asemenea, scutite, pentru a evita riscul unei crize de aprovizionare cu energie electrică.

Țările UE pot solicita derogare pentru a se adapta la obligațiile de reducere a cererii de gaze în cazul în care dispun de interconexiuni limitate cu alte țări UE și în cazul în care pot face dovada că ale lor capacități de export prin interconectoare și infrastructură internă de gaz natural lichefiat (GNL) sunt utilizate pentru a redirecționa la maximum gazele către alte state membre.

De asemenea, statele membre pot solicita o derogare în cazul în care și-au depășit obiectivele de umplere a depozitelor de gaz, dacă depind în mare măsură de gaz ca materie primă pentru industriile critice sau dacă consumul lor de gaz a crescut cu cel puțin 8% în ultimul an, comparativ cu media ultimilor cinci ani.

În ce condiții poate fi declarată ”alertă la nivelul Uniunii”?

Țările membre au convenit, de asemenea, să sporească rolul Consiliului în declanșarea unei ”alerte la nivelul Uniunii”.

Astfel, aceasta va fi activată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, la propunerea Comisiei.

Alerta la nivelul Uniunii poate fi declanșată atunci când există un risc considerabil de penurie de gaze, o cerere neobișnuit de mare de gaze sau în cazul în care cel puțin cinci țări membre care au declarat alertă națională solicită Comisiei Europene să declanșeze acest mecanism.

Când vine vorba de măsurile necesare pentru reducerea cererii de gaze, statele membre au convenit că ar trebui să acorde prioritate măsurilor care nu afectează clienții protejași, precum consumatorii casnici sau serviciile esențiale pentru funcționarea societății, cum ar fi entitățile critice, asistența medicală și apărarea.

Măsuri sugerate pentru reducerea cererii de gaze naturale 

Printre măsurile care ar putea contribui ale atingerea acestei ținte convenite marți se numără reducerea gazului consumat în sectorul energiei electrice, măsuri de încurajare a schimbării combustibilului în industrie, campanii naționale de sensibilizare, obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii și măsuri bazate pe piață, cum ar fi licitațiile între întreprinderi.

Statele membre își vor actualiza planurile naționale de urgență care stabilesc măsurile de reducere a cererii și vor informa periodic Comisia cu privire la evoluția planurilor lor.

Regulamentul reprezintă o măsură excepțională și extraordinară, prevăzută pentru o perioadă limitată de timp.

Prin urmare, acesta se va aplica timp de un an, iar Comisia va efectua o reexaminare pentru a lua în considerare prelungirea sa, având în vedere situația generală a aprovizionării cu gaze a UE, până în mai 2023.

Textul convenit marți va fi adoptat în mod oficial printr-o procedură scrisă. Procedura scrisă va fi lansată și încheiată în zilele următoare, în urma unor revizuiri tehnice ale textului.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA6 hours ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.7 hours ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA8 hours ago

Ziua Internațională a Tineretului. Nicolae Ciucă: Când ne-am asumat guvernarea, ne-am asumat și responsabilitatea pentru viitorul tinerilor

NEWS9 hours ago

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

U.E.11 hours ago

Cancelarul german respinge propunerea de eliminare a vizelor turistice pentru cetățenii ruși și promite Ucrainei suplimentarea ajutorului militar

U.E.12 hours ago

Estonia, strictă în privința accesului cetățenilor ruși pe teritoriul său. Doar cei cu vize acordate de alte state europene pot intra

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

CHINA12 hours ago

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Zelenski: Rusia a transformat centrala nucleară de la Zaporojie într-un câmp de luptă. Moscova poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie

ROMÂNIA1 day ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending