Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Pachetul Mobilitate I: Marian-Jean Marinescu cere instituțiilor UE să elimine din legislație întoarcerea obligatorie a camioanelor. Comisia Europeană a constatat că măsura ar crește cu până la 4,6% emisiile de CO2

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a salutat vineri studiile publicate de Comisia Europeană privind Pachetul de Mobilitate, document legislativ care afectează activitatea transportatorilor din Europa de Est, inclusiv România.

Sper că Parlamentul European și Consiliul vor accepta realitatea și vor cere eliminarea din legislație a întoarcerii camioanelor“, a scris, pe Facebook, Marinescu, care este coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European și care a solicitat în trecut întocmirea unor astfel de studii.

Comisia Europeană a publicat vineri rezultatele a două studii pe care le-a comandat pentru a evalua impactul așteptat al două aspecte specifice ale pachetului I de mobilitate, adoptat la 15 iulie 2020.

Aceste două cerințe – întoarcerea obligatorie a vehiculului în statul membru de stabilire la fiecare opt săptămâni și aplicarea cotelor de cabotaj pentru operațiunile internaționale de transport combinat – au fost introduse de Parlamentul European și Consiliu și nu au făcut parte din propunerile Comisiei. Cele două dispoziții nu fuseseră supuse unei evaluări de impact înainte de adoptarea pachetului de către colegiuitori și, prin urmare, Comisia s-a angajat să continue o evaluare atentă a impactului probabil al acestora asupra climei, mediului și pieței unice.

Rezultatele sugerează că obligația de întoarcere a camioanelor și cotele impuse operațiunilor de transport combinat sunt susceptibile de a avea efecte negative, inclusiv o creștere a emisiilor de transport. Comisia evaluează îndeaproape rezultatele studiului în contextul Acordului verde european, al strategiei sale de mobilitate durabilă și inteligentă și al funcționării pieței unice.

Analiza obligației de întoarcere a vehiculelor arată că aplicarea acestei dispoziții ar putea duce până 2,9 milioane de tone de emisii suplimentare de dioxid de carbon (CO2) în 2023, reprezentând o creștere cu 4,6% a emisiilor internaționale de transport rutier de marfă.

În trei scenarii studiate de către Comisia Europeană, creșterea emisiilor de CO2 variază de la 0,8% la 4,6%.

În timpul negocierilor cu Parlamentul European și cu Consiliul privind pachetul de mobilitate, Comisia a făcut o declarație cu privire la aceste două aspecte, exprimându-și îngrijorarea că acestea contravin ambițiilor Pactului verde european.

La 23 octombrie anul trecut, România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”.

Dispozițiile actelor UE vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Transporturilor privesc acele aspecte care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv: interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință; obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare; stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

De asemenea, săptămâna trecută, România a depus mai multe cereri Grefa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) privind intervenţia statului român în 12 acţiuni în anularea unor dispoziţii din Pachetul Mobilitate I.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Noul Bauhaus european: Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ca proiectele să se alinieze cu politicile cheie ale UE, ”să creeze noi locuri de muncă și oportunități de afaceri”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a solicitat în Parlamentul European ca proiectele din Noul Bauhaus european să se alinieze cu Pactul Verde European, ”să creeze noi locuri de muncă și oportunități de afaceri și să îmbunătățească accesibilitatea”, fiind în același timp inclusive.

Într-o explicație pentru CaleaEuropeană.ro privind votul asupra raportului referitor la Noul Bauhaus european, acesta a detaliat că ”Noua construcție europeană (cum ar putea fi traducerea în românește a New European Bauhaus – NEB) este mai mult decât un set de reguli europene”.

”Este o mișcare culturală paneuropeană cu efecte în multiple planuri ale societății, de la spațiile în care trăim, la felul în care vom trăi în aceste spații. Rezultatele vor depinde de criteriile de selecție a proiectelor”, a menționat Marinescu.

Eurodeputatul este de părere că Noul Bauhaus european ”trebuie să se concentreze în primul rând pe oameni, prin îmbunătățirea calității vieții acestora, prin crearea de spații de locuit sănătoase și accesibile, inclusiv în zonele mai puțin dezvoltate, suburbane și îndepărtate, abordând segregarea spațială și excluderea istorică a grupurilor sociale”.

Mai mult, Noul Bauhaus european ”trebuie să protejeze cetățenii împotriva dezastrelor naturale și legate de climă”, consideră Marinescu.

”Banii nu sunt de ajuns”, a semnat eurodeputatul, care a spus că Parlamentul European a solicitat  ”500 de milioane de euro, bani proaspeți din programul de cercetare și inovare Horizon Europe, bani care vor trebui incluși la revizuirea bugetului european din 2023”.

Prin raportul adoptat la 14 septembrie cu 466 de voturi pentru, 83 împotrivă și 55 de abțineri, Parlamentul European insistă asupra unor criterii concrete de selecție a proiectelor și inițiativelor din cadrul Noului Bauhaus European, care vor fi finanțate cu bani europeni.

Mai mult, eurodeputații cer Comisieica, pentru următorul Cadru Financiar Multianual de după 2027, să propună un nou program independent ”New European Bauhaus”, fără a reduce finanțarea programelor Europa creativă, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate, care sunt deja subfinanțate.

Noul Bauhaus european aduce o dimensiune culturală și creativă Pactului verde european, cu scopul de a demonstra modul în care inovarea durabilă oferă experiențe concrete și pozitive în viața noastră de zi cu zi.

În ceea ce privește finanțarea, în perioada 2021-2022 vor fi alocate aproximativ 85 de milioane de euro proiectelor legate de noul Bauhaus european din cadrul programelor UE. Multe alte programe ale UE vor integra noul Bauhaus european ca element de context sau ca prioritate, fără un buget specific predefinit.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Energiile regenerabile, una dintre soluții pentru eliminarea dependenței energetice a UE, nu doar de Rusia, dar de orice altă țară cu regim nedemocratic

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Energiile regenerabile sunt una dintre soluțiile pentru reducerea și eliminarea în timp a dependenței energetice a UE, nu doar de Rusia, dar de oricare altă țară cu regim nedemocratic, consideră eurodeputatul Marian-Jean Marinescu.

Într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro, acesta a anunțat că a susținut, prin votul său, în plenul reunit al Parlamentului European, creșterea la 45% până în 2030 a ponderii energiei regenerabile din totalul consumului la nivelul UE, prevedere propusă prin revizuirea Directivei pentru energie regenerabilă (RED III).

”Deja, prin schimbarea de paradigmă impusă de agresiunea neprovocată a Rusiei în Ucraina, UE s-a reconfigurat: la ora la care vorbim, dependența de Rusia a scăzut la 15 % (față de 30% cât era înainte de război), iar Rusia nu mai este furnizorul principal de gaz, ci furnizorul cu numărul 4. De aceea, am susținut creșterea la 45% până în 2030 a ponderii energiei regenerabile din totalul consumului la nivelul UE, prevedere propusă prin revizuirea Directivei pentru energie regenerabilă (RED III). Acest lucru se traduce și printr-o o creștere corespunzătoare a finanțării acestor tipuri de proiecte, iar banii vor veni din Bugetul UE 2021-2027, Mecanismul de Redresare și Reziliență, Fondurile pentru Inovare și Modernizare EU ETS și noul instrument REPowerEU”, a subliniat Marinescu în declarația mai sus amintită.

Eurodeputatul a detaliat că ”fiecare sector economic (transporturile, clădirile, încălzirea și răcirea centralizată, etc.) are, potrivit documentului adoptat de Parlament, obiective specifice”.

De exemplu, în transport, utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile va conduce la scăderea cu 16% a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar asta prin utilizarea din ce în ce mai mult a biocombustibililor de ultimă generație sau a hidrogenului. Fiecare stat membru va trebui să dezvolte două proiecte transfrontaliere pentru extinderea energiei electrice verzi, o oportunitate excelentă ca relațiile României cu Moldova să primească un nou impuls de dezvoltare viitoare. Documentul mai prevede că statele membre cu un consum anual de energie electrică de peste 100 TWh vor trebui să dezvolte un al treilea proiect de acest gen până în 2030”, au fost detaliile suplimentare oferite de Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European.

Textul la care face trimitere europarlamentarul a fost adoptat săptămâna trecută cu 418 voturi pentru, 109 împotrivă și 111 abțineri.

Legislația prin care se revizuiește Directiva privind energia din surse regenerabile definește obiective separate pentru sectoare precum transporturile, clădirile și încălzirea și răcirea centralizată. În sectorul transporturilor, utilizarea surselor regenerabile de energie ar trebui să conducă la o reducere cu 16% a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin utilizarea unor ponderi mai mari de biocombustibili avansați și a unei cote mai ambițioase pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică, cum ar fi hidrogenul.

Industria ar trebui să intensifice utilizarea surselor regenerabile de energie cu 1,9 puncte procentuale pe an, iar a rețelelor de termoficare cu 2,3 puncte procentuale.

Fiecare stat membru va trebui să dezvolte două proiecte transfrontaliere pentru extinderea energiei electrice verzi. Statele membre cu un consum anual de energie electrică de peste 100 TWh vor trebui să dezvolte un al treilea proiect de acest gen până în 2030.

Eurodeputații au adoptat, de asemenea, amendamente care solicită reducerea treptată a ponderii biomasei lemnoase primare considerată ca energie din surse regenerabile.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu: Stabilirea salariului minim trebuie să pornească de la costurile unei vieți decente, urmărind astfel combaterea sărăciei și creșterea nivelul de trai

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a sprijinit prin votul său adoptarea în plenul Parlamentului European a primei directive care stabilește regulile care vor sta la baza formării salariului minim în statele membre UE.

„În această perioadă dificilă pentru cetățenii europeni, componenta socială a politicilor Uniunii devine tot mai importantă și fiecare măsură care sporește siguranța unui nivel de trai decent pentru cât mai mulți cetățeni trebuie sprijinită”, a transmis eurodeputatul într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit deputatului european, stabilirea salariului minim trebuie să pornească de la costurile unei vieți decente în fiecare țară în care muncitorii își desfășoară activitatea, urmărind astfel combaterea sărăciei și creșterea nivelul de trai.

De asemenea, acesta a subliniat că, alături de criterii precum rata șomajului, productivitate și competitivitate, „coșul de bunuri și servicii” este un alt instrument care trebuie inclus în stabilirea salariului minim.

„Iar acest coș de bunuri și servicii la prețuri reale la nivel național, include pe lângă necesitățile materiale precum hrana, îmbrăcămintea și locuința și necesitatea participării la activități culturale, educaționale și sociale. În plus, în cazul în care nu au loc indexări ale salariului minim, pot avea loc renegocieri colective la fiecare doi ani, cu implicarea partenerilor sociali”, a explicat Marian-Jean Marinescu. 

Cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă și 44 abțineri, Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o nouă legislație privind salariile minime adecvate în UE.

Legislația UE, convenită cu Consiliul în iunie, urmărește să amelioreze condițiile de viață și de muncă ale tuturor lucrătorilor din UE, precum și să promoveze progresul economic și social. În acest scop, ea stabilește cerințe minime pentru caracterul adecvat al salariilor minime prevăzute de legislația națională și/sau de acordurile colective și ameliorează accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim.

Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Țările UE în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme și nici să facă acordurile respective universal aplicabile.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA35 mins ago

Comisia Europeană propune noi norme de răspundere privind produsele și inteligența artificială pentru a proteja consumatorii și a încuraja inovarea

INTERNAȚIONAL38 mins ago

NATO și UE consideră că scurgerile de gaz din conductele Nord Stream sunt „acte de sabotaj”: Orice perturbare deliberată a infrastructurii energetice europene este inacceptabilă

CHINA42 mins ago

Vicepreședinta SUA condamnă acțiunile Chinei care ”subminează ordinea internațională bazată pe reguli”

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Digitalizării: Lucrăm intens să operaționalizăm un oficiu românesc pentru știință și tehnologie în Silicon Valley

NATO2 hours ago

Mircea Geoană dă asigurări că ”niciun simulacru de referendum” nu va opri NATO să sprijine Ucraina ”atât timp cât este nevoie”: Războiul rus este dus împotriva unei lumi guvernate de reguli

ROMÂNIA3 hours ago

David Muniz atribuie succesul companiilor americane în România preponderent angajamentului Guvernului față de transparență

Cristian Bușoi3 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, dezbatere comună alături de premierul Greciei Kyriakos Mitsotakis

ROMÂNIA3 hours ago

BERD și-a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești, prognozând o creștere de 5,4% în acest an și de 1,9% în 2023

U.E.4 hours ago

UE va sprijini orice investigație privind scurgerile din gazoductele Nord Stream după ce Guvernul danez a evaluat că ar fi rezultatul unui act deliberat

U.E.4 hours ago

Numărul rușilor care își părăsesc țara pentru a intra în UE crește semnificativ. Finlanda, destinația preferată

JUSTIȚIE1 day ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.5 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA5 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU7 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL7 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending