Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Pachetul Mobilitate I: Marian-Jean Marinescu cere instituțiilor UE să elimine din legislație întoarcerea obligatorie a camioanelor. Comisia Europeană a constatat că măsura ar crește cu până la 4,6% emisiile de CO2

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a salutat vineri studiile publicate de Comisia Europeană privind Pachetul de Mobilitate, document legislativ care afectează activitatea transportatorilor din Europa de Est, inclusiv România.

Sper că Parlamentul European și Consiliul vor accepta realitatea și vor cere eliminarea din legislație a întoarcerii camioanelor“, a scris, pe Facebook, Marinescu, care este coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European și care a solicitat în trecut întocmirea unor astfel de studii.

Comisia Europeană a publicat vineri rezultatele a două studii pe care le-a comandat pentru a evalua impactul așteptat al două aspecte specifice ale pachetului I de mobilitate, adoptat la 15 iulie 2020.

Aceste două cerințe – întoarcerea obligatorie a vehiculului în statul membru de stabilire la fiecare opt săptămâni și aplicarea cotelor de cabotaj pentru operațiunile internaționale de transport combinat – au fost introduse de Parlamentul European și Consiliu și nu au făcut parte din propunerile Comisiei. Cele două dispoziții nu fuseseră supuse unei evaluări de impact înainte de adoptarea pachetului de către colegiuitori și, prin urmare, Comisia s-a angajat să continue o evaluare atentă a impactului probabil al acestora asupra climei, mediului și pieței unice.

Rezultatele sugerează că obligația de întoarcere a camioanelor și cotele impuse operațiunilor de transport combinat sunt susceptibile de a avea efecte negative, inclusiv o creștere a emisiilor de transport. Comisia evaluează îndeaproape rezultatele studiului în contextul Acordului verde european, al strategiei sale de mobilitate durabilă și inteligentă și al funcționării pieței unice.

Analiza obligației de întoarcere a vehiculelor arată că aplicarea acestei dispoziții ar putea duce până 2,9 milioane de tone de emisii suplimentare de dioxid de carbon (CO2) în 2023, reprezentând o creștere cu 4,6% a emisiilor internaționale de transport rutier de marfă.

În trei scenarii studiate de către Comisia Europeană, creșterea emisiilor de CO2 variază de la 0,8% la 4,6%.

În timpul negocierilor cu Parlamentul European și cu Consiliul privind pachetul de mobilitate, Comisia a făcut o declarație cu privire la aceste două aspecte, exprimându-și îngrijorarea că acestea contravin ambițiilor Pactului verde european.

La 23 octombrie anul trecut, România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”.

Dispozițiile actelor UE vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Transporturilor privesc acele aspecte care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv: interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință; obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare; stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

De asemenea, săptămâna trecută, România a depus mai multe cereri Grefa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) privind intervenţia statului român în 12 acţiuni în anularea unor dispoziţii din Pachetul Mobilitate I.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, și-a exprimat speranța ca viitorul apropiat ”să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor statelor” care sunt traversate de acest fluviu.

Europarlamentarul român a participat joi la o dezbatere, organizată de Camera de Comerț și Industrie din România (CCIR) în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, referitoare la valorificarea transportului pe Dunăre și Marea Neagră și stimularea comerțului internațional durabil.

În acest context, Marinescu a reiterat mesajul său referitor la nevoia unei ”coordonări de la nivelul Comisiei Europene, care să negocieze cu toate statele membre și să ducă finanțarea necesară din fonduri UE alocate către fiecare stat membru către canalul navigabil”.

”Dunărea este un subiect extrem de important, mai ales pentru România. Ar fi un sector economic extrem de profitabil. Noua religie este Green Deal și există niște sloganuri Shift2Rail, Shift2Water, să mutăm transportul pe de pe rutier pe calea ferată sau pe apă. Nici calea ferată, nici apa nu sunt pregătite să primească un flux de marfă mult mai mare. Dacă nu se face ceva, aceste ținte nu vor putea fi îndeplinite”, a atras atenția eurodeputatul.

Acesta a amintit și de momentul în care a elaborat, în 2010, alături de alți alți colegi din Ungaria, Austria și Germania, poziția Grupului PPE din Parlamentul European față de Strategia europeană a Dunării, în care solicitau Comisiei să se implice în coordonare.

”Spre deosebire de prima strategie a Mării Baltice, aici există o problemă: dacă unul dintre statele care sunt pe Dunăre nu investește, tot proiectul este pus în pericol. Nu s-a întâmplat acest lucru. S-au produs multe conferințe, documente, dar progresul a fost foarte mic în teren și, după opinia mea, nu vor fi foarte multe progrese pentru armonizarea regulamentelor, pentru o coordonare a investițiilor pentru realizarea a ceea ce este mai important, canalul navigabil. Dacă există navigabilitate pe toată durata anului pe Dunăre, atunci traficul va creștere interesul operatorilor economici va crește”, și-a arătat dezamăgirea Marinescu.

Citiți și:
Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei guvernanțe la nivel UE pentru a face mare salt de mutare a transportului pe căile navigabile și pe calea ferată
Trei proiecte-pilot depuse de Marian-Jean Marinescu au primit calificativul maxim din partea Comisiei Europene: În toamnă, după ce vor fi adoptate de Parlamentul European, vor intra în lucru

Potrivit CCIR, În 2019, la nivelul UE, transportul maritim de mărfuri pe distanțe scurte a reprezentat 60% (estimat la aproape 1,8 miliarde tone de mărfuri) din totalul de mărfuri transportate pe cale maritimă către și din principalele porturi ale UE. Portul Rotterdam a rămas cel mai mare port al UE pentru transport maritim pe distanțe scurte, gestionând un total de 204 milioane de tone de mărfuri, urmat de portul Antwerpen (101 mln. tone de mărfuri) și Amsterdam (53 mln. tone), în timp ce portul Constanța se clasează pe locul 14, gestionând în 2019 – 28,5 mln. tone de mărfuri pe distanțe scurte. Așadar, este evident că transportul maritim joacă un rol vital în asigurarea lanțurilor de aprovizionare pentru dezvoltarea comerțului global.

Conform unor estimări ale Agenției Europene de Mediu, transportul maritim este responsabil pentru 13,4% din totalul emisiilor de CO2 de la nivel european, adică de aproape șase ori mai puțin decât emisiile de dioxid de carbon provenit din transportul rutier (71,7%).

 

©European Environment Agency

 

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

Published

on

© colaj foto (European Union 2020 - Source : EP/ European Union 2021 - Source : EP)

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că ”vina combustibililor fosili” în criza prețurilor la energie ”nu este atât de mare” și că situația creată reprezintă ”o reacție a pieței la Pactul ecologic european”.

Europarlamentarul a participat joi la reuniunea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, al cărei membru supleant este, în cadrul căreia comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a prezentat noile măsuri pentru abordarea situației excepționale a creșterii prețurilor în acest domeniu.

Astfel, Marian-Jean Marinescu a reluat întrebările sale la adresa Comisiei Europene cu privire la necesarul de energie în 2030, în contextul aplicării pachetului ”Fit fot 55”.

”Sunt de părere că partea combustibililor fosili în această criză nu este atât de mare, vina lor nu este atât de mare. Este o reacție a pieței la măsurile din Pactul ecologic. Dumneavoastră și alți colegi ați spus că energiile regenerabile reprezintă soluția. Poate. Trebuie să vedem însă cum, cât și când se va întâmpla acest lucru. Sunteți comisar. Ați aprobat în Colegiul Comisarilor pachetul <<Fit for 55>>. Am următoarea întrebare. Am trimis o întrebare în scris, dar nu am primit răspuns. Spuneți-ne: care va fi necesarul de energie în 2030, dacă se aplică acest pachet așa cum este propus acum de către Comisie? Care va fi mixul de energie necesar pentru a acoperi toate măsurile propuse de către Comisie?”, a întrebat eurodeputatul, care a anticipat în trecut că  ”identificarea și menținerea unui echilibru între îndeplinirea obiectivelor de mediu și păstrarea competitivității economiei UE” va fi un proces ”foarte dificil”, ca urmare a aplicării unor ”criterii șablon, care nu permit o abordare specifică a statelor membre” și care ”riscă să afecteze competitivitatea economică și nivelul de trai al cetățenilor”.

De altfel, acesta a solicitat Executivului european să pună ”mai multă rațiune în religia Green Deal”, în contextul creșterii prețurilor la energie, arătându-și deschiderea pentru folosirea gazului și energiei atomice.

În răspunsul său, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a explicat că ”există planuri energetice naționale deja. Au fost prezentate până în 2019. Scopul nostru este ca 65% din electricitate să vină din energie regenerabilă până în 2030. Încurajăm statele UE să folosească fondurile de redresare și alte venituri suplimentare.”

Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu anticipează că ”identificarea și menținerea unui echilibru între îndeplinirea obiectivelor de mediu și păstrarea competitivității economiei UE” va fi un proces ”foarte dificil”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu critică prevederile șablon din Actul delegat al Comisiei Europene referitor la taxonomie, care riscă să afecteze ”competitivitatea economică și nivelul de trai al cetățenilor.”

”Găsirea și menținerea unui echilibru între îndeplinirea obiectivelor de mediu prevăzute în Pactul Ecologic și păstrarea competitivității economiei europene se dovedește a fi un demers foarte dificil. Suntem practic la începutul reglementării efective a ambițioaselor obiective fixate de Comisie prin Pachetul Green Deal, când dosarele specifice fiecărui domeniu de activitate ajung în Parlamentul European, pentru dezbatere și aprobare. Așa cum bănuiam, toate aceste reglementări sunt pe cât de complexe, pe atât de controversate iar găsirea unei linii comune este foarte dificilă, chiar și în interiorul aceluiași grup politic”, și-a exprimat îngrijorarea Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Actul delegat al Comisiei Europene referitor la taxonomie a ajuns pe agenda primei sesiuni plenare din octombrie. Acesta stabilește criteriile prin care o activitate economică se califică ca nefiind dăunătoare mediului și chiar contribuie la combaterea schimbărilor climatice.

”Aceste criterii sunt extrem de importante deoarece vor condiționa foarte strict finanțarea activităților economice, în funcție de conformarea sau nu a proiectelor economice la obiectivele de mediu și energie pentru 2030”, a subliniat eurodeputatul.

În acest context, Marinescu a anunțat că a votat împotriva Actului delegat deoarece ”prevederile legate de energie nucleară, gaz natural și combustibili alternativi vor îngreuna accesul la finanțare pentru proiectele din aceste domenii.”

”În plus, noile măsuri propuse de către Comisie interferează cu principiul neutralității tehnologice, principiu de bază al politicilor Uniunii și care favorizează diversitatea alternativelor tehnologice”, a completat europarlamentarul.

”Aplicarea unor criterii șablon, care nu permit o abordare specifică a statelor membre, riscă să afecteze competitivitatea economică și nivelul de trai al cetățenilor, în timp ce definirea acestor criterii într-o manieră simplistă, de genul bun sau rău va funcționa împotriva obiectivului principal al reglementării, și anume finanțarea schimbărilor esențiale în economia reală”, a conchis Marian-Jean Marinescu, care a solicitat în trecut Comisiei Europene să încurajeze exploatarea energiei nucleare și să introducă această tehnologie în taxonomie. 

Apelul acestuia venea după adoptarea unui pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

În contextul creșterii prețurilor la energie, eurodeputatul român a sfătuit Executivul european ”să pună mai multă rațiune în religia Green Deal”, arătându-și deschiderea față de ”folosirea gazului și a energiei atomice” pentru a evita o repetare a crizei.

Instituția europeană mai sus amintită urmează să prezinte lunile următoare hotărârea sa cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Astfel,  Franța, Slovenia, România și alte țări din centrul și estul Europei au făcut apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”, reluând un demers comun din luna martie.

Presiunea vine în contextul creșterii prețurilor la energie, lucru ce a dus la o scădere a cererii de gaze naturale din partea sectorului industrial, care se confruntă cu dificultatea de a-și derula operațiunile.

Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a dat asigurări că statele membre au în depozite suficiente gaze naturale pentru a face față iernii, însă recenta creștere a prețurilor arată că este nevoie de o tranziție rapidă la surse regenerabile și să fie reformată piața gazelor din Uniunea Europeană.

”Gradul de umplere a depozitelor subterane este de peste 73% în Europa. Acest nivel este mai mic decât media din ultimii zece ani, dar unul adecvat pentru a acoperi necesarul din sezonul de iarnă”, a precizat Kadri Simson într-o dezbatere organizată de Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, pe tema diminuării impactului creșterii prețurilor la energie.

În egală măsură, aceasta a anunțat că ”până la finalul anului” va propune ”o reformă a pieţei gazelor, şi în acest context voi revizui aspectele legate de stocare şi securitatea aprovizionării.”

Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona această situație fără a încălca normele europene, dând astfel curs solicitărilor venite din partea Spaniei.

În preambulul acestui anunț, comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, a dat asigurări că instituția omonimă va stimula statele membre să reducă taxele pe energie şi să redistribuie profiturile rezultate de pe urma creşterii preţurilor către cei mai defavorizaţi.

Aceste măsuri vor fi prezentate joi și în ședința Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), unde invitată este Kadri Simson, comisarul european pentru Energie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN16 mins ago

Rezoluție dură a Parlamentului European împotriva puterii din Polonia: “Tribunalul Constituțional” este ilegitim. Fără bani europeni pentru guvernele care subminează valorile UE

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH12 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA12 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.15 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA16 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN16 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

COMUNICATE DE PRESĂ17 hours ago

Compania Leviatan Design, în TOP 10 firme de arhitectură și proiectare din România

POLITICĂ18 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu19 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi22 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi23 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending