Connect with us

ROMÂNIA

Pacienții cu boli rare, o prioritate pentru autoritățile naționale. Se dorește reconfigurarea Consiliului Național pentru Boli Rare și înființarea unui Grup Tehnic de Lucru

Published

on

Potrivit experților de la nivel național și european, România nu poate îmbunătăți accesul pacienților cu boli rare la medicamentele orfane fără o reformă categorică a Consiliului Național pentru Boli Rare și fără realizarea rapidă a unui Grup Tehnic de Lucru privind Bolile Rare, care se reunească experți, reprezentanți ai industriei și ai asociaților de pacienți. Această reconfirgurare extrem de necesară va ajuta la consolidarea poziției României în cadrul negogierilor care au loc la nivel european în diferite foruri decizionale. 

Autorități naționale, factori de decizie europeni, reprezentanți ai industriei farmaceutice au răspuns inițiativei lansate de Calea Europeană și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și au purtat un dialog deschis cu privire la provocările cu care se confruntă autoritățile române în formularea și conturarea unei poziții clare a României la nivel european, în cadrul procesului de revizuire a legislației farmaceutice privind medicamentele de uz pediatric și pentru persoanele cu boli rare.

De asemenea, a fost prezentat de fiecare parte interesată planul stabilit pentru perioada următoare, astfel încât România să reușească să se conecteze cu adevărat la negocierile europene ce se vor derula pentru revizuirea acestui important regulament, revizuire ce va avea un impact major pentru pacienți, mediul științific și industrie.

România, o țară aflată pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește accesul pacienților români la medicamente inovatoare, în continuare departe de standardele europene de acces la tratament, are o șansă unică în context european. Strategia farmaceutică lansată de Comisia Europeană este un proiect care poate răspunde unor preocupări majore de politică publică din România.

Cetățenii români au de trei ori mai puține șanse să beneficieze de un tratament orfan decât un cetățean german, dar pe lângă asta, pentru cele 13 medicamente la care pot avea acces, aceștia așteaptă în medie 868 de zile, cu 762 de zile mai mult decât un cetățean german.

Citiți și: Implicarea României în proiectele și negocierile europene, necesară pentru reducerea timpului de așteptare al pacienților cu boli rare care au nevoie de un tratament inovativ

Toate aceste inegalități în rândul pacienților Uniunii Europene se doresc a fi remediate prin noile strategii și programe la nivel european. 

Componenta de acces a pacienților la medicamente este în bună măsură apanajul autorităților naționale

ARPIM a invitat din nou toate părțile interesatela dialog și a subliniat că punctul de vedere al ARPIM pentru consultare publică va fi pus mereula dispoziție. Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente  vrea să înțeleagă mai bine cum interacționează diferitele instituții care artrebui să dea un punct de vedere pe tematicile Strategiei Farmaceutice, care este poziția lor și pe ce se bazează poziția lor când reprezintă România în diferite grupuri de lucru și cum putemîmbunătăți comunicarea cu industria, dar și ce rol vor juca Parlamentul României și reprezentanții României în Parlamentul European.

Poziția ARPIM este de stimulare a inovației și competitivității Uniunii Europene și îndomeniul farmaceutic, prin menținerea actualelor stimulentelor de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală și a altor tipuri de măsuri legislative privind dezvoltarea medicamentelororfane și de uz pediatric, completându-le cu stimulente adiționale pentru răspunsul țintit la nevoile medicale nesatisfăcute.

Potrivit ARPIM, partea de acces a pacienților la medicamente este în bună măsură apanajul autorităților naționale, iar principalii factori determinanți în cazul țării noastre sunt: 

  • Procedurile administrative fără termen clar precizat (lista de rambursare, elaborareaprotocoalelor terapeutice).
  • Inadecvarea metodologiei cost-volum/cost-volum-rezultat la specificitățilemedicamentelor orfane și ale altor noi tipuri de medicamente (genice, celulare).
  • Lipsa de finanțare sau finanțare insuficientă a testelor genetice și a biomarkerilor.
  • Lipsa de formalizare a traseului pacientului cu boli rare.
  • Lipsa stimulentelor pentru cercetare fundamentală și inadecvarea modalităților de interacțiune între cercetători și parteneri privați.
  • Finanțare inadecvată și lipsită de predictibilitate, în general.

Se dorește o abordare generală extinsă a Uniunii Europene privind bolile rare

Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE a informat că Executivul European a publicat în august 2020 o evaluare a legislației pentru medicamentele pentru boli rare și pentru copii, aceasta fiind prima evaluare cuprinzătoare a celor două reglementări de la adoptarea din 2000 și, respectiv, 2006.

  • Revuzuirea legislației UE urmărește să furnizeze răspunsuri la deficiențele identificate prin evaluare, cu privire la produsele farmaceutice specifice destinate copiilor și persoanelor cu boli rare, accesul rapid al acestor grupe de pacienți la tratament, evaluarea eficacității medicamentului și procedurile de autorizare.
  • În cadrul ultimei reuniuni (29 martie 2022) a miniștrilor sănătății UE din cadrul Consiliului EPSCO s-a subliniat că se dorește o abordare generală extinsă a Uniunii Europene privind bolile rare, care ar aduce valoare adăugată pentru Statele Membre, dar și pentru pacienți și familiilor acestora.
  • Principala acțiune emblematică la nivel european în domeniul bolilor rare o reprezintă înființarea în 2017 a rețelelor europene de referință, care include în prezent 24 de rețele de expertiză a bolilor rare. Se va permite schimbul fluid și sigur de date de sănătate ale pacienților și de informații între experții în sănătate. Odată cu crearea și implementarea Spațiului European pentru Date de Sănătate se va permite realizarea unui cadru pentru utilizarea primară a datelor de sănătate (inclusive pentru bolile rare).
  • Comisia Europeană pregătește o propunere de regulament în domeniu, care urmează a fi prezentată în cel de-al patrulea semestru al anului curent, cel mai probabil în luna decembrie. Odată ce Comisia Europeană va prezenta public actul legislativ, Consiliul și Parlamentul European vor demara dezbaterile pe baza acestuia în proces de co-decizie până se va ajunge la un acord politic.

Reconfigurarea Consiliului Național pentru Boli Rare și înființarea unui Grup Tehnic de Lucru privind Bolile Rare, pe agenda autorităților

Direcția generală de asistență medicală și sănătate publică a anunțat că are acceptul Ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, de a iniția un Grup Tehnic de Lucru în care să fie invitați reprezentanți din ANMDMR, CNAS, reprezentanți ai asociației producătorilor de medicamente, ai asociațiilor de pacienți, grup din care vor face parte reprezentanți ai Consiliului Național pentru Boli Rare și ai Comisiei de Genetică a Ministerului Sănătății.

  • „Acest grup își propune să aibă discuții privind identificarea legislației atât la nivel național, cât și european, pentru a o corobora și a veni cu propuneri clare privind administrarea și finanțarea, inclusiv decontarea medicamentelor off-label pentru componenta de boala rară și nu numai. Grupul Tehnic de Lucru va trebui să găsească soluția cea mai viabilă pentru a transpune în legislația românească proceduri viabile în alte state europene, care să contribuie la accesul în condiții de siguranță al pacienților la acestemedicamente.”
  • Direcția generală de asistență medicală și sănătate publică lucrează împreună cu Consiliul Național pentru Boli Rare și cu Comisia de Genetică a Ministerului Sănătății la un management de caz al pacientului cu boală rară: „Încercăm să facilităm accesul pacienților la informații clare și accesul să fie mai ușor la tot ce înseamnă boală rară.” 

Planul European al Bolilor Rare, discutat de Miniștrii Sănătății din UE la Paris

Prof. Dr. Maria Puiu, Catedra de Genetică Medicală, Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, Președinte al Comitetului Național de Boli Rare, a informat că a participat la Paris în data de 28 februarie la evenimentul dedicat Zilei Bolilor Rare, în calitate de reprezentant al Ministerului Sănătății.

  • Toți miniștrii au pornirea  de a schimba legislația în țara fiecăruia, astfel încât să se folosească experiența sinergiei eficiente din pandemie pentru un Plan European al Bolilor Rare.
  • „Activitatea Consiliului Național de Boli Rare trebuie ușor revigorată pentru că o bună parte din membrii Consiliului nu mai sunt printre noi sau în activitate. Un Consiliu nou, la care să participle ca invitați reprezentanți din partea ARPIM, a Ministerului Muncii, ne-ar ajuta să vorbim aceeași limbă și să comunicăm mai bine.”
  • „De asemenea, există o Subcomisie a Ministerului Sănătății pentru Boli Rare, care este mai nou înființată și pe care o coordonez ca președinte. Dovedind încă o dată cât de mult este legată genetica de bolile rare, există și Comisia de genetică a Ministerului Sănătății. Toate moleculele noi sunt trimise spre avizare și noi participăm la susținerea pacienților sau a specialiștilor care solicită aducerea pe piața românească a unei molecule noi sau chiar conturarea protocoalelor în baza cărora se administrează noul tratament.”

Sintagma de „nevoi medicale nesatisfăcute” nu are o definiție clară la nivel european

ANMDMR a precizat că sintagma de „nevoi medicale nesatisfăcute” nu este complet definită. Acesta a prezidat în 2019 (în tinmpul Președinției României la Consiliul UE) reuniunile grupului de lucru de farmaceutice de la nivelul Consiliului Uniunii Europene, când s-a discutat și acest aspect.

  • În cadrul a două reuniuni importante am insistat că este nevoie de clarificări ale acestei sintagme de „nevoi medicale nesatisfăcute”, dacă nu se poate da o definire a ei, în funcție de nevoia fiecărei reglementări la început în capitolul de definiție. Cel puțin în regulamentul HTA nu se găsește o definiție nouă pentru „nevoile medicale nesatisfăcute”. La nivel european și la nivelul autorităților naționale există aproximativ 16 definiții cu puncte comune, dar neformulate în același mod.
  • În acest moment, Comisia Europeană folosește în mod generic o accepțiune din prima definiție, care vorbește despre „condiția de boală pentru care nu există metode satisfăcătoare de diagnostic, de prevenție sau tratament la nivelul UE”. În cazul în care aceste metode există, apare din nou o dificultate în definirea sintagmei a produselor terepeutice noi care ar putea aduce „un beneficiu therapeutic major ” pentru pacienți.
  • Trebuie clarificate sintagmele în funcție de situație pentru a fi mult mai clar pentru industrie, plătitori și pacienți care sunt beneficiile fiecărei părți și pentru a lega aceste definiții de nevoile reale, pentru a orienta fondurile destinate cercetării către domeniile în care există nevoi reale de moment. O clarificare a acestei sintagme s-a ales a fi amânată și trimisă mai departe. Ea va fi făcută prin acte de implementare, în ideea că de-a lungul timpului va fi nevoie ca ea să se modifice. Probabil că cea mai bună variantă este ca în acest cadru larg de definire să existe particularizări mai fluide atunci când apar nevoi noi.

România nu apare în studiile epidemiologice: „Este o problemă serioasă”

Olimpia Neagu, reprezentant ANMDMR și membră a Comitetului pentru medicamente orfane din cadrul EMA, a informat că acest Comitet are o activitate intensă și a precizat că problema României este că, din partea țării noastre s-au făcut foarte puține studii epidemiologice în care să se stabilească prevalența bolilor rare în țara noastră: „Ar trebui să stabilim un plan de lucru și să începem cercetarea cu așa ceva pentru că am ști mai bine și medicamentele ce adresabilitate au, iar România nu apare în studiile epidemiologice”.

Experții români din Parlamentul European invită autoritățile române să vină cu propuneri privind revizuirea legislației farmaceutice

Toate părțile interesate de revizuirea acestei legislații sunt invitate să vină cu propuneri către biroul europarlamentarului Nicolae Ștefănuță, în momentul în care legislația va ajunge pe masa Parlamentului European. Se va încerca integrarea lor în propunerile pe care le vor face în fața Parlamentului European.

În cadrul acestei revizuiri, grupul Renew Europe din Parlamentul European se concentrează pe trei axe:

  1. ​Tratamentul transfrontalier: Să creștem accesul persoanelor care suferă de boli rare, având în vederea că acestea au o incidență scăzută, ceea ce înseamnă că avem nevoie de o plajă mai mare de pacienți ca să fim eficienți în tratament . Ideea noastră este să avem deschidere și abordare europeană și să punem în comun toți pacienții europeni și serviciile medicale la nivelul UE printr-un acces transfrontalier mai eficient, atunci vom putea ajuta pacienții cu boli rare și ultra rare.
  2. Participarea la studiile clinice: În România sunt foarte puțini pacienți care ajung să participe la studiile clinice din Europa și din nou este un lucru pe care vrem să îl corectăm prin revizuirea acestei legislații. Vrem să realizăm mecanisme prin care să eficientizam și să ușurăm accesul pacienților care suferă de boli rare și pacienților pediatrici la studii clinice care se desfășoară în întreaga Europa. Lipsa unui registru național al pacienților rămâne în continuare o mare problemă. Din această cauză, de multe ori nu reușim să intrăm în studiile clinice, care ar fi o șansă în plus pentru pacienții români să beneficieze de un tratament inovativ fără costuri.
  3. Posibilitatea de achiziții comune la nivelul UE mai ales pentru medicamentele orfane sau pentru medicamente pediatrice pentru boli rare, cum ar fi cancere pediatrice, luând în considerare contextul local al fiecărei țări privind oportunitatea de implementare. Noi o vedem ca o variantă a mecanismului de achiziții naționale, lucru care de multe ori ne aduce în situația în care statele nu au suficienți bani pentru a achiziționa aceste medicamente, ori efectiv nu sunt suficient de multe cazuri clinice, încât să necesite achiziționarea anumitor tratamente. Dacă avem o privire europeană și punem la comun cei 30 de milioane de pacienți europeni care suferă de o boală rară, atunci putem să discutăm de o plajă mai mare și pentru industrie, dar și despre un beneficiu pentru pacienți care vor putea face parte dintr-o structură care face achiziții la nivelul UE pentru medicamentele orfane.

România va avea șansa de a lua parte, contribui și influența procesul legislativ al UE în vederea creării unor condiții optime pentru asigurarea accesului la tratamentul pentru bolile rare și pediatrice în beneficiul pacienților români și pentru crearea cadrului de stimulente, necesar dezvoltării de produse orfane și pediatrice pentru industria farmaceutică. 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ENERGIE

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat joi, de la Baku, că a agreat cu omologul azer, Ilham Aliyev, dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum energie, comerţ, transporturi, investiţii, digitalizare, agricultură, educaţie şi cultură şi a anunţat că societăţile Romgaz şi Socar vor semna, vineri, un nou contract pentru livrarea de gaze naturale azere în România pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024. “România şi Azerbaidjan vor continua să lucreze pentru a extinde cooperarea şi iniţiativele strategice dintre Europa, Caucazul de Sud, dar şi Asia Centrală”, a spus șeful statului, în cadrul unor declarații comune de presă cu omologul azer.

Iohannis efectuează joi și vineri prima sa vizită oficială în Azerbaidjan, unde va deschide, alături de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze.

 

“Am reiterat, astăzi, deschiderea şi interesul României pentru aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre ţările noastre, precum şi pentru dezvoltarea de proiecte strategice cu impact regional. Am agreat să susţinem dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum energie, comerţ, transporturi, investiţii, digitalizare, agricultură, foarte important – educaţie şi cultură. Am mulţumit domnului preşedinte Ilham Aliyev pentru demararea de către Azerbaidjan a exportului de gaze suplimentare către România, de la 1 ianuarie 2023. Mă bucur, de asemenea, că mâine va avea loc semnarea de către cele două companii naţionale – Romgaz şi Socar – a unui nou contract pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024”, a afirmat președintele, după întrevederea cu președintele azer.

Șeful statului a subliniat că atât Coridorul Sudic de Gaze, cât şi viitorul cablu submarin de transport de energie electrică produsă în Azerbaidjan din surse regenerabile, proiecte susţinute inclusiv de Comisia Europeană, vor contribui semnificativ la asigurarea securităţii energetice a Uniunii Europene.


Citiți și 

România, Azerbaidjan, Georgia și Ungaria au semnat acordul de parteneriat strategic pentru cablul submarin electric din Marea Neagră, în prezența președintei Comisiei Europene

Klaus Iohannis: Parteneriatul strategic pentru energie România-Azerbaidjan-Georgia-Ungaria, un acord “crucial” pentru securitatea energetică europeană

Președintele Azerbaidjanului, la București: Construim un pod energetic către Europa. Devenim furnizor de energie verde și vom livra gaze și în România începând din luna ianuarie


Iohannis și Aliyev au convenit şi dezvoltarea în continuare şi a altor proiecte cu impact regional, cum sunt cele în domeniul digital.

România şi Azerbaidjan vor continua să lucreze pentru a extinde cooperarea şi iniţiativele strategice dintre Europa, Caucazul de Sud, dar şi Asia Centrală. Cum am discutat şi la Bucureşti, cele două ţări asigură şi vor dezvolta legătura dintre Europa şi Caucazul de Sud“, a spus preşedintele.

Potrivit şefului statului, Caucazul de Sud este o regiune de importanţă strategică pentru România şi pentru Uniunea Europeană. El a amintit că Azerbaidjan este primul stat din regiunea Caucazului de Sud cu care România a ridicat relaţiile la nivel de Parteneriat Strategic, în 2009: “Ţara noastră este, de altfel, primul stat membru al Uniunii Europene care a încheiat un astfel de parteneriat cu Azerbaidjan”.

“România şi Azerbaidjan au relaţii politico-diplomatice excelente, dezvoltate pe parcursul a peste trei decenii. Anul 2022 a marcat o puternică dinamizare a contactelor, culminând cu vizita domnului preşedinte Ilham Aliyev la Bucureşti, cu ocazia semnării Acordului între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi, la 17 decembrie”, a mai spus Iohannis.

Cei doi șefi de stat au discutat şi despre impactul agresiunii armate a Rusiei împotriva Ucrainei şi despre situaţia din regiunea Mării Negre.

Continue Reading

ENERGIE

Președintele Azerbaidjanului: Prin intermediul României ne vom adresa și altor piețe europene pentru a exporta gaze. Cooperarea dintre porturile Constanța și Baku trebuie îmbunătățită

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat, joi, că prin semnarea unui nou contract între Romgaz şi Socar pentru livrarea de gaze naturale vor fi folosite toate oportunităţile din România pentru a exporta gazul azer şi pe alte pieţe europene, informează Agerpres.

“Intrăm într-o nouă fază. Luna trecută, în Bucureşti, a fost semnat un acord pentru a livra gazul azer către România. Ne vom adresa şi altor pieţe europene prin intermediul dumneavoastră şi vom folosi toate aceste oportunităţi din România pentru a exporta gazul din Azerbaidjan şi mai departe”, a afirmat preşedintele azer, după întrevederea cu preşedintele român, Klaus Iohannis, care a anunţat că vineri va fi semnat un nou contract între societăţile Romgaz şi Socar pentru livrarea de gaze naturale azere în România pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024.

 

Citiți și De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

Preşedintele Azerbaidjanului a amintit că în urmă cu doi a fost pus în funcţiune ultimul segment din Coridorul Sudic de Gaze şi că anul trecut a fost semnat Parteneriatul strategic cu UE în ceea ce priveşte gazele naturale.

“Vom mări volumele de export, aceasta este prioritatea noastră”, a mai declarat preşedintele azer.

El a subliniat importanţa energiei verzi şi a reiterat că vineri va avea loc Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze.

Ilham Aliyev a evidenţiat că porturile Baku şi Constanţa sunt importante. “Să îmbunătăţim cooperarea între aceste două locaţii”, a spus el.

Preşedintele azer a punctat că dialogul politic între România şi Azerbaidjan este foarte dinamic.

“În ceea ce priveşte economia, comerţul avem rezultate, volumul s-a dublat, însă nu se află la volumul dorit de noi încă, pentru că cea mai mare parte din comerţul nostru o reprezintă petrolul şi atunci trebuie să diversificăm aceste volume, să facem următorii paşi. (…) În sfera economică avem iarăşi rezultate foarte bune şi putem să avem rezultate şi mai bune, în domeniul energiei, care este un element cheie nu doar pentru relaţia româno-azeră, ci se află în momentul de faţă pe agenda globală”, a mai spus Ilham Aliyev.

Preşedintele Klaus Iohannis efectuează, joi şi vineri, prima vizită oficială în Azerbaidjan, la invitaţia preşedintelui Ilham Aliyev.

Vineri, preşedintele României va deschide, alături de omologul azer, Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze, la care va participa şi comisarul european pentru energie, Kadri Simson. În aceeaşi zi, preşedintele Iohannis va depune o coroană de flori la “Monumentul Eroilor” din Baku. 

Continue Reading

POLITICĂ

Bloomberg: Viitorul premier, Marcel Ciolacu, afirmă că actuala coaliție PSD-PNL ar putea guverna și după 2024 pentru a pune capăt ciclului de tulburări politice din 2004 încoace

Published

on

© Guvernul României

Partidele din coaliția de guvernare din România vor face schimb de funcții de prim-ministru, așa cum era prevăzut până în iunie, și ar putea încerca să continue să guverneze împreună după alegerile generale așteptate la sfârșitul anului 2024, potrivit viitorului premier, titrează Bloomberg într-un articol în care îl citează liderul PSD, Marcel Ciolacu, actualul președinte al Camerei Deputaților.

Marcel Ciolacu, liderul social-democrat care este pregătit să preia funcția de prim-ministru PNL Nicolae Ciucă, în baza unui acord între partidele lor, a promis că va rupe ciclul de tulburări politice prin care 12 cabinete guvernamentale s-au succedat din 2004 încoace.

El a declarat că va continua să reducă deficitul bugetar al României pentru a se apropia de obiectivul Uniunii Europene de 3%.

Având în vedere că anul viitor sunt așteptate patru alegeri locale și național, Ciolacu a promis că va evita tipul de cheltuieli pre-alegeri electorale practicate de premierul ungar Viktor Orban, care a umflat deficitul fiscal al Ungariei, declanșat o scădere a ratingului și a afectat economia.

“Înțeleg teama de alegeri, mai ales că putem vedea ce s-a întâmplat în Ungaria cu creșterea bruscă a costurilor de împrumut declanșată de măsuri pur electorale”, a declarat Ciolacu într-un interviu acordat miercuri din biroul său din București.

“De aceea, îmi doresc să găsim stabilitate în interiorul actualei coaliții”, a insistat el.

Ciolacu s-a angajat să continue cooperarea, cu accent pe valorificarea la maximum a aproximativ 80 de miliarde de euro (87 de miliarde de dolari) din fondurile UE pentru restul acestui deceniu.

Acest lucru include trimiterea a două cereri de plată pentru a beneficia de fonduri din programul de ajutor post-pandemic al UE “pentru că sunt primordiale pentru stabilitatea economică a țării”, a spus el.

De asemenea, liderul PSD s-a angajat, de asemenea, să continue eforturile de îmbunătățire a ratingului de credit suveran al României, de la cel mai mic calificativ de investiții actual. Cele două partide ar putea lua în considerare o alianță politică înainte de alegeri, care să ofere o stabilitate pe termen mai lung, a adăugat el.

Rotația funcției de prim-ministru “va avea loc în jurul datei pe care am convenit-o, sfârșitul lunii mai, bineînțeles cu o anumită marjă pentru că nu vrem să afecteze în niciun fel activitatea guvernului”, a spus Ciolacu.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Vlad Nistor cere UE să-și consolideze ”structura instituțională pe direcția relațiilor externe” pentru a ajunge ”la maturitate ca actor geopolitic autentic”: Votul în unanimitate limitează capacitatea de reacție rapidă

ENERGIE10 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

NATO10 hours ago

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

COMUNICATE DE PRESĂ10 hours ago

eMAG obține o finanțare pe termen lung de aproape 70 milioane de euro pentru primul său hub logistic regional din afara României

ENERGIE10 hours ago

Președintele Azerbaidjanului: Prin intermediul României ne vom adresa și altor piețe europene pentru a exporta gaze. Cooperarea dintre porturile Constanța și Baku trebuie îmbunătățită

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Dan Motreanu11 hours ago

Dan Motreanu a sprijinit în PE creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările UE: Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici

NATO11 hours ago

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

CONSILIUL UE12 hours ago

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

ENERGIE10 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO6 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.6 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO7 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending