Connect with us

MEDIU

Pactul Ecologic European: Comisia Europeană a prezentat Strategiile UE privind integrarea sistemului energetic și hidrogenul curat

Published

on

© European Union, 2013/Source: EC - Audiovisual Service

Pentru a deveni neutră climatic până în 2050, Europa trebuie să își transforme sistemul energetic, care generează 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Strategiile UE privind integrarea sistemelor energetice și pentru hidrogen, adoptate la 8 iulie, vor deschide calea către un sector energetic mai eficient și mai interconectat, impulsionat de dublul obiectiv al unei planete mai curate și al unei economii mai puternice, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Cele două strategii prezintă o nouă agendă privind investițiile în energie curată, în conformitate cu pachetul de măsuri al Comisiei privind redresarea economică Next Generation EU și cu Pactul Ecologic European. Investițiile planificate au potențialul de a stimula redresarea economică în urma crizei coronavirusului. Acestea vor crea locuri de muncă în Europa și vor consolida întâietatea și competitivitatea noastră în industriile strategice, care sunt esențiale pentru reziliența Europei.

Strategia UE privind integrarea sistemului energetic va furniza cadrul pentru tranziția către o energie verde. Actualul model, în care consumul de energie în sectorul transporturilor, al industriei, al gazelor și al clădirilor are loc în diferite compartimente – fiecare cu lanțuri valorice, norme, infrastructură, planificare și operațiuni separate – nu poate asigura neutralitatea climatică până în 2050 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor; costurile schimbătoare ale soluțiilor inovatoare trebuie să fie integrate în modul în care ne exploatăm sistemul energetic. Este necesar să se creeze noi legături între sectoare și să se valorifice progresele tehnologice.

Integrarea sistemului energetic înseamnă că sistemul este planificat și exploatat ca un întreg, conectând diferiți purtători de energie, infrastructuri energetice și sectoare de consum al energiei. Acest sistem conectat și flexibil va fi mai eficient și va reduce costurile suportate de societate. De exemplu, acest lucru înseamnă un sistem în care energia electrică care alimentează autoturismele Europei ar putea proveni din panourile solare de pe acoperișuri, în timp ce clădirile sunt aprovizionate cu căldură provenind de la o fabrică din apropiere, iar fabrica este alimentată cu hidrogen curat, obținut din surse de energie eoliană offshore.

Strategia se bazează pe trei piloni principali:

  • În primul rând, un sistem energetic mai „circular”, având în centru eficiența energetică. Strategia va identifica acțiuni concrete pentru punerea în practică a principiului „eficiența energetică înainte de toate” și va utiliza mai eficient sursele locale de energie în clădirile sau comunitățile noastre. Există un mare potențial de reutilizare a căldurii reziduale din zonele industriale, din centrele de date sau din alte surse, precum și a energiei produse din deșeuri biologice sau din stațiile de epurare a apelor uzate. Inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” va fi o parte importantă a acestor reforme.
  • În al doilea rând, o mai mare electrificare directă a sectoarelor de utilizare finală. Întrucât sectorul energiei electrice are cea mai mare pondere de surse regenerabile de energie, ar trebui să utilizăm din ce în ce mai mult energia electrică, acolo unde este posibil: de exemplu, în cazul pompelor de căldură din clădiri, al vehiculelor electrice în transporturi sau al cuptoarelor electrice din anumite industrii. O rețea de un milion de puncte de încărcare a vehiculelor electrice se va număra printre rezultatele vizibile, alături de extinderea energiei solare și eoliene.
  • Pentru sectoarele în care electrificarea este dificilă, strategia promovează combustibili mai puțin poluanți, inclusiv biocombustibili durabili și biogaz, precum și hidrogen regenerabil. Comisia va propune un nou sistem de clasificare și de certificare a combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon.

Strategia privind hidrogenul

Într-un sistem energetic integrat, hidrogenul poate sprijini decarbonizarea industriei, a transporturilor, a generării de energie și a clădirilor în întreaga Europă. Strategia UE privind hidrogenul abordează modul de transformare a potențialului acestuia în realitate, prin investiții, reglementare, crearea de piețe și cercetare și inovare.

Hidrogenul poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare și poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat, la nivelul UE. Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.

Această tranziție treptată va necesita o abordare etapizată:

  • În perioada 2020-2024, va fi sprijinită instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
  • În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
  • Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia a lansat pe 8 iulie Alianța europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniștri naționali și regionali și reprezentanți ai societății civile și ai Băncii Europene de Investiții. Alianța va institui un portal de investiții pentru o producție mai mare și va sprijini cererea de hidrogen curat în UE.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

MEDIU

Octavian Berceanu: Prioritatea mea nu se schimbă. Voi milita în continuare pentru protejarea mediului

Published

on

© Octavian Berceanu/Facebook

Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, a declarat în exluscivitate pentru CaleaEuropeană.ro că va continua să se implice activ și să militeze pentru protejarea mediului în care trăim. 

După ce a fost demis de premierul României, Florin Cîțu, după doar șase luni de mandat în care a reușit să finalizeze peste 1.800 de controale privind transferurile de deșeuri și combaterea introducerii acestora în țară, însoțite de sesizări penale în cazul mai multor importatori ilegali de deșeuri, în timp ce în 2020 au existat doar 143 astfel de acțiuni, Octavian Berceanu a menționat că rămâne dedicat protejării mediului.

„Înainte să fiu șeful Gărzii Naționale de Mediu am avut activitate în societatea civilă dedicată protecției mediului și nu intenționez să îmi schimb această prioritate, ca atare, deși nu mai sunt șeful Gărzii Naționale de Mediu, voi continua să militez pentru protejarea mediului în care trăim”, a declarat acesta pentru CaleaEuropeană.ro.

Citiți și: Octavian Berceanu, bilanț după 6 luni de mandat: Peste 1.800 de controale privind transferurile de deșeuri și dublarea venitului din amenzile aplicate

Activistul de mediu Octavian Berceanu, propus de USR, a fost numit în luna martie, în funcţia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naţionale de Mediu.

În acest sens, alianța USR PLUS i-a mulțumit acestuia pentru activitatea din fruntea GNM, care ar fi obținut în ultimele 6 luni „cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani”.

„Premierul Florin Cîțu continuă să elimine profesioniștii aduși de USR PLUS. În 6 luni, Garda de Mediu a obținut cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani. Pentru prima dată, un șef al Gărzii de Mediu a abordat problema arderilor și transporturilor ilegale de deșeuri, bucureștenii au putut respira un aer mai curat și mii de tone de deșeuri au fost oprite la granița României. Mulțumim, Octavian Berceanu, pentru activitatea din fruntea Gărzii Naționale de Mediu”, se arată în declarația oficială a USR PLUS.

Continue Reading

MEDIU

Florin Cîțu, întâlnire cu activistul de mediu și unul dintre jurnaliștii agresați în pădurea din Suceava: SUMAL-ul trebuie îmbunătățit

Published

on

Premierul Florin Cîțu s-a întâlnit în această dimineață cu activistul de mediu și unul dintre jurnaliștii agresați într-o pădure din Suceava săptămâna trecută. 

„E clar că nu putem lăsa lucrurile așa, nu putem tolera violența în nicio situație. Autoritățile trebuie să își facă treaba și să se asigure că cetățenii români sunt în siguranță, iar cei care greșesc trebuie să plătească”, a scris prim-ministrul într-un mesaj pe pagina de Facebook. 

De asemenea, acesta a menționat că SUMAL-ul trebuie îmbunătățit: „În urma discuției de astăzi, am stabilit că SUMAL-ul, acel sistem de urmărire a lemnului tăiat, trebuie îmbunătățit astfel încât să asigure eficiență și transparență totală. Prin urmare, va fi format un grup de lucru la ministerul Mediului, iar reprezentanții ONG-urilor vor lua parte la tot procesul.”

Un jurnalist care filma un documentar despre tăierile ilegale de lemn din Suceava a fost agresat, alături de un coleg și un activist de mediu, de un grup de 20 de indivizi, scrie Digi24.

Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută o recomandare de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-media, în condițiile în care jurnaliștii au fost ținta tot mai multor atacuri, în ultimii ani, iar unii au fost chiar victimele unor asasinate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European că a făcut o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor.

Continue Reading

MEDIU

Emmanuel Macron, semnal de alarmă privind schimbările climatice: Statele trebuie să își respecte angajamentele asumate în Acordul de la Paris

Published

on

© European Union 2020

Temperaturile ar putea crește cu 2,7°C până în 2100, iar acest scenariu este dramatic, a transmis luni preşedintele francez, Emmanuel Macron. 

„Statele insulare sunt conștiente de implicațiile pe care acest scenariu le are pentru viitorul lor. Nicio țară nu va scăpa nevătămată. Incendiile din această vară din zona Mediteranei, Rusia, California și Pădurea Amazoniană sunt alte exemple în acest sens. Era conștientizării a trecut”, a scris președintele francez, pe Facebook.

 

Mai mult, Emmanuel Macron a subliniat importanța atingerii neutralității climatice până în 2050, prin reducerea emisiilor, prin renunțarea la cărbune și la combustibilii fosili.

„Cel mai ambițios obiectiv pe care l-am stabilit la Paris în 2015, cel de 1,5°C, este încă posibil dacă acționăm cu toții acum. Să nu ne fie rușine de moștenirea pe care o vom lăsa copiilor noștri”, a mai spus el.

În final, Macron a punctat că ecologia este lupta secolului, iar Europa „va fi acolo”.

„Europa nu poate face acest lucru singură. Fiecare stat trebuie să își respecte angajamentele asumate la Paris în 2015. Acesta este mesajul pe care l-am adus astăzi în fața statelor convocate de Secretarul General al ONU”, a conchis președintele francez.

Acordul de la Paris impune guvernelor să se angajeze la acțiuni climatice din ce în ce mai ambițioase prin planuri cunoscute sub numele de contribuții determinate la nivel național (NDC).

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.


Pactul Verde European, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei, care a  intrat în vigoare în luna iunie, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE în favoarea neutralității climatice și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020, drept contribuție a UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș3 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ4 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D6 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL6 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

U.E.16 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO16 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO19 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN23 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending