Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) va lansa în această lună un document de colaborare cu factorii de decizie, obiectivul său fiind elaborarea unui pact pentru inovație pentru următorii doi ani în România, pact care să fie asumat de toate partidele politice parlamentare.

Documentul de colaborare propus de ARPIM este alcătuit pe baza a 4 axe majore:

• Cea de-a patra prioritate: Finanțarea adecvată și predictibilă a medicamentelor inovatoare și a vaccinurilor
• Cea de-a treia prioritate: Pactul Inovației în Sănătate | Un sistem de sănătate transparent și bazat pe dovezi, în beneficiul pacienților români
• Cea de-a doua prioritate: Stimularea cercetării și dezvoltării în industria farmaceutică inovatoare
• Prima prioritate: Accesul optim și echitabil la inovație al pacienților români

 În prezent, există o dezvoltare inegală a soluțiilor de digitalizare și e-Health în țările UE și din Europa Centrală și de Est, potrivit unui raport realizat de Pricewater house Coopers, pentru Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA).

Digitalizarea poate genera economii substanțiale de costuri prin reducerea costului serviciilor – Polityka estimează că soluțiile e-Health ar putea reduce cheltuielile cu sănătatea în majoritatea țărilor europene cu ~ 5%. Exemple de digitalizare:

• Telemedicina (consultații medicale la distanță) care reduce nevoia de călătorie și probabilitatea unor programări ratate, economisind timpul medicului și pacientului.
• Sisteme și înregistrări electronice de sănătate care îmbunătățesc acuratețea și disponibilitatea înregistrărilor medicale, permițând o gestionare mai bună și mai eficientă a pacientului.
• Dispozitive de monitorizare la distanță și biosenzori pentru a îmbunătăți supravegherea bolii și, în consecință, rezultatele sănătății.
• Analiza datelor și inteligență artificială pentru a identifica pacienții cu risc ridicat și a oferi tratamente specifice.

Impactul COVID-19 a sporit gradul de conștientizare a limitărilor sistemelor de asistență medicală și a necesității unor noi abordări digitale pentru furnizarea asistenței medicale.

SOLUȚII PROPUSE:

1. Implementarea unor proiecte pilot privind traseul clinic al pacienților oncologici, al pacienților cu boli cardiovasculare sau  diabet zaharat;
2. Digitalizarea sistemului de sănătate;
3. Publicarea transparentă a unui set de date relevant cu privire la valorile și volumele  totale de medicamente eliberate din farmaciile cu circuit deschis și închis; durata efectivă de așteptare până la compensarea medicamentelor inovatoare; datele de cost și epidemiologice din sistemul de sănătate public și privat.

În ciuda îmbunătățirilor recente, sănătatea populației României se situează, în continuare, sub media UE. Rata mortalității evitabile, și anume decesele care ar fi putut fi evitate prin acordarea unei asistențe medicale de calitate optimă, a fost de două ori și jumătate mai mare decât rata UE în 2015. Cheltuielile cu asistența medicală sunt relativ scăzute, iar deficitul de personal reprezintă în continuare o problemă. România se confruntă cu provocări considerabile în ceea ce privește asigurarea accesului la asistență medicală. 

În total, aproximativ 11% din populație rămâne neasigurată și are acces doar la un pachet restrâns de servicii. Procentul de populație care beneficiază de o formă de asigurare de sănătate a scăzut, cu un decalaj semnificativ între mediul urban și cel rural. O mare parte a lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă în agricultură și a populației rome din mediul rural nu beneficiază de o asigurare de sănătate. 

Sectorul sanitar din România se bazează pe o infrastructură concepută acum 50-60 ani, când nevoia de servicii de sănătate era diferită față de realitățile de astăzi. Una dintre problemele des întâlnite în rețeaua de spitale este fragmentarea-spitalele pavilionare, ceea ce creează dificultăți în ceea ce privește organizarea fluxurilor și transportul pacienților. Clădirile vechi (unele chiar peste 100 ani vechime) nu permit integrarea optimă a circuitelor intra spitalicești, ridică frecvent dificultăți majore în adoptarea de noi tehnologii din cauza limitărilor fizice intrinseci ale clădirilor și nu dispun de facilități pentru un acces fizic (ex. pentru persoanele cu dizabilități). 

Astfel, adaptarea infrastructurii la nevoile de servicii de sănătate curente (boli netransmisibile, acumularea de probleme de sănătate, complexe cu comorbidități, existența unor tehnologii complexe, etc.) este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construcția unor clădiri noi în care sa se transfere activitatea curentă a unor spitale. În plus, mai ales în spitalele vechi cu circuite deficitare, controlul infecțiilor nosocomiale este deficitar, cu impact asupra siguranței pacientului si cheltuieli evitabile.

Dotarea cu echipamentele necesare este încă departe de standardele din țările europene avansate, si deseori distribuția echipamentelor în profil teritorial este insuficient echilibrată și calibrată în funcție de nevoi. Dotarea cu echipamente necesare este încă departe de standardele din țările europene avansate și, deseori, distribuția teritorială și utilizarea echipamentelor medicale în unitățile publice nu răspunde profilului stării de sănătate local și nici nevoilor de sănătate ale populației.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

O altă componentă importantă a Planului Național de Redresare și Reziliență are în vedere transformare digitală a României. În acest pilon se regăsește și digitalizarea sănătății (cu un buget de 470 de milioane de euro) prin dezvoltarea sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dezvoltarea dosarului electronic al pacientului, un sistem digitalizat în domeniul asigurărilor medicale și operaționalizarea e-sănătății și telemedicinii, inclusiv prin pregătirea personalului medical, crearea registrelor medicale de boli, raportarea prescrierii de antibiotice și raportarea infecțiilor asociate asistenței medicale. 

România dispune de toate instrumentele necesare pentru a-și reclădi sistemul de sănătate și pentru a oferi pacienților săi condiții europene și de calitate în materie de sănătate.