Parlamentul European se reunește în sesiune plenară de două zile, în perioada 10-11 aprilie, pentru a dezbate și vota asupra a zece noi legi ce actualizează normele UE privind azilul și migrația, esențiale pentru acceptarea completă a României și Bulgariei în spațiul Schengen.
Conform unui comunicat al legislativului european, sesiunea plenară va încheia activitatea legislativă din acest mandat în domeniul migrației și azilului printr-o dezbatere cu președinția belgiană a Consiliului și Comisia despre rezultatul negocierilor asupra Pactului privind migrația și azilul. Textele deja convenite vizează îmbunătățirea cooperării între statele europene și consolidarea răspunsului UE în caz de criză.
Pactul cuprinde un nou cadru pentru o politică cuprinzătoare în materie de azil și migrație, bazată pe solidaritate, partajare echitabilă a responsabilității și norme actualizate privind criteriile și mecanismele de stabilire a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională (cunoscute anterior sub denumirea de „regulamentul Dublin”).
Statele membre vor putea alege între transferul solicitanților de azil pe teritoriul lor, efectuarea de contribuții financiare sau furnizarea de sprijin operațional și tehnic statelor membre aflate sub presiune din cauza migrației.
Vor exista norme specifice pentru situațiile de criză, iar standardele de primire pentru solicitanții de azil vor fi actualizate. Normele de calificare modificate vor stabili standarde uniforme în întreaga UE pentru recunoașterea persoanelor care solicită protecție internațională, precum și a drepturilor acestora.
Vor fi introduse o procedură comună mai rapidă în întreaga UE – inclusiv dispoziții privind cererile inadmisibile și returnările mai rapide – pentru a acorda și a retrage protecția internațională, în urma unei verificări inițiale prealabile intrării, și o procedură de înregistrare a amprentelor digitale și a imaginilor faciale într- o bază de date comună (Eurodac).
În cele din urmă, un nou cadru al UE pentru relocare va reglementa posibilitățile refugiaților din țările terțe de a intra în UE, pe baza participării voluntare a statelor membre.
Actualizarea normelor privind migrația și azilul este extrem de importantă și pentru aderarea deplină a țării noastre la Spațiul Schengen, mai ales dacă ne amintim motivele invocate de Viena în decembrie 2022, și anume că există un număr mare de solicitanți de azil care sosesc în Austria din România.
Într-o recentă declarație de presă alături de ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner, constata că măsurile stabilite în luna decembrie a anului trecut privind controlul frontierelor terestre au dat roade, fapt ce l-a determinat pe oficialul austriac să mulțumească României pentru ”munca extraordinară depusă” în această direcție.
