Connect with us

IMAGINEA ZILEI

Palatele Cotroceni și Victoria, iluminate în culorile drapelului Ucrainei, de Ziua Europei

Published

on

© Guvernul României

Sediile Administrației Prezidențiale și Guvernului – Palatul Cotroceni și Palatul Victoria – au fost iluminate luni, de Ziua Europei, în culorile drapelului Ucrainei, într-un gest de solidaritate cu această țară afectată de războiul declanșat de Rusia.

 

“Nucleu al păcii și solidarității, Uniunea Europeană își unește din nou eforturile pentru siguranța cetățenilor și a întregului continent. La 15 ani de aderare, România pro-europeană dovedește compasiune și umanitate față de sutele de mii de refugiați și față de poporul ucrainean. Guvernul României se alătură inițiativei președinției franceze a Consiliului UE de a lumina în această seară clădiri simbol în culorile steagului Ucrainei. Sunt vremuri pentru solidaritate, umanitate și curaj. Unitatea Europei stă în puterea binelui”, a transmis Guvernul României, prin intermediul unei postări pe Facebook.

Și clădirile Comisiei Europene și Consiliului UE au fost iluminate luni, de Ziua Europei, în culorile steagului ucrainean.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

IMAGINEA ZILEI

O “imagine a zilei pentru istorie”: Liderii Franței, Germaniei, Italiei și României, alături de președintele Ucrainei pentru că “este datoria noastră să acționăm”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Cei mai importanți lideri europeni – președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, cancelarul Germaniei Olaf Scholz și premierul Italiei Mario Draghi – au efectuat joi o vizită istorică la Kiev, capitala Ucrainei, acolo unde au fost primiți de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu câteva zile înainte ca liderii statelor membre ale Uniunii Europene să decidă dacă vor acorda Ucrainei statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.

După ce au sosit la Kiev cu trenul, dar din direcții diferite, Macron, Scholz, Draghi și Iohannis s-au deplasat la Irpin, în locurile unde soldații ruși au comis masacre, au omorât civili și au produs distrugeri materiale sub tirul rachetelor, pentru a-și manifesta solidaritatea și aprecierea pentru “eroismul” ucrainenilor de a se apăra în fața “barbariilor” armatei invadatoare ruse. În ce-l privește, președintele Klaus Iohannis a precizat că se află la Kiev pentru a arăta sprijinul puternic și solidaritatea față de președintele Zelenski și poporul ucrainean, iar la Irpin a afirmat că România susține ca toți făptașii ruși să fie trași la răspundere în fața justiției internaționale.

Ulterior, cei patru lideri europeni au fost primiți de Volodimir Zelenski la Palatul Prezidențial din Kiev, un moment pe care presa franceză l-a descris drept “o imagine pentru istorie”.

Suntem aici alături de președintele Zelenski pentru că știm că este de datoria noastră să acționăm. Este responsabilitatea noastră să menținem acest impuls și să îi ajutăm pe prietenii noștri ucraineni să își făurească un nou viitor. Trebuie să ne concentrăm pe necesitatea păcii, pe efortul de reconstrucție și pe reconstruirea viitorului acestei țări“, a scris Iohannis, pe Twitter.

 

Această deplasare este o premieră pentru liderii celor patru țări UE de la începutul invaziei rusești în Ucraina, la 24 februarie. Cei patru lideri se află în Ucraina și pentru a discuta cu președintele Volodimir Zelenski despre candidatura Ucrainei la UE înaintea unui aviz așteptat al Comisiei Europene și a unei dezbateri în acest sens în Consiliul European de săptămâna viitoare. Vizita este cu atât mai importantă cu cât vineri, 17 iunie, Comisia Europeană va da publicității evaluarea sa privind cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Aflat miercuri în România pentru discuții cu președintele Iohannis, președintele francez Emmanuel Macron a estimat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski va trebui să negocieze cu Rusia, iar europenii vor fi prezenţi la rândul lor la masa negocierilor.

Tot Macron, cel care s-a opus în mai multe rânduri ideii ca Rusia să fie umilită pentru războiul pe care l-a declanșat în Ucraina, a subliniat că Federația Rusă “este o putere de temut”, în timp ce a definit-o ca “țară agresoare”.

De cealaltă parte, Klaus Iohannis a declarat că România lucrează intens la găsirea unor soluții pentru a crește capacitatea Portului Constanța pentru a transporta cereale din Ucraina, în contextul necesității de a asigura o securitate alimentară la nivel mondial, care este profund afectată de blocada impusă abuziv de Rusia porturilor ucrainene, ceea ce împiedică cerealele din această țară să ajungă în multe state din diverse regiuni ale lumii.

Totodată, președinții României și Franței au discutat despre integrarea europeană a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, poziția României fiind aceea că statutul de țări candidate la UE pentru Ucraina, R. Moldova și Georgia reprezintă soluția corectă moral, economic și securitar.

Publicația germană Bild am Sonntag a anunțat încă de duminică că Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, va călători la Kiev alături de preşedintele francez Emmanuel Macron şi prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, la finalul lunii iunie, înainte de summitul G7, programat să se desfășoare la Elmau, în Bavaria, între 25 și 27 iunie.

Ulterior, un parlamentar ucrainean a scris pe Twitter că la Kiev vor veni “cei trei mușchetari și d’Artagnan”, sugerând că celor trei lideri occidentali li se va alătura și președintele român Klaus Iohannis.

Dintre cele patru țări – Franța, Germania, Italia și România -, doar Germania și România au mai trimis reprezentanți la Kiev în cele peste 100 de zile de război declanșat de Rusia. Din partea Germaniei s-a aflat la Kiev ministrul de externe Annalena Baerbock, iar din partea României premierul Nicolae Ciucă și președinții celor două camere ale Parlamentului, Florin Cîțu și Marcel Ciolacu.

Continue Reading

IMAGINEA ZILEI

IMAGINEA ZILEI Papa Francisc a sărutat un steag ucrainean trimis de la Bucea: Opriți acest război! Lăsați armele să tacă!

Published

on

© Vatican News

Papa Francisc a condamnat miercuri “masacrul de la Bucea” și a sărutat un steag ucrainean trimis din orașul în care armata rusă a comis atrocități, omorând sute de civili, crimele din acest oraș situat la nord-vest de Kiev declanșând o revoltă globală și promisiuni de noi sancțiuni împotriva Moscovei din partea Occidentului.

“Știrile recente din războiul din Ucraina, în loc să aducă alinare și speranță, au adus noi atrocități, cum ar fi masacrul de la Bucea”, a declarat Francisc la finalul audienței sale săptămânale din auditoriul Vaticanului, relatează Reuters.

“Opriți acest război! Lăsați armele să tacă! Nu mai semănați moarte și distrugere!”, a spus el, condamnând cruzimea împotriva civililor, a femeilor și copiilor lipsiți de apărare, precizează și Vatican News.

Kremlinul afirmă că acuzațiile potrivit cărora forțele rusești au comis crime de război prin executarea civililor, inclusiv la Bucea, sunt un “fals monstruos”, menit să denigreze armata rusă.

Suveranul Pontif a declarat că steagul întunecat și pătat, pe care erau scrise și simboluri, i-a fost adus marți de la Bucea

“Vine din timpul războiului, tocmai din acel oraș martirizat, Bucea, a spus el, sărutându-l și ținându-l în sus pentru audiența de câteva mii de persoane, care a izbucnit în aplauze.

El a cerut apoi unui grup de copii refugiați de război, care au sosit marți din Ucraina, să se apropie de el.

“Acești copii au fost nevoiți să fugă pentru a ajunge pe un pământ sigur. Acesta este rodul războiului. Să nu-i uităm pe ei și să nu uităm poporul ucrainean”, a spus el, înainte de a oferi fiecărui copil câte un ou de Paște din ciocolată.

Vorbind în prima parte a audienței sale despre perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, Papa Francisc a spus: “În războiul din Ucraina, suntem martorii neputinței Națiunilor Unite”.

În timpul unei călătorii în Malta, la sfârșitul săptămânii, Francisc a declarat că ia în considerare o călătorie la Kiev și l-a criticat implicit pe președintele rus Vladimir Putin în legătură cu invazia din Ucraina, spunând că un “autocrat” a provocat conflictul pentru interese naționaliste.

Papa Francisc a menționat Rusia în mod specific doar în rugăciuni, cum ar fi în timpul unui eveniment global special pentru pace pe 25 martie, dar s-a referit la Rusia folosind termeni precum invazie și agresiune.

Continue Reading

IMAGINEA ZILEI

IMAGINEA ZILEI pentru istoria integrării europene a României: Klaus Iohannis a fost laureat cu Premiul Carol cel Mare

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Ceremonia a debutat cu un cuvânt de bun venit din partea primarului orașului Aachen, Sibylle Keupen, membru de Drept al Consiliului Director al Societății pentru conferirea Premiului Internațional „Carol cel Mare” al Orașului Aachen.

 

Momentul următor este reprezentat de discursul de laudatio susținut de președintele Consiliului European. Charles Michel este unul dintre liderii europeni actuali care a colaborat îndeaproape cu președintele Klaus Iohannis, atât în calitate de prim-ministru al Belgiei, cât și în calitate de șef al Consiliului European, ambii fiind membri ai instituției care reunește șefii de state sau de guverne încă din 2014.

Citiți și Charles Michel, laudatio pentru Klaus Iohannis, laureat al Premiului Carol cel Mare: Astăzi gravăm un nou nume în marmura istoriei europene, un președinte care și-a folosit tot curajul personal pentru a garanta statul de drept

Astăzi, gravăm un nou nume… în marmura memoriei europene… Klaus Iohannis. Sunt atât onorat, cât și emoționat să “țin în mână ciocanul și dalta”. Pentru a grava numele tău, dragă Klaus, în marmura istoriei europene (…) Tocmai pentru că De Gasperi, Schuman, Monnet și Spaak și-au imaginat un timp dincolo de ei înșiși – au reușit să pună bazele Uniunii noastre. În beneficiul nostru, al generațiilor viitoare. Apoi au venit constructorii. Giscard, Schmidt, Kohl, Mitterrand, Delors și alții … Cărămidă cu cărămidă, au ridicat metodic etajele mari ale casei noastre comune – piața unică, spațiul Schengen, euro. Dragul meu Klaus, tu faci parte din acest mare șir de constructori“, a spus Michel

Citiți și Klaus Iohannis a devenit primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare: Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține Uniunea Europeană. “Spiritul de la Sibiu”, dovadă a profilului pro-european al României

Apoi, organizatorii i-au înmânat președintelui Klaus Iohannis Premiul Carol cel Mare, iar șeful statului a susținut o alocuțiune.

La solemna ceremonie au mai participat președinta Slovaciei Zuzana Caputova, dar și patru câștigători ai premiului, precum fostul președinte al Consiliului European Herman Von Rompuy, fostul președinte al Parlamentului European Martin Schulz, fosta președintă a Lituaniei Dalia Grybauskaite și fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble, care actualmente deține funcția de președinte al Parlamentului Germaniei.

Acest premiu îmi reamintește de valoarea Uniunii Europene pentru statele membre, pentru cetățeni și pentru istoria acestui continent. Avem datoria de a consolida acest proiect, care rămâne singura opțiune viabilă pentru o Europă democratică, prosperă și stabilă. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană“, a spus Klaus Iohannis, într-un discurs în care a reînnoit pledoaria în favoarea beneficiului solidarității și unității europene, consolidarea Pieței Unice, aderarea României la spațiul Schengen, consolidarea rezilienței Uniunii Europene, realizarea Uniunii Sănătății și atingerea obiectivelor climatice și digitale.

Aspectele ceremonioase au fost marcate și de momente solemne precum intonarea imnului Charlemagne “Urbs Aquensis, urbs regalis” și intonarea imnului Uniunii Europene.


Citiți și

Klaus Iohannis intră în galeria marilor oameni de stat din Europa: El este laureat sâmbătă cu “Premiul Carol cel Mare” pentru rolul său de creator de punți de legătură între vestul și estul Europei


Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

ROMÂNIA13 hours ago

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

U.E.14 hours ago

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

CHINA15 hours ago

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

ROMÂNIA15 hours ago

Klaus Iohannis efectuează o vizită în Grecia: Șeful statului se va întâlni cu președintele și premierul Greciei și va participa la reuniunea liderilor PPE

ENERGIE15 hours ago

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

REPUBLICA MOLDOVA15 hours ago

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

SCHENGEN16 hours ago

Surse oficiale: Ordinea de zi a Consiliului JAI privind aderarea României la Schengen nu s-a schimbat. Guvernul olandez va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO2 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO2 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO2 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO3 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending