Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Până la finalul anului, România preconizează să vireze către R. Moldova o primă tranșă de 25 milioane de euro sub formă de granturi din pachetul de 100 de milioane de euro, anunță Bogdan Aurescu

Published

on

© MAE

România preconizează să vizeze Republicii Moldova, până la finalul anului, o primă  tranșă de 25 milioane de euro sub formă de granturi din pachetul de asistență de 100 de milioane de euro, a anunțat ministrul de externe, Bogdan Aurescu, la finalul Conferinței ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, co-prezidată de aceasta, împreună cu omologii german și francez, Annalena Baerbock și Catherine Colonna, aceasta din urmă fiind și gazda evenimentului.

Aflat la cea de a treia ediție, după reuniunile ministeriale desfășurate anul acesta la Berlin, la 5 aprilie, respectiv la București, la 15 iulie, evenimentul a beneficiat de participarea președintelui Franței, Emmanuel Macron și a președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, care au susținut intervențiile de încheiere ale Conferinței.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, La Conferință a mai participat, din partea Republicii Moldova, și viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu și alți miniștri de resort.

Discuțiile ministeriale purtate la Paris s-au concentrat asupra identificării de soluții operaționale la provocările cele mai presante cu care se confruntă Republica Moldova. O atenție deosebită a fost acordată crizei energetice care afectează profund cetățenii Republicii Moldova și generează dificultăți economice majore Chișinăului.

În acest context, a fost convenită mobilizarea pe mai departe a unui solid sprijin concret, politic, financiar și tehnic, al comunității internaționale pentru Republica Moldova. Astfel, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a punctat coordonatele principale ale asistenței alocate Republicii Moldova de România în actualul context dificil.

Printre acestea, a punctat sprijinul bugetar direct în valoare de 10 milioane de euro transferat în luna octombrie, reacția promptă privind facilitarea livrărilor de curent electric, începând cu 14 octombrie, precum și finanțarea, în perioada următoare, prin Acordul de asistență nerambursabilă în valoare de 100 milioane de euro, a unor proiecte în domenii strategice precum educația și îmbunătățirea serviciilor de utilitate publică.

”Bucureștiul a virat recent Republicii Moldova un grant de 10 milioane de euro sub formă de sprijin bugetar direct. De asemenea, dintr-un pachet de asistență de 100 milioane de euro, România preconizează să vireze pana la finalul anului o primă tranșă de 25 milioane de euro sub formă de granturi pentru implementarea de proiecte în domeniul educației, dezvoltării regionale și în sectorul utilităților publice.  Și, desigur, România va continua să acorde același sprijin puternic și consistent Republicii Moldova, pentru a face față provocărilor prezente și viitoare. Vom fi alături de Republica Moldova nu doar pentru a traversa această iarnă dificilă, ci pe întreg parcursul său pentru a deveni un Stat Membru al Uniunii Europene”, a anunțat oficialul român. 

De asemenea, șeful diplomației române a subliniat susținerea fermă pe care România o acordă Republicii Moldova cu privire la avansarea parcursului european și implementarea eficientă a reformelor.

”Platforma noastră arată că Republica Moldova are mai mulți prieteni ca niciodată, și nu doar în UE, dar și în întreaga lume, care sunt dispuși să ajute Chișinăul. Aceasta demonstrează angajamentul comunității internaționale de a se ridica la nivelul așteptărilor și de a sprijini Republica Moldova să gestioneze provocările actuale fără precedent. În caz contrar, consecințele ar putea fi grave pentru Republica Moldova, ca de altfel și pentru regiune. De la Conferința de lansare a Platformei de Sprijin pentru Moldova din aprilie, lucrurile au evoluat cu o viteză fulgerătoare. Chișinăul este expus unor presiuni crescute, care vizează deturnarea Republicii Moldova de la parcursul său proeuropean. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a avut și are încă un impact profund și extins asupra Republicii Moldova. Țara se confruntă cu provocări suprapuse de ordin economic, umanitar și de securitate de o amploare fără precedent. În aceste momente critice, cetățenii, precum și autoritățile au dat dovadă de o solidaritate impresionantă cu Ucraina și cu refugiații ucraineni. Republica Moldova este astăzi un stat candidat pentru aderarea la UE, un obiectiv pe care România l-a promovat și susținut cu tărie timp de mulți ani. Cu sprijinul activ al președintelui Maia Sandu și al Parlamentului, Guvernul de la Chișinău dă dovadă de un angajament exemplar în implementarea unei agende ambițioase, durabile, democratice, proeuropene și orientate spre reformă. Este un semnal extrem de clar privind capacitatea procesului de integrare în UE de a fi un catalizator puternic pentru reforme, dezvoltare și prosperitate”, a subliniat Aurescu.

Nu în ultimul rând, copreședinții celor șase Grupuri de lucru ale Platformei de Sprijin au prezentat pe scurt rezultatele activității desfășurate, cu accent asupra perioadei trecute de la Conferința ministerială de la București, din 15 iulie 2022, în domeniile de acțiune acoperite, respectiv: situația umanitară a refugiaților din Ucraina, combaterea corupției (Grupul de lucru dedicat este co-prezidat de România – prin Ministerul Justiției – și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord), securitatea energetică, asistența financiară, managementul frontierelor și reforma administrației publice și administrării finanțelor publice.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

REPUBLICA MOLDOVA

Polemicile create în jurul aderării Republicii Moldova la NATO sunt parte a războiului hibrid, susține ministrul apărării de la Chișinău

Published

on

© Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Polemicile create în jurul aderării Republicii Moldova la NATO sunt parte a războiului hibrid, susține ministrul apărării Anatolie Nosatîi de la Chișinău, potrivit IPN.md, Radio Chişinău şi EFE, preluat de Agerpres.

Ministrul apărării susține, de asemenea, că discuțiile privind revizuirea statutului de neutralitate sunt apanajul politicienilor, iar o eventuală decizie privind aderarea la o alianță militară trebuie luată după un amplu proces de consultare cu cetățenii. De altfel, el a mai punctat că Moldova nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid. 

„Cu regret, domeniul apărării a fost dat uitării, n-au fost făcute investiţii, de aceea nu putem face faţă provocărilor din prezent. Statutul nostru de neutralitate ne-a lasat să fim de unii singuri şi cu un sistem de apărare care nu este relevant în situaţia actuală”, a subliniat Anatolie Nosatîi.

Potrivit acestuia, armata – estimată la aproximativ 6.500 de militari profesionişti (plus 2.000 de soldaţi care fac serviciul militar obligatoriu în fiecare an) – a primit până acum “puţină atenţie”, notează EFE.

În acest sens, ministrul moldovean al apărării a pledat pentru crearea de alianţe militare fără a renunţa la neutralitatea consacrată de Constituţie.

Pe de altă parte, președinta Maia Sandu a declarat, într-un interviu pentru Politico, că invazia Rusiei în Ucraina determină Republica Moldova să se gândească dacă nu cumva țara trebuie să renunțe la neutralitatea consacrată prin constituție și să se integreze într-o „alianță mai mare”.

„Acum, există o discuție serioasă … despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”, a spus ea. „Și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca națiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a insistat președinta R. Moldova, care anterior a solicitat aliaților sisteme antiaeriene și sprijin financiar pentru Republica Moldova, în contextul în care războiul rus în Ucraina continuă.

În declarați sa, Sandu a avut grijă să nu menționeze numele NATO, anatemă pentru președintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei. Rusia a avertizat împotriva unei cooperări militare suplimentare între Moldova și aliații occidentali.

Deși Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo.

 

 

 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ursula von der Leyen: Comisia Europeană propune creșterea asistenței macro-financiare pentru Republica Moldova cu 145 de milioane de euro

Published

on

© Maia Sandu/ Twitter

Comisia Europeană a propus marți majorarea asistenței macro-financiare (AMF) în curs de acordare Republicii Moldova cu până la 145 de milioane de euro, ceea ce ridică suma totală a sprijinului în curs de acordare pentru această țară la 295 de milioane de euro, a informat executivul european într-un comunicat, în timp ce șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat că UE este solidară cu Republica Moldova pentru a face față undelor de șoc cauzate de războiul Rusiei în Ucraina.

Prin această propunere, Comisia este alături de Republica Moldova, care continuă să își pună în aplicare agenda de reforme, în timp ce se confruntă cu consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, se luptă cu o criză energetică și găzduiește un număr mare de refugiați din Ucraina. Propunerea vine în urma anunțului făcut de președintele von der Leyen la Chișinău în noiembrie 2022 cu privire la un sprijin financiar suplimentar pentru Moldova.

“Suntem solidari cu Moldova, în timp ce undele de șoc ale războiului brutal al Rusiei continuă să aibă un impact asupra țării. Astăzi propunem să suplimentăm asistența macro-financiară pentru Moldova cu 145 de milioane EUR. Acest lucru va sprijini în mare măsură economia și securitatea energetică a țării”, a declarat, marți, von der Leyen.

Asistența suplimentară are ca scop acordarea unui sprijin suplimentar Republicii Moldova, a cărei economie a fost grav afectată de consecințele invaziei Rusiei în Ucraina, precum și de o criză energetică semnificativă care continuă din octombrie 2021.

Majorarea asistenței macro-financiare ar ajuta țara să acopere o parte din nevoile sale de finanțare suplimentară în 2023, să sprijine stabilitatea macroeconomică și să asigure continuarea reformelor. Propunerea de astăzi ar însoți programul în curs de desfășurare al țării în cadrul Fondului Monetar Internațional.

Cele două plăți suplimentare în cadrul propunerii de majorare a AMF ar fi strict condiționate de progresele satisfăcătoare înregistrate în cadrul programului Fondului Monetar Internațional și de punerea în aplicare a unor noi condiții de politică care urmează să fie convenite între Moldova și UE și adăugate la memorandumul de înțelegere existent. Aceste condiții de politică ar viza abordarea unora dintre deficiențele fundamentale expuse în ultimii ani în economia și sistemul de guvernanță economică din Moldova, precum și în alte domenii-cheie, inclusiv buna guvernanță și lupta împotriva corupției, statul de drept și securitatea energetică. Condițiile ar veni în completarea angajamentelor asumate de Moldova în cadrul programului convenit cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, precum și a operațiunilor de sprijin bugetar ale UE, a Acordului de asociere și a obiectivelor generale ale relațiilor UE-Moldova, sprijinind în continuare Moldova pe calea sa europeană.

Din suma suplimentară de până la 145 de milioane de euro, până la 45 de milioane de euro vor fi acordate sub formă de granturi și până la 100 de milioane de euro sub formă de împrumuturi în condiții de finanțare favorabile.

Suma ar urma să fie plătită în două tranșe suplimentare planificate pentru trimestrele al treilea și al patrulea din 2023, cu condiția îndeplinirii condițiilor de politică.

Parlamentul European și Consiliul trebuie acum să examineze și să adopte propunerea de majorare a asistenței macro-financiare actuale acordate Moldovei. Odată adoptată, propunerea va intra în vigoare și vor putea fi efectuate plățile.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ambasadoarea Franței la București: Franța, Germania și România sunt în fruntea mișcării de sprijin european pentru R. Moldova. Suntem gata să ajutăm

Published

on

© Ambassade de France en Roumanie

Franța și Germania sunt mândre pentru faptul că, alături de România, sunt în fruntea mișcării de susținere a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, a declarat ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, subliniind totodată că munca se află acum în responsabilitatea Chișinăului, după primirea statutului de stat candidat la Uniunea Europeană.

Diplomatul francez a făcut aceste remarci în cursul unui comun cu ambasadorul Germaniei în România, Peer Gebauer, acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro la împlinirea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, care a determinat reconcilierea franco-germană.

“Suntem foarte mândri că Franța și Germania sunt cu adevărat în fruntea acestei mișcări alături de România”, a spus Auer, cu referire la co-prezidarea de către cele trei țări a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, a cărei a patra reuniune va fi organizată la Chișinău

Ea a menționat totuși că acordarea statutului de țară candidată la UE, în iunie 2022, pentru Republica Moldova și pentru Ucraina reprezintă și un punct de plecare.

“Acum, munca se află sub responsabilitatea Moldovei. Ei ar trebui să pregătească o listă a stadiului reformelor care se fac. Nu este o muncă simplă, după cum știți, este nevoie de timp. Dar este adevărat că vom ajuta guvernul. Suntem cu toții gata să ajutăm”, a adăugat ambasadoarea Franței.

Republica Moldova a dobândit statutul de țară candidată pentru aderarea la UE la Consiliul European din 23 iunie 2022. De asemenea, la 7 octombrie 2022 a participat la prima reuniune a Comunității Politice Europene, inițiată de președintele francez Emmanuel Macron și găzduită la Praga de președinția cehă a Consiliului UE. Una dintre deciziile luate la această întrunire a fost aceea că al doilea summit al Comunității Politice Europene va avea loc la Chișinău. Reuniunea va fi organizată la data de 1 iunie 2023.

În ceea ce privește Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, aceasta a reușit să colecteze sprijin financiar de peste un miliard de euro pentru această țară cu prilejul celor trei reuniuni de anul trecut, care s-au desfășurat, pe rând, la Berlin, București și Paris. De altfel, la București s-a luat decizia ca această Platformă să devină și un mecanism permanent de asistență a reformelor R. Moldova pentru aderarea la UE.


Citiți și EXCLUSIV INTERVIU | La 60 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Germaniei și Franței la București promit sprijin “de neclintit și necondiționat” pentru aderarea României la Schengen

 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Presa americană: Joe Biden ar putea vizita Europa în jurul datei de 24 de februarie pentru a marca un an de la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei

NATO9 hours ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA9 hours ago

Miniștrii sănătății din România și Franța au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru organizarea sistemelor de sănătate, donarea și transplantul de organe, prevenirea și controlul bolilor transmisibile

ROMÂNIA DIGITALĂ9 hours ago

Ministerul Digitalizării și ADR au lansat aplicația mobilă ghișeul.ro. Sebastian Burduja: Orice român va putea plăti cu câteva click-uri taxele și impozitele

Daniel Buda10 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda, întâlnire cu ministrul agriculturii din R. Moldova: Eliminarea contingentelor tarifare pentru produsele moldovenești pe piața UE trebuie să fie următorul pas în intensificarea relațiilor

CONSILIUL UE10 hours ago

Consiliul JAI: Ministrul de interne a solicitat un plan concret pentru deblocarea aderării României la Schengen și a cerut Austriei să își reconsidere poziția

U.E.10 hours ago

Platforma de coordonare a donatorilor internaționali în sprijinul redresării și reconstrucției din Ucraina își începe activitatea

ROMÂNIA10 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

Eugen Tomac11 hours ago

Eugen Tomac avertizează că în absența unei decizii pentru un calendar clar în Consiliul JAI privind aderarea României la Shengen, „situația va rămâne neschimbată pentru mult timp”

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Aer curat: Comisia Europeană solicită României și altor 13 țări membre UE să reducă emisiile generate de mai mulți poluanți atmosferici

NATO9 hours ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA10 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL1 day ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

POLITICĂ3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Rădăcinile României europene se regăsesc în Unirea Principatelor Române din 1859

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației române, la Forumul de la Davos: Nu ne permitem niciun fel de ambiguitate strategică. Ucraina este victima agresiunii, iar Rusia este agresorul

INTERNAȚIONAL1 week ago

Secretarul general NATO cere o creștere a sprijinului militar pentru Ucraina: Armele sunt calea spre pace. Negocierile depind în totalitate de forța de pe câmpul de luptă

NATO1 week ago

Mircea Geoană a deschis reuniunea Șefilor de Stat Major din țările NATO: Trebuie să investim mai mult în apărare și să ne pregătim pentru potențiale viitoare războaie

Team2Share

Trending