Papa Francisc a murit la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul.

Suveranul pontif, care a fost episcop al Romei și suveran al Sfântului Scaun, a devenit papă în 2013, după ce predecesorul său Benedict al XVI-lea a demisionat.

Decesul său a fost anunțat de cardinalul Kevin Farrell într-o declarație publicată de Vatican.

Pope Francis died on Easter Monday, April 21, 2025, at the age of 88 at his residence in the Vatican’s Casa Santa Marta. pic.twitter.com/jUIkbplVi2

— Vatican News (@VaticanNews) April 21, 2025

“Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț moartea Sfântului Părinte Francisc. În această dimineață, la ora 7.35, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și Bisericii Sale. El ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special în favoarea celor mai săraci și marginalizați. Cu imensă recunoștință pentru exemplul său de adevărat discipol al Domnului Isus, încredințăm sufletul Papei Francisc iubirii milostive infinite a Dumnezeului Unic și Treimic”, a anunțat Vaticanul, într-un comunicat.

At 9:45 AM on Easter Monday, Cardinal Kevin Farrell, Camerlengo of the Apostolic Chamber, spoke these words at the Casa Santa Marta:

“Dearest brothers and sisters, with deep sorrow I must announce the death of our Holy Father Francis. At 7:35 this morning, the Bishop of Rome,…

— Vatican News (@VaticanNews) April 21, 2025

Suveranul Pontif a murit în a doua zi de Paște, nu înainte de a-și face apariția duminică, în prima zi de Paște, în Piața Sfântul Petru pentru a-i binecuvânta pe credincioși.

Jorge Mario Bergoglio s-a născut pe 17 decembrie 1936, la Buenos Aires, Argentina, într-o familie de imigranți italieni. A fost hirotonit preot în ordinul iezuit în anul 1969. În perioada 1973-1979, a fost principalul lider al acestui ordin în Argentina. A devenit episcop auxiliar de Buenos Aires în 1992 și arhiepiscopul acestui oraș în 1998. A fost numit cardinal în 2001 de papa Ioan Paul al II-lea.

Papa Francisc a fost al 266-lea episcop al Romei, papă al Bisericii Catolice și suveran al Sfântului Scaun, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor, fiind primul papă non-european după Papa Grigore al III-lea, primul papă sud-american din istorie și primul papă iezuit.

Afectat de o îndelungă sensibilitate pulmonară

Papa a fost internat la Spitalul Policlinic Agostino Gemelli vineri, 14 februarie 2025, după ce a suferit o bronșită timp de mai multe zile. Situația clinică a Papei Francisc s-a agravat treptat, iar medicii i-au diagnosticat pneumonie bilaterală marți, 18 februarie. După 38 de zile de spitalizare, regretatul Papă s-a întors la reședința sa de la Vatican, Casa Santa Marta, pentru a-și continua recuperarea.

În 1957, la vârsta de 20 de ani, Jorge Mario Bergoglio a suferit o intervenție chirurgicală în țara sa natală, Argentina, pentru a i se îndepărta o porțiune de plămân care fusese afectată de o infecție respiratorie severă.

Pe măsură ce a îmbătrânit, Papa Francisc a suferit frecvent crize de boli respiratorii, anulând chiar o vizită planificată în Emiratele Arabe Unite în noiembrie 2023 din cauza gripei și a inflamației pulmonare.

Pașii după decesul Papei Francisc

În aprilie 2024, răposatul Papă Francisc a aprobat o ediție actualizată a cărții liturgice pentru riturile funerare papale, care va ghida slujba funerară.

Constatarea decesului a avut loc în capelă, mai degrabă decât în camera în care a murit, iar trupul său este pus imediat în interiorul sicriului. Potrivit arhiepiscopului Diego Ravelli, maestru al ceremoniilor apostolice, răposatul Papă Francisc a cerut ca riturile funerare să fie simplificate și concentrate pe exprimarea credinței Bisericii în Trupul înviat al lui Hristos.

Odată cu moartea Papei Francisc, anunțată luni de Vatican, Biserica Romano-Catolică va începe ritualurile elaborate, pline de tradiție, care marchează sfârșitul unei papalități și conduc la începutul celei următoare, relatează Reuters.

Cele mai multe sunt guvernate de o constituție cunoscută sub numele de Universi Dominici Gregis, aprobată de Papa Ioan Paul al II-lea în 1996 și revizuită de Papa Benedict al XVI-lea în 2007 și 2013.

Un cardinal cunoscut sub numele de camerlengo (șambelan), în prezent cardinalul irlandezo-american Kevin Farrell, va conduce afacerile ordinare ale Bisericii Romano-Catolice, care numără aproape 1,4 miliarde de membri, în timpul perioadei cunoscute sub numele de “sede vacante” (scaunul gol).

2013 – 2025: Necrologul Papei Francisc, un pontif care a zguduit Biserica Catolică (Reuters și Associated Press)

De la primul său salut în calitate de papă – un „Buonasera” („Bună seara”) remarcabil de normal – până la îmbrățișarea refugiaților și a celor defavorizați, Francisc a indicat un ton foarte diferit pentru papalitate, punând accentul pe umilință în detrimentul orgoliului pentru o Biserică Catolică afectată de scandaluri și acuzații de indiferență, relatează Associated Press.

După acea noapte ploioasă din 13 martie 2013, Jorge Mario Bergoglio, născut în Argentina, a adus o gură de aer proaspăt într-o instituție veche de 2.000 de ani, care își văzuse influența scăzând în timpul mandatului tulbure al Papei Benedict al XVI-lea, a cărui demisie surpriză a dus la alegerea lui Francisc.

Spre surprinderea multora dintre comentatorii din Biserica Romano-Catolică, Bergoglio a fost ales papă cu prilejul conclavului desfășurat în martie 2013, după demisia papei Benedict al XVI-lea. Și-a ales numele Francisc în semn de omagiu față de sfântul Francisc din Assisi, punând astfel în evidență angajamentul său față de subiecte precum sărăcia, pacea și grija față de mediu, subliniază Reuters.

A fost primul suveran pontif provenit din afara continentului european în ultimii 1.300 ani, primul din America Latină și primul iezuit care a ajuns papă. Iezuiții sunt cunoscuți pentru preocuparea pentru educație și justiție socială, care includ activități alături de cei săraci și marginalizați.

A evitat multe dintre capcanele tradiționale ale papalității, preferând să trăiască într-o casă modernă din Vatican și nu în grandioasele apartamente papale din Palatul Apostolic. A redus garderoba papală, purta un ceas din plastic și prefera să fie transportat într-o mașină simplă, de familie.

A intrat în dezacord cu conservatorii, care, încă de la început, n-au fost mulțumiți de stilul său informal. Aceștia au obiectat împotriva apelurilor lansate de papa Francisc ca Biserica să devină mai primitoare pentru persoanele din comunitate LGBT și pentru catolicii divorțați, precum și în ceea ce privește restricțiile impuse asupra utilizării liturghiei tradiționale latine.

Apoi Francisc, papa periferiilor, iubitor de mulțime și globe-trotter, realizând 47 de călătorii în afara Italiei, vizitând peste 65 de state și teritorii, însumând peste 465.000 de kilometri. Cu toate acestea, nu a revenit niciodată în Argentina.

De-a lungul celor doisprezece ani petrecuți în fruntea Bisericii Catolice, eforturile Papei Francisc pentru un mai mare sentiment de unitate între toate Bisericile creștine au fost evidente prin cuvintele și faptele sale, într-o veritabilă diplomație ecumenică. Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului a devenit în 2013 primul patriarh ecumenic care a fost prezent la slujba inaugurală a unui episcop al Romei, respectiv Papa Francisc. În 2016, Suveranul Pontif s-a întâlnit la Havana, în Cuba, cu patriarhul Kirill al Rusiei, o întrevedere descrisă drept un eveniment ecumenic istoric întrucât a fost prima întâlnire între un papă și un patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse.

El a navigat prin realitatea fără precedent de a conduce o religie universală prin pandemia de coronavirus dintr-un Vatican închis. El a implorat lumea să folosească COVID-19 ca o oportunitate de a regândi cadrul economic și politic care, în opinia sa, i-a întors pe bogați împotriva săracilor.

“Ne-am dat seama că suntem pe aceeași barcă, cu toții fragili și dezorientați”, a spus Francisc într-o Piață Sfântul Petru goală în martie 2020. Dar el a subliniat, de asemenea, că pandemia a arătat necesitatea ca “noi toți să vâslim împreună, fiecare dintre noi având nevoie de alinarea celuilalt”.

Cu un pontificat reformist, a inițiat schimbări la Vatican, punând pe primul plan transparența, responsabilitatea și reforma financiară. Totodată a numit mai multe femei în funcții înalte în ierarhia Bisericii. Cu toate acestea, era considerat un lider dezorganizat, luând deseori prin surprindere oficialii de la Vatican prin comentariile sale improvizate și prin imprevizibilitate. În ciuda multelor sale eforturi întreprinse în acest sens, a avut dificultăți în a rezolva criza abuzurilor sexuale săvârșite de clerici.

Al doilea Suveran Pontif care a vizitat România. Vizita istorică a Papei Francisc în România, în 2019, la două decenii după Ioan Paul al II-lea

În 2019, la 20 de ani distanță de la prima vizită a unui suveran pontif într-o țară majoritar ortodoxă, România a fost gazda primitoare a Sanctităţii Sale Papa Francisc, care a întâlnit o societate deschisă şi diversă, o ţară bogată în tradiţii şi o naţiune încrezătoare în viitorul pe care îl construieşte prin comuniunea tuturor cetăţenilor săi, indiferent de grai sau credinţă.

Vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România s-a desfășurat, la invitația președintelui Klaus Iohannis, perioada 31 mai – 2 iunie, la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj, sub genericul ”Să mergem împreună!”. Suveranul Pontif s-a aflat la Bucureşti pe 31 mai, la Şumuleu Ciuc şi la Iaşi pe 1 iunie şi la Blaj pe 2 iunie.

În capitala României, Papa Francisc a avut convorbiri tete-a-tete cu președintele Klaus Iohannis și a susținut alături de acesta un discurs în fața a peste 400 de invitați. Ulterior, Suveranul Pontif s-a întâlnit cu Patriarhul Daniel, alături de care a mers la noua catedrală ortodoxă pentru rugăciunea „Tatăl Nostru”, moment la care au participat, de asemenea, sute de invitați, inclusiv președintele României și alți lideri politici.

Tot la București, Papa Francisc a celebrat Sfânta Liturghie în Catedrala Sf. Iosif, devenind al doilea Papă care celebrează Sf. Liturghie în catedrala romano-catolică din Bucureşti, după Sfântul Ioan Paul al II-lea care, pe 8 mai 1999, în timpul vizitei sale în România, a concelebrat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie în rit greco-catolic.

La 1 iunie 2019, Papa Francisc a ținut Sfânta Liturghie la Sanctuarul din Şumuleu – Ciuc și a avut o întâlnire cu tinerii şi cu familiile pe platforma din faţa Palatului Culturii din Iaşi.

La 2 iunie 2019 a avut loc și momentul culminant al vizitei, când Suveranul Pontif a ținut Liturghia cu Beatificarea celor 7 episcopi greco-catolici martiri pe Câmpia Libertăţii de la Blaj.

Vizita de stat, pastorală şi ecumenică de trei zile a Papei Francisc în România s-a încheiat la Sibiu, de unde Suveranul Pontif a plecat spre Vatican.