Papa Francisc a efectuat o vizită în Armenia, unde a fost așteptat cu entuziasm de populația creștină care vede în el un mesager al păcii și cel mai bun avocat în fața Ankarei, ce refuză să recunoască genocidul din 1915-1917. Acesta a cerut Armeniei și Turciei să facă apel la conciliere privind genocidul armean care a avut loc cu un secol în urmă. Acesta a solicitat, de asemena Armeniei și Azerbaijanului să găsească o soluție pentru conflictul din Nagorno – Karabakh, precizează EurActiv.
Afirmațiile care clasifică evenimentul din 1915 drept un genocid au stârnit nemulțumirea turcilor, un termen pe care conducerea de la Ankara îl respinge. Disputa dintre cele 2 state, la care se adaugă și conflictul din Nagorno-Karabakh, a dus la relații tensionate care au determinat închiderea granițelor și înghețarea relațiilor diplomatice.
„Fie ca poporul armean și turc să adopte din nou calea reconcilierii și fie ca pacea să se așterană peste Nagorno –Karabakh”, a susținut Papa Francisc. Acesta a cerut națiunilor „să reziste în fața dorinței de răzbunare. Reamintirea, împreună cu dragostea, pot transofrma ura într-un proiect de conciliere”, a menționat Papa Francisc.
Papa a vizitat Memorialul Genocidului Armean, scriind în cartea de oaspeți că se roagă ca o asemena tragedie să nu se mai repete. „Mă rog, cu durere în suflet, ca astfel de tragedii să nu se mai repete, astfel încât omenirea să nu uite și să știe cum să înfrângă răul folosind binele”, a menționat acesta în cartea de oaspeți.
În cadrul discursului adresat președintelui, guvernului și diplomaților, Papa a folosit termenul de genocid, lucru care a stârnit iritarea turcilor. „Din păcate, această tragedie, acest genocid, a fost prima dintr-o serie de catastrofe ale secolului trecut”, a precizat Papa Francisc.
Turcia a așteptat mai mult de 24 de ore pentru a oferi o reacție, lucru ce arată că nu a dorit ca acest incident să escaladeze într-o nouă dispută diplomatică. Anul trecut, Ankara și-a rechemat ambasadorul de la Vatican. „Este posibil să vedem în acțiunile Papei urmele mentalității de cruciadă”, a menționat viceprim-ministrul turc, Nurettin Canikli.
Turcia acceptă că mulți creștini armeni care au trăit în Imperiul Otoman au fost uciși în urma ciocnirilor cu forțele otomane din timpul Primului Război Mondial, dar neagă faptul că uiderile au fost orchestrate sistematic și că ar constitui un genocid.
Istoricii estimează că aproximativ 1.5 milioane de armeni au fost uciți de către turcii otomani în timpul Primului Război Mondial, un eveniment perceput de mulți precum primul genocid al secolului XX.
Turcia neagă faptul că aceste crime începute în 1915 constituie un genocid și consideră că aceștia au fost victimele războiului civil și revolte. Ankara a insistat totodată asupra faptului că numărul morților este mult mai mare decât în realitate.
.
.
