Eurodeputații și-au stabilit marți poziția privind reforma bugetului UE pe termen lung, punctând urgența de a face bugetul european rezilient pentru viitor.

În urma propunerii Comisiei Europene privind o revizuire a bugetului UE pe termen lung, eurodeputații au aprobat în plen o suplimentare de 10 miliarde de euro pentru anii 2024-2027, pe lângă cele 65,8 miliarde de euro propuse de Comisie.

Abordarea provocărilor urgente

Având în vedere provocările externe recente, în special războiul Rusiei împotriva Ucrainei și problemele tot mai mari legate de migrație, europarlamentarii au suplimentat domeniile bugetare relevante cu 2 miliarde de euro. Ei au alocat încă 3 miliarde de euro pentru noua ”Platformă de tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) și au alocat 5 miliarde de euro pentru a spori capacitatea UE de a răspunde la crize neprevăzute.

Cât privește plățile datoriei rrezultate din planul de redresare, Parlamentul European cere ca acestea să fie încadrate peste plafoanele bugetare ale UE. Eurodeputații doresc astfel ca programele UE de care beneficiază în mod direct cetățenii să nu fie compromise, mai ales având în vedere volatilitatea potențială a acestor costuri odată cu creșterea ratelor dobânzilor.

Calendarul critic

Eurodeputații subliniază că o adoptare rapidă a regulamentului modificat este esențială, deoarece Cadrul Financiar Multianual revizuit ar trebui să fie operațional la 1 ianuarie 2024 pentru a oferi un cadru pentru bugetul anual din acel an.

Raportul provizoriu privind propunerea de revizuire intermediară a cadrului financiar multianual 2021-2027 a fost aprobat cu 393 de voturi pentru, 136 împotrivă și 92 de abțineri.

Negociatorii Parlamentului sunt acum pregătiți să se angajeze în discuții cu Consiliul (statele membre), care nu și-a definitivat încă poziția cu privire la acest pachet.

Comisa Europeană a propus în luna iunie consolidarea bugetului UE pe termen lung pentru a face față celor mai urgente provocări, precum sprijinul pe termen lung pentru Ucraina, gestionarea fluxului migratoriu și promovarea competitivității europene printr-o platformă europeană pentru tehnologii strategice (STEP).

Propunerea de creștere a bugetului pe termen lung al UE avansată de Comisie s-a lovit deja de refuzul unor state membre, precum Germania, Austria, țările nordice sau Ungaria, solicitând ca noile nevoi să fie gestionate financiar prin redirecționarea fondurilor din alte programe europene.

Este important să ne axăm pe infrastructura viitorului, să ne pregătim magistralele pentru a putea face față hidrogenului, combustibilul viitorului, a fost răspunsul oferit de Maros Sefcovic întrebării adresate de eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele comisiei ITRE din Parlamentul European.

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene a fost audiat de comisiile reunite ale legislativului european ITRE, ENVI, TRAN și AGRI, în contextul în care urmează să își asume responsabilitatea pentru implementarea Pactului verde european.

”Pentru a realiza țintele din Pactul verde european avem nevoie de o transformare a sistemelor energetice și Comisia ITRE susține foarte mult tehnologiile curate și eficiența energetică. Totuși, în contextul agresiunii ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei ne confruntăm cu probleme în securitatea furnizării și cu prețuri ridicate la electricitate, care pun o povară suplimentară pe umerii industriei care deja este afectată. Cum veți reconcilia nevoia de a fi ambițioși privind țintele climatice, să avem o perspectivă mai echilibrată a nevoilor energetice, cu nevoia de a folosi cât mai bine potențialul de capturare și stocare a carbonului și tehnologiile cu emisii reduse de carbon pentru a avea o abordare neutră din punct de vedere tehnologic și nu o abordare dogmatică și excesiv de entuziastă pentru că domnul Timmermans nu a reușit?”, a fost întrebarea adresată de Bușoi.

Sofcovic a pledat pentru o rețea a transportului energetic mai inteligentă, mai digitală.

”În ce privește întrebarea legată de prețurile mari la energie, cred că ați subliniat foarte clar ceea ce reprezintă cea mai frecventă întrebare pe care o primesc din partea industriei: cum ne asigurăm că prețurile energetice vor scădea? Trebuie să investim mult mai mult în rețeaua noastră de transport energetic. Dacă vrem mai multe regenerabile, rețeaua trebuie să fie mai inteligentă, mai digitală. Trebuie să stocăm în mod intermitent energia care vine din producție solară și eoliană. Trebuie să fim mai bine interconectați și să pregătim rețelele noastre ca să ne asigurăm că europenii au de 2-3 ori mai multă capacitate de generare în Europa pentru că în 2050 totul va fi electric și trebuie să ne pregătim pentru asta. Investiția noastră în infrastructură prin facilitatea RepowerEU trebuie să meargă în această direcție. Trebuie să ne asigurăm că vom accelera construirea de regenerabile și să pariem mai mult pe hidrogen pentru că acesta este combustibilul viitorului”, a evidențiat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.

În contextul politic din Slovacia și al declarațiilor îngrijorătoare pro-ruse ale lui Robert Fico, desemnat să formeze guvernul, Cristian Bușoi a cerut asigurări că noile sancțiuni energetice împotriva Rusiei nu sunt în pericol.

”În ce privește Rusia, este absolut clar că trebuie să stimulăm orice întreprindere aflată pe platformă că nu va face comerț cu nicio moleculă de gaz din Rusia și să ne asigurăm că nu vom mai fi dependenți niciodată de gazul rusesc”, a replicat Sefcovic.

Președintele Comisiei ITRE a fost interesat să afle dacă viitorul responsabil pentru implementarea Pactului verde european intenționează să acorde o prioritate sporită interconectorilor de gaze pentru a accelera tranziția ecologică justă.

”Este important să ne axăm pe infrastructura viitorului. Acolo unde este posibil să ne modernizăm, să ne pregătim magistralele pentru a putea face față hidrogenului pe viitor pentru că ai nevoie de un oțel diferit față de gazele naturale. Renovarea, interconectarea ar trebui să țină seama de această necesitate de modernizare a infrastructurii pentru a face față provocărilor de viitor”, a evidențiat Maros Sefcovic.

Așadar, ”avem nevoie contribuția bugetelor naționale, de contribuția Băncii Europene de Investiții, de contribuția sectorului financiar în general pentru că este vorba despre o contribuție în viitor și rețele inteligente, interconectate, care să facă față și necesităților de transport de hidrogen. Sunt investițiile de care avem nevoie pentru a accelera tranziția ecologică și pentru a fi neutri din punct de vedere climatic”, a conchis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat un nou instrument comercial pentru a apăra Uniunea Europeană de șantajul economic, scopul principal fiind acela de a descuraja puterile străine să aibă un comportament agresiv față de Uniunea Europeană sau țările sale membre.