Comunicarea oficială și strategică reprezintă cea mai mare piesă lipsă din planul național de prevenție și combatere a cancerului de col uterin în România. Potrivit datelor recente oferite de Atalsul European al Politicilor de Prevenție HPV, publicat în 2025 de European Parliamentary Forum or Sexual and Reproductive Rights și European Cancer Organisation, România obține un scor de doar 27,8% la disponibilitatea și calitatea informației online despre HPV, fiind cel mai slab dintre toți indicatorii măsurați, din cele 48 de state analizate.
Aceste date au fost dezbătute ieri, 11 mai, în cadrul evenimentului „One Region. One Goal: Eliminating HPV-related cancers in Southeast Europe”, organizat de European Cancer Organisation, care a reunit experți din România, Bulgaria, Serbia, Grecia și Bosnia și Herțegovina.
HPV cauzează aproximativ 5% din totalul cancerelor la nivel mondial, iar cancerul de col uterin rămâne al doilea cel mai frecvent cancer la femeile din UE cu vârste între 15-44 de ani.
Conform ediției 2025 a Atlasului, România obține un scor global de 61%, plasându-se pe locul 43 din cele 48 de țări analizate. Este un rezultat care reflectă un decalaj semnificativ față de liderii europeni precum Suedia (97%), Portugalia (95,9%) sau Norvegia (94,7%).
Ce analizează Atlasul și ce ii lipsește României:
- Prevenție primară / vaccinare anti-HPV: Rata de vaccinare anti-HPV atât la fete, cât și la băieți se situează sub 30%, cu mult sub obiectivul de 90% stabilit de OMS și Comisia Europeană pentru 2030. Comparativ, Portugalia și Norvegia depășesc deja 80% pentru ambele sexe. Vaccinarea rămâne puțin accesibilă în practică, chiar dacă este gratuită pentru mai multe categorii.
- Prevenție secundară / screening cancer de col: Programul de depistare este clasificat ca „nascent” (abia la început), participarea reală la screening este sub 50%, iar testul disponibil este exclusiv cel PAP, depășit față de standardul actual (care include și genotiparea HPV). Nu există niciun sistem de auto-recoltare, care în alte țări a dovedit că atinge tocmai femeile cel mai greu de inclus în programele organizate.
- Comunicarea oficială: Acesta este, numeric, cel mai slab indicator al României, dar și din toate cele 48 de state regăsite în Atlas. Înregistrăm un scor de 27,8% la disponibilitatea informației online. Nu există un website de stat dedicat HPV. Informațiile disponibile provin din surse private (clinici, reviste, ONG-uri) și sunt greu de găsit. Atlasul consemnează explicit: „descoperibilitate insuficientă” și „informații insuficiente despre screening”. Suedia, Portugalia sau Norvegia oferă website-uri guvernamentale evaluate ca excelente pe toate dimensiunile.
România a înregistrat, într-un singur an, o creștere de 9 pp, datorită îmbunătățirii programului național de vaccinare în diferite etape:
- 2020: Reluarea progremului (100% gratuit pentru fete 11-14 ani)
- 2021: Extindere vârstă fete (100% gratuit pentru fete 11-18 ani)
- 2022: Extindere băieți (100% gratuit pentru fete și băieți 11-18 ani) + extindere femei adulte (compensat 50% pentru femei 19-45 de ani)
- 2025: Extindere la tineri adulți (100% gratuit pentru fete și băieți 11-26 ani) + compensat 50% pentru femei 19-45 de ani
Dacă vom menține ritmul actual de vaccinare anti-HPV (+9 pp/an) România ar putea atinge ținta de 90% aproximativ în 2032.
Vaccinarea anti-HPV, strâns legată de incidența cancerului de col uterin
Chiar dacă țara noastră a preluat modele de bune practici din alte state europene, infecția cu HPV în rândul populației rămâne în continuare o problemă de sănătate publică, prin simplul fapt că înregistrăm cea mai ridicată incidență a cancerului de col uterin, cu aproape cele mai multe cazuri din UE. De asemenea, lipsa unui program de screening populațional scade semnificativ rata de supraviețuire, cazurile de cancer de col fiind descoperite în stadii mult prea avansate.
Eliminarea cancerului de col uterin este definită ca o rată de incidență sub 4/100.000 de locuitori. În 2022, România înregistra o rată de incidență de 9.3/100.000 de locuitori, cea mai mare din UE.
În 2023, la nivelul Uniunii Europene, în medie, 54% dintre femeile eligibile au participat la programele de screening pentru cancerul de col uterin, cu variații semnificative între statele membre: de 78% în Suedia, la 11% în Polonia și doar 6% în România. Astfel, se explică de ce șase românce diagnosticate cu cancer de col își pierd viața, zilnic, în țara noastră.
Prezentările de la eveniment au subliniat câteva direcții clare pentru viitor, bazate pe publicația HPV Protect & Detect și pe datele Atlasului:
- Trecerea de la citologia oportunistă la screeningul organizat bazat pe testul HPV DNA. Recomandarea este ca testul HPV DNA să devină standardul de primă linie, citologia PAP să fie utilizată doar ca metodă de triaj, iar screeningul să fie organizat cu invitație activă și sisteme de rechemare, nu oportunistic, adică doar pentru femeile care ajung din proprie inițiativă la medic.
- Intervalul recomandat este testarea HPV la fiecare 5 ani pentru femeile între 30 și 65 de ani.
- Introducerea auto-recoltării HPV ca instrument de a atinge femeile sub-screened, un mecanism care a crescut semnificativ participarea în țările care l-au adoptat.
