Colegiul Parchetului European a numit miercuri doi procurori-șefi adjuncți care o vor seconda pe Laura Codruța Kövesi la conducerea instituției europene.
Potrivit unui comunicat, Danilo Ceccarelli, din Italia și Andrés Ritter, din Germania au fost propuși de șefa EPPO din rândul celor 22 de procurori europeni care, împreună cu procurorul-șef, formează Colegiul Parchetului European.
Conform prevederilor, procurorul-șef european poate delega fiecărui adjunct, al cărui mandat este de trei ani, anumite sarcini și responsabilități și îl pot reprezenta în absența acestuia.
Cine sunt aceștia?
În vârstă de 56 de ani, Andrés Ritter s-a alăturat procuraturii din Germania în anul 1995 și a ocupat diferite posturi înainte de a deveni adjunctul procurorului general din Mecklenburg-Vorpommern, în 2008. Din 2010, acesta s-a aflat la conducerea diferitelor parchete, în perioada 2013-2020 ocupând postul de procuror-șef al Parchetului specializat în criminalitate economică și cibernetică din Rostok. Ritter, cetățean german, a candidat pentru cea mai înaltă funcție în cadrul Parchetului European, dar a pierdut în fața Laurei Codruța Kövesi.
Danilo Ceccarelli, în vârstă de 53 de ani, s-a alăturat magistraturii italiene în 1995 și a activat ca procuror specializat în infracțiuni financiare, fraudă fiscală, corupție, crimă organizată și spălare de bani. În perioada 2013-2018 a fost procuror internațional în cadrul misiunii UE în Kosovo. Între 2018 și 2020 a fost procuror în Milano, în cadrul departamentului specializat în infracțiuni financiare transnaționale și corupție și cooperare internațională.
Pentru ca Parchetul European să atingă viteza de croazieră, este nevoie ca cele 22 de state membre ale EPPO să propună procurorii delegați la Parchetul European care își vor desfășura activitatea în țara respectivă.
Guvernul României a aprobat la 23 octombrie un proiect de lege pentru instituirea cadrului de colaborare cu Parchetul European în ceea ce privește structurile de suport în cazul celor 15 procurori delegați care vor activa în instituția europeană.
Această decizie venea după ce la începutul lunii octombrie, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, anunța că România va delega în total 15 procurori la Parchetul European, cu 5 mai mult față de formula inițială, dând astfel curs solicitării procurorului-șef european, Laura Codruța Kövesi, care și-a manifestat în luna septembrie nemulțumirea față de lispa de robustețe a corpului de procurori care vor investiga fraudele cu fonduri europene.
La finalul lunii septembrie, Laura Codruța Kövesi și cei 22 de procurori din cadrul Parchetului Europen pe care aceasta îl conduce au depus jurământul în cadrul unei ceremonii desfășurate la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, marcând astfel debutul oficial al EPPO, a cărei activitate va veni în completarea celei pe care o desfășoară Eurojust și OLAF.
În 2019, Laura Codruţa Kövesi a fost numită de către Consiliu și Parlamentul European prima procuroare-șefă europeană.
În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).
Fiecare stat membru și-a desemnat candidații pentru funcția de procuror european, România fiind reprezentantă de Cătălin-Laurenţiu Borcoman.
Acești candidați au trebuit să îndeplinească mai multe criterii, și anume: să fie membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii respectivului stat membru, care prezintă toate garanțiile de independență și care dețin calificările necesare pentru numirea, în statele lor membre respective, în funcții înalte din cadrul parchetelor și al magistraturilor, să dețină o experiența practică relevantă în ceea ce privește sistemele juridice naționale, investigațiile financiare și cooperarea judiciară internațională în materie penală.
Astfel, după ce juriul de selecție a întocmit avizele motivate și clasamentul pentru fiecare dintre candidații desemnați care au îndeplinit condițiile, Consiliul UE a selectat la 27 iulie pentru fiecare stat membru unul dintre candidați și l-a numit în funcția de procuror european.
Așadar, un număr de 14 procurori europeni, printre care şi cel român, au fost numiţi pentru un mandat de şase ani, care poate fi prelungit cu maximum trei ani prin decizie a Consiliului UE. Alţi opt au fost numiţi pentru o perioadă de trei ani, întrucât normele tranzitorii aplicabile primului mandat de la înfiinţarea EPPO prevăd că procurorii europeni din o treime din statele membre, selectaţi prin tragere la sorţi, vor deţine un mandat cu această durată, care nu poate fi reînnoit. Este cazul procurorilor din Grecia, Spania, Italia, Cipru, Lituania, Ţările de Jos, Austria şi Portugalia.
Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane EUR). În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre.