Connect with us

U.E.

Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi, are doi adjuncți din Germania și Italia. Cine sunt Andrés Ritter și Danilo Ceccarelli

Published

on

©ec.europa.eu

Colegiul Parchetului European a numit miercuri doi procurori-șefi adjuncți care o vor seconda pe Laura Codruța Kövesi la conducerea instituției europene.

Potrivit unui comunicat, Danilo Ceccarelli, din Italia și Andrés Ritter, din Germania au fost propuși de șefa EPPO din rândul celor 22 de procurori europeni care, împreună cu procurorul-șef, formează Colegiul Parchetului European.

Conform prevederilor, procurorul-șef european poate delega fiecărui adjunct, al cărui mandat este de trei ani, anumite sarcini și responsabilități și îl pot reprezenta în absența acestuia.

Cine sunt aceștia?

În vârstă de 56 de ani, Andrés Ritter s-a alăturat procuraturii din Germania în anul 1995 și a ocupat diferite posturi înainte de a deveni adjunctul procurorului general din Mecklenburg-Vorpommern, în 2008. Din 2010, acesta s-a aflat la conducerea diferitelor parchete, în perioada 2013-2020 ocupând postul de procuror-șef al Parchetului specializat în criminalitate economică și cibernetică din Rostok. Ritter, cetățean german, a candidat pentru cea mai înaltă funcție în cadrul Parchetului European, dar a pierdut în fața Laurei Codruța Kövesi.

Danilo Ceccarelli, în vârstă de 53 de ani, s-a alăturat magistraturii italiene în 1995 și a activat ca procuror specializat în infracțiuni financiare, fraudă fiscală, corupție, crimă organizată și spălare de bani. În perioada 2013-2018 a fost procuror internațional în cadrul misiunii UE în Kosovo. Între 2018 și 2020 a fost procuror în Milano, în cadrul departamentului specializat în infracțiuni financiare transnaționale și corupție și cooperare internațională.

Pentru ca Parchetul European să atingă viteza de croazieră, este nevoie ca cele 22 de state membre ale EPPO să propună procurorii delegați la Parchetul European care își vor desfășura activitatea în țara respectivă.

Guvernul României a aprobat la 23 octombrie un proiect de lege pentru instituirea cadrului de colaborare cu Parchetul European în ceea ce privește structurile de suport în cazul celor 15 procurori delegați care vor activa în instituția europeană.

Această decizie venea după ce la începutul lunii octombrie, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, anunța că România va delega în total 15 procurori la Parchetul European, cu 5 mai mult față de formula inițială, dând astfel curs solicitării procurorului-șef european, Laura Codruța Kövesi, care și-a manifestat în luna septembrie nemulțumirea față de lispa de robustețe a corpului de procurori care vor investiga fraudele cu fonduri europene.

La finalul lunii septembrie, Laura Codruța Kövesi și cei 22 de procurori din cadrul Parchetului Europen pe care aceasta îl conduce au depus jurământul în cadrul unei ceremonii desfășurate la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, marcând astfel debutul oficial al EPPO, a cărei activitate va veni în completarea celei pe care o desfășoară Eurojust și OLAF.

În 2019, Laura Codruţa Kövesi a fost numită de către Consiliu și Parlamentul European prima procuroare-șefă europeană.

În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

Fiecare stat membru și-a desemnat candidații pentru funcția de procuror european, România fiind reprezentantă de Cătălin-Laurenţiu Borcoman.

Acești candidați au trebuit să îndeplinească mai multe criterii, și anume: să fie membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii respectivului stat membru, care prezintă toate garanțiile de independență și care dețin calificările necesare pentru numirea, în statele lor membre respective, în funcții înalte din cadrul parchetelor și al magistraturilor, să dețină o experiența practică relevantă în ceea ce privește sistemele juridice naționale, investigațiile financiare și cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Astfel, după ce juriul de selecție a întocmit avizele motivate și clasamentul pentru fiecare dintre candidații desemnați care au îndeplinit condițiile, Consiliul UE a selectat la 27 iulie pentru fiecare stat membru unul dintre candidați și l-a numit în funcția de procuror european.

Așadar, un număr de 14 procurori europeni, printre care şi cel român, au fost numiţi pentru un mandat de şase ani, care poate fi prelungit cu maximum trei ani prin decizie a Consiliului UE. Alţi opt au fost numiţi pentru o perioadă de trei ani, întrucât normele tranzitorii aplicabile primului mandat de la înfiinţarea EPPO prevăd că procurorii europeni din o treime din statele membre, selectaţi prin tragere la sorţi, vor deţine un mandat cu această durată, care nu poate fi reînnoit. Este cazul procurorilor din Grecia, Spania, Italia, Cipru, Lituania, Ţările de Jos, Austria şi Portugalia.

Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane EUR). În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

Published

on

© Catalin Predoiu/ Facebook

Comisia Europeană sprijină România pentru a realiza obiectivele Mecanismului de Cooperare și Verificare în vederea finalizării acestuia, a fost mesajul transmis de Ramona Chiriac, șefa Reprezentanţei Permanente a Comisiei Europene în România, în cadrul întrevederii cu ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuţiilor, au fost abordate subiecte de interes atât pentru agenda naţională, cât şi pentru cea europeană: respectarea principiului supremaţiei dreptului UE, progrese în îndeplinirea obiectivelor MCV şi atingerea ţintelor PNRR.

Ministrul Justiţiei a reiterat angajamentul Guvernului României de respectare a principiului supremaţiei dreptului UE, inclusiv a jurisprudenţei CJUE. În acelaşi timp, aşa cum prevede şi Programul de Guvernare, în perioada următoare, activitatea Ministerului Justiţiei va fi axată pe definitivarea proiectului de lege de desfiinţare a SIIJ şi trimiterea în Parlament, astfel încât să fie adoptat până la finalul lunii martie 2022, definitivarea proiectelor noilor legi ale justiţiei, precum şi a proiectelor de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.

Obiectivul Ministerului Justiţiei este de îndeplinire a obiectivelor MCV şi de respectare a termenelor prevăzute în PNRR.

Oficialul european a subliniat voinţa Comisiei Europene de a sprijini România pentru a realiza obiectivele MCV în vederea finalizarii acestuia, cu îndeplinirea recomandărilor cuprinse în rapoarte. De asemenea, reprezentantul Comisiei Europene a subliniat importanța respectării de către toate autorităţile române a principiului supremaţiei dreptului UE.

Asigurări în această direcție au fost oferite și de comisarul european pentru valori și transparență, Vera Jourova, într-o discuție online cu ministrul Justiției, care a avut loc la 19 februarie, după ce acesta din urmă a prezentat planul său de acțiuni imediate pentru a îndeplini obiectivele din MCV.

Anterior acestui moment, comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, semnala că România, prin Curtea Constituțională, alcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE.

”Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Curtea Constituțională a fost parte într-un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în urma căruia aceasta din urmă a decis că judecătorii naționali pot lăsa neaplicată o decizie a Curților Constituționale dacă este contrară dreptului Uniunii Europene.

Hotărârea CJUE venea în contextul în care, la nivelul UE, dezbaterile legate de primatul dreptului european au fost alimentate de deciziile curților constituționale din Polonia sau Germania.

Dacă Berlinul a oferit asigurări că va respecta supremația dreptului UE, lucru care a determinat Bruxelles-ul să închidă procedurile judiciare, Varșovia a dat dovadă de inflexibilitate, fapt ce a atras după sine poziționări dure ale instituțiilor europene ce s-ar putea solda inclusiv cu amânarea aprobării PNRR-ului Poloniei până când cel mai mare stat est-european se angajează să respecte statul de drept. 

Cele mai recente declarații ale comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, par să întărească această ipoteză. 

Trebuie să acţionăm conform regulilor şi liniilor directoare şi nu ne putem ghida după datele alegerilor”, a indicat comisarul european, răspunzând unei întrebări din partea presei despre momentul în care Bruxellesul ar putea activa împotriva Poloniei și Ungariei noul mecanism care permite Comisiei Europene să suspende fondurile europene atunci când aceasta consideră că o ţară nu respectă ”statul de drept”.

Varșovia și Budapesta au contestat mecanismul prin care fondurile europene sunt condiționate de respectarea statului de drept la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, verdictul fiind așteptat pe 16 februarie.

Avocatul general al CJUE a recomandat deja o decizie care nu este favorabilă celor două guverne, iar de obicei hotărârea instanţei europene ţine de cont de recomandările respectivului avocat.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

Published

on

© Vasile Blaga / Facebook

Eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE) susține că Uniunea Europeană trebuie să aibă un răspuns unitar la criza energetică cu care se confruntă, dar și unul care să atace problema pe fond.

„Nu este suficient ca fiecare stat să adopte măsuri protecționiste față de propriii cetățeni. Această abordare nu poate rezolva problema creșterii prețurilor decât pe termen scurt. Fundamentală este o strategie care să identifice noi surse de furnizare, dar și capacități suplimentare de depozitare”, a declarat Vasile Blaga pentru CaleaEuropeană.ro.

Eurodeputatul a mai adăugat că este vitală, de asemenea, includerea gazelor și energiei nucleare pe lista energiilor verzi ca soluții tranzitorii pentru atingerea neutralității climatice în Uniunea Europeană.

„State precum România nu pot aborda trecerea către un viitor verde precum o face Danemarca sau Suedia. România are nevoie de mai mult timp pentru a tranșa neutralitatea climatică, iar această perioadă-tampon nu se poate derula fără a lua în considerare rezervele interne de gaze naturale și energia nucleară”, a concluzionat europarlamentarul Vasile Blaga.      

Reamintim că Ministrul energiei a evidențiat demersurile României în efortul colectiv european pentru atingerea obiectivelor UE în domeniu și importanța menținerii unui cadru flexibil pentru Statele Membre în alegerea celor mai rentabile măsuri din punct de vedere economic, cu considerarea circumstanțelor naționale.

Săptămâna trecută, Ministrul Energiei Virgil Popescu, a evidențiat interesul României pentru accelerarea dezvoltării hidrogenului produs din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon și a infrastructuri corespunzătoare.

În contextul dezbaterilor actuale la nivel european pe tema definirii regulilor de finanțare sustenabilă (taxonomia) pentru activitățile economice din sectorul gazelor naturale și a energiei nucleare, a propus, alături de alte state membre, ca arderea în comun (blending) a hidrogenului în capacitățile de producție a energiei pe bază de gaze naturale și în cogenerare să reflecte condițiile pieței locale și disponibilitatea tehnologiilor pentru producerea hidrogenului. 

Citiți și: Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre au aprobat joi o propunere a Comisiei Europene de a investi 1,037 miliarde EUR în cinci proiecte de infrastructură transfrontalieră în cadrul mecanismului de interconectare a rețelelor energetice transeuropene ( MIE Energie). MIE Energie va oferi sprijin financiar pentru construirea a patru proiecte de infrastructură, trei pentru transportul de energie electrică și unul pentru stocarea gazelor, precum și pentru un studiu privind rețelele de transport și stocare a CO2.

Cea mai mare parte a finanțării va merge către proiectul de interconectare EuroAsia, în valoare de 657 de milioane de euro, pentru a sprijini prima interconectare între Cipru și rețeaua europeană.

Detalii privind alte proiecte din Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia sunt disponibile aici.

Ultimele luni ne-au reamintit cât de crucială este o piață europeană a energiei bine integrată pentru a asigura o energie la prețuri accesibile și securitatea aprovizionării, precum și tranziția către o energie curată. Deși am făcut progrese remarcabile în ultimul deceniu în ceea ce privește o mai bună conectare a pieței noastre, se poate și trebuie făcut mai mult. Aș dori să evidențiez în special interconectorul EuroAsia, care va pune capăt izolării energetice a Ciprului și îl va lega de restul Europei“, a declarat comisarul pentru energie Kadri Simson.

O infrastructură energetică bine integrată este necesară pentru tranziția energetică, facilitând integrarea surselor regenerabile de energie, sporind securitatea aprovizionării și contribuind la menținerea accesibilității energetice.

Asistența financiară oferită în cadrul MIE Energie are ca scop sprijinirea Green Deal pentru Europa. Apelul din septembrie 2021 marchează ultimul apel MIE în cadrul celei de-a 4-a liste PIC; apelurile ulterioare vor finanța proiecte din cea de-a 5-a listă PIC.

Continue Reading

Facebook

GENERAL14 mins ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA17 mins ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN31 mins ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Vladimir Putin a discutat cu liderii de afaceri italieni din industria energetică, chiar dacă Guvernul de la Roma s-a opus: Grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom pe termen lung

ROMÂNIA2 hours ago

De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, MAE reiterează angajamentul său pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului

U.E.2 hours ago

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă condamnă “presiunile și amenințările” Rusiei la întâlnirea cu ministrul francez al apărării, aflat la prima vizită într-un stat UE de la începutul președinției franceze a Consiliului UE

CHINA2 hours ago

Antony Blinken a discutat cu omologul chinez Wang Yi despre efectele economice și de securitate globale ale unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Canada anunță că va trimite echipamente neletale Ucrainei și va ajuta Kievul să contracareze atacurile cibernetice: Vom oferi sprijin continuu

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending