Connect with us

JUSTIȚIE

Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi i-a acceptat pe cei șase procurori delegați propuși de România

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

România are primii şase procurori delegaţi la Parchetul European (EPPO) condus de Laura Codruța Kövesi, după ce Colegiul EPPO a fost de acord, miercuri, cu toate propunerile transmise de Ministerul Justiţiei, ca urmare a procedurii de selecţie organizată pe 29 ianuarie.

“Avem, aşadar, la nivel naţional, instrumentele necesare sprijinirii acestui nou organ independent al Uniunii Europene, singurul organ european cu atribuţii de urmărire penală. Acum ne vom concentra pe aplicarea prevederilor legale, pe măsurile instituţionale, bugetare şi de pregătire profesională a tuturor celor care, direct sau indirect, vor sprijini EPPO în misiunea acestuia. România a fost printre primele state care au susţinut înfiinţarea Parchetului European, atât în procesul de negociere a Regulamentului EPPO, cât şi în etapele de operaţionalizare a noului organ jurisdicţional al Uniunii. EPPO va avea un rol esenţial, inclusiv din perspectiva consolidării statului de drept în Europa, în combaterea infracţiunilor ce pot afecta interesele financiare ale Uniunii Europene”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiţiei.

Potrivit comunicatului, activitatea operaţională a EPPO este preconizată a începe în curând, iar misiunea lui va fi cu atât mai importantă în perioada următoare când vor fi disponibile fonduri semnificative din bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, în sumă de 1.074,3 miliarde euro, şi din pachetul de redresare post-pandemic Next Generation EU, în valoare de 750 miliarde euro.

Pe 29 ianuarie, Ministerul Justiţiei a anunţat că a selectat şase candidaţi pentru funcţia de procuror european delegat în România.

Este vorba despre Dana-Manuela Ana, Camelia-Elena Grecu, Constantin Irina şi Jean-Nicolae Uncheşelu – Direcţia Naţională Anticorupţie, Dana-Cristina Bunea – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Florin Bogdan Munteanu – Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi.

Procurorii delegaţi vor acţiona în numele Parchetului European în statele lor şi vor avea aceleaşi competenţe ca procurorii naţionali în ceea ce priveşte investigaţiile, urmăririle penale şi trimiterea în judecată.

Într-o postare pe Twitter, EPPO a anunțat că numărul total de procurori delegați numiți până în prezent de statele membre participante a ajuns la 32.

Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane EUR). În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre.

Comisia Europeană a făcut apel la finele trecut la statele membre să-şi numească rapid procurorii delegaţi pentru a permite Parchetului european (EPPO), noua armă a UE împotriva fraudei, să-şi înceapă activitatea la 1 martie 2021.

Din cele 27 de state UE, cinci nu vor participa la EPPO. Este vorba despre Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MCV

Un raport al Senatului francez cere menținerea MCV pentru România și Bulgaria: Franța consideră prematură ridicarea MCV

Published

on

© European Commission/ Twitter

Franța consideră că este prematură ridicarea MCV-ului pentru România și Bulgaria, atât timp cât obiectivele de referință fixate pentru fiecare dintre țări nu sunt pe deplin atinse, arată un raport de informare al Comisiei pentru afaceri europene a Senatului francez privind statul de drept în Uniunea Europeană.

”Trebuie remarcat faptul că Franța consideră încă prematură ridicarea MCV-ului, inclusiv pentru Bulgaria, apreciind că progresul adevărat nu poate fi confirmat doar prin angajamente politice”, este subliniat în acest raport, relatează Hotnews.ro.

”Din punctul de vedere al Franţei, MCV trebuie menţinut, atât timp cât obiectivele de referinţă stabilite pentru fiecare dintre cele două ţări nu au fost pe deplin atinse”, se mai arată în document.

Raportul cu pricina vine pe fondul unei intensificări a dialogului politic între România și Comisia Europeană pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. Recent, vicepreședintele executivului european Vera Jourova a avut întruniri prin videoconferință cu prim-ministrul Florin Cîțu, cu vicepremierul Dan Barna, cu ministrul justiției Stelian Ion și cu președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban.

Jourova a arătat că România poate încheia Mecanismul de Cooperare și Verificare pe justitie anul acesta, urmând ca tuturor statelor membre să li se aplice doar mecanismul privind statul de drept.

“Pe MCV vom emite un raport probabil în vară și care va reflecta ultimele evoluții în derulare, inclusiv legile pe care le-am menționat. În același timp, adunăm date și pentru raportul privind statul de drept care va fi publicat în iulie. Dacă totul merge bine anul acesta și dacă vedem transpuse în realitate recomandările din MCV legate de legile justiției, mecanismul ar putea fi încheiat iar anul viitor România ar putea fi pentru prima dată evaluată numai în contextul raportului privind statul de drept ca toate celelalte state membre. Acesta este și planul meu pentru că aș vrea o standardizare a proceselor de evaluare în toate statele membre și să punem capăt MCV, un mecanism vechi de 13 ani și care este un exercițiu ieșit din comun, nu ca cel normal pe care l-am pornit cu evaluarea statului de drept în toate țările membre”, a spus vicepreședintele Comisiei Europene în urmă cu trei săptămâni într-un interviu pentru Radio România.

Următorul raport MCV pentru România și Bulgaria va fi publicat în luna iulie, iar cel de-al doilea raport privind statul de drept în toate țările UE la începutul toamnei.

Guvernul a aprobat în luna ianuarie un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens până în această vară.

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ministrul Justiției solicită Comisiei de la Veneția un aviz în legătură cu proiectul de desființare a Secției speciale

Published

on

© Stelian Ion/ Facebook

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a anunțat luni că va trimite o solicitare Comisiei de la Veneția pentru un aviz în legătură cu proiectul de lege privind desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ), adoptat în Camera Deputaților cu amendamentul potrivit căruia magistrații nu pot fi trimiși în judecată decât cu încuviințarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), informează Agerpres.

Stelian Ion a susținut o conferință de presă în care a explicat că nu este autorul amendamentului mai sus amintit, această variantă fiind soluția de compromis în vederea adoptării proiectului.

”Vreau să vă spun că, în cursul zilei de astăzi, deja este redactată solicitarea, voi trimite o solicitare de aviz din partea Comisiei de la Veneţia pe acest proiect de alege şi pe acest amendament, pentru că lucrurile trebuie să fie clare. Ni s-a solicitat: întotdeauna când aveţi de făcut anumite modificări pe legile Justiţiei este bine să existe o asemenea consultare. Eu apreciez că este bine să avem acel aviz”, a precizat ministrul Justiției.

Acesta a explicat că amendamentul prin care se solicită avizul CSM pentru trimiterea în judecată a magistraților a fost votat în Camera Deputaților ca o variantă de compromis. ”Trebuie cumva asumat şi de către cei care au votat acest amendament. Pe de altă parte, ar trebui asumat şi de cei care au considerat că este nevoie de garanţii suplimentare. Eu am spus foarte clar de la bun început că trebuie să desfiinţăm această Secţie specială, fără a aduce alte amendamente şi fără aceste aşa-zise garanţii. Aceasta a fost opinia consecventă a Ministerului Justiţiei şi a Guvernului pe această chestiune”, a explicat Stelian Ion.

Camera Deputaţilor a adoptat, săptămâna trecută, un proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) cu mai multe amendamente, printre care şi unul al deputatului minorităţilor naţionale Ionel Stancu, susţinut şi de UDMR, care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM.

Secția specială a reprezentat un punct de îngrijorare pentru experții Comisiei de la Veneția, care a solicitat autorităților române într-un raport dat publicității în luna iunie a anului 2019 să limiteze drastic utilizarea ordonanțelor de urgență și a avertizat că SIIG poate deveni un obstacol în lupta împotriva corupției.

De altfel, desființarea SIIJ a reprezentat unul dintre principalele puncte discutate de ministrul Justiției, Stelian Ion, cu comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders.

La momentul respectiv, oficialul român a reiterat decizia fermă a Guvernului (confirmată prin memorandumul adoptat în data de 20 ianuarie 2021) de a finaliza şi transmite Parlamentului, în cursul lunii aprilie 2021, cele trei proiecte de legi ale justiţiei, puse în dezbatere publică în septembrie 2020, și anume Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 referitoare la organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Acestea reprezintă unele dintre temele abordate de Stelian Ion în discuțiile cu experții Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului European privind Statul de Drept.

”Apreciem cooperarea cu instituțiile din România în contextul noului Mecanism privind Statul de Drept şi contăm pe sprijinul dumneavoastră în consolidarea acestuia, la nivelul Uniunii Europene. În funcție de progresele înregistrate în perioada următoare, există premisele ca România să fie evaluată doar în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept, iar monitorizarea în context MCV să se finalizeze”, au declarat reprezentanții Comisiei Europene.

Garanții privind ridicarea MCV a primit și premierul Florin Cîțu, care a avut la mijlocul lunii martie o întrevedere în regim de videoconferință cu Věra Jourová, vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, după ce, anterior, aceasta a discutat și cu vicepremierul Dan Barna, dar și cu președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ministerul Justiției: Premise pentru încheierea monitorizării prin MCV

Published

on

© Stelian Ion - Facebook

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a discutat cu experții Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului European privind Statul de Drept. Subiectele de interes pentru Comisia Europeană au fost: stadiul proiectului de lege pentru desființarea SIIJ, procesul de modificare a legilor justiției, noua Strategie Națională Anticorupție și activitatea ANABI, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.

„Apreciem cooperarea cu instituțiile din România în contextul noului Mecanism privind Statul de Drept şi contăm pe sprijinul dumneavoastră în consolidarea acestuia, la nivelul Uniunii Europene. În funcție de progresele înregistrate în perioada următoare, există premisele ca România să fie evaluată doar în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept, iar monitorizarea în context MCV să se finalizeze”, au declarat reprezentanții Comisiei Europene.

Ministrul justiției a dat detalii despre stadiul dezbaterilor parlamentare privind proiectul de lege pentru desființarea SIIJ. De asemenea, a precizat că proiectele celor trei legi ale justiției urmează să fie definitivate și transmise Comisiei de la Veneția, pentru aviz. Acestea vor fi adoptate de către Guvern până la finalul lunii aprilie, aşa cum este prevăzut în Memorandumul cu tema “Demersuri prioritare necesare pentru finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) – legislația în domeniul justiției”.

„Pentru noi, este foarte important procesul de consultare privind legile justiției. Am primit propuneri din partea magistraților, care vor fi incluse în proiectele actelor normative. De asemenea, vom solicita şi avizul Comisiei de la Veneția şi al GRECO. În același timp, ne așteptăm şi la o dezbatere amplă în Parlament, iar avizele forurilor europene vor avea rolul de a valida întregul concept al celor trei legi”, a declarat ministrul Justiţiei.

Noua Strategie Anticorupție va fi adoptată în toamna acestui an. În același timp, Ministerul Justiției și ANABI au inițiat consultări inter-instituționale pentru definitivarea proiectului de strategie integrată pentru recuperarea produsului infracțiunii. Strategia va include un plan de acțiuni 2021 -2025 cu măsuri legislative și administrative de consolidare a ANABI, dar și de creștere a eficienței în ansamblu a sistemului instituțional – poliție, parchet, instanțe, ANABI si ANAF.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

RUSIA10 hours ago

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

Corina Crețu10 hours ago

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

România donează Republicii Moldova cea mai mare tranșă de vaccin anti-COVID: 132.000 de doze au plecat sâmbătă spre Chișinău

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Angela Merkel, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski cer Rusiei să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina

ROMÂNIA16 hours ago

Reprezentantul Jandarmeriei Române la Consiliul Europei, ales președinte al Comitetului pentru siguranță și securitate al Convenției Consiliului Europei

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Joe Biden și Yoshihide Suga au lansat un nou parteneriat global SUA-Japonia pentru a depăși provocările din partea Chinei: Democraţiile pot câştiga competiţiile din secolul al XXI-lea

Alin Mituța17 hours ago

Comisia CONT din PE a aprobat programul UE de luptă antifraudă coordonat de Alin Mituța în numele Renew Europe în scopul protejării intereselor financiare al UE

Marian-Jean Marinescu17 hours ago

Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană începe să implementeze proiectul meu privind managementul traficului spațial, un pas în stabilirea unei noi direcții în politica spațială a UE

POLITICĂ17 hours ago

Ministrul finanțelor: Germania și-a exprimat susținerea pentru aderarea României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică

POLITICĂ18 hours ago

Florin Cîțu: Agenția de rating S&P a îmbunătățit perspectiva de rating a României de la negativ la stabil; Este prima modificare în sens pozitiv pentru România din 2013 încoace

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending