Connect with us

U.E.

Parchetul European și Europol vor colabora pentru a combate infracțiunile care afectează interesele financiare ale UE. Laura Kövesi: Vom lupta mai bine cu cei care încearcă să fure banii cetățenilor europeni

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Parchetul European și Europol, agenția UE pentru cooperare în materie de aplicare a legii, au stabilit bazele viitoarei colaborări prin semnarea unui protocol de colaborare. 

Potrivit unui comunicat al EPPO, acest acord de lucru a fost aprobat la finalul anului 2020 de Colegiul Parchetului European și de Consiliul de administrație al Europol și a fost semnat la Luxemburg de procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi după ce directorul executiv al Europol l-a parafat la Haga.

”Pentru ca EPPO să aibă cu adevărat succes și să fie eficient în aducerea infractorilor în fața justiției, trebuie să lucrăm îndeaproape cu partenerii noștri în materie de aplicare a legii din UE. Europol va juca un rol esențial în acest proces, iar o realițe de muncă puternică va aduce beneficii reciproce. Cooperarea noastră cu Europol reprezintă un instrument strategic pentru a lupta mai bine cu cei care încearcă să fure banii cetățenilor europeni”, a transmis procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi.

La rândul său, directorul executiv al Europol a subliniat că este ”esențial ca infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene să fie urmărite penal și fie judecate. În acest sens, parteneriatul stabilit astăzi între Europol și Parchetul European este crucial. Aștept cu nerăbdare ca cele două instituții să colaboreze strâns, în conformitate cu competențele și instrumentele fiecăreia, pentru a ne asigura, împreună cu statele membre, că nicio infracțiune care vizează bugetul UE nu va rămâne nepedepsită”, a precizat Catherine De Bolle.

Acordul de lucru reprezintă un instrument juridic prin care se stabilește relațiile de colaborare între Europol și Parchetul European în limitele mandatelor și cadrelor legale ale fiecărei instituții. Cooperarea se va realiza cu precădere prin schimbul de informații între cele două părți cu privire la, de exemplu, proceduri de cercetare penală, dar și prin participare reciprocă la activități de formare, precum și prin furnizarea de consiliere și sprijin în cadrul investigațiilor penale individuale.

Misiunea Oficiului European de Poliție (Europol) – agenția UE care răspunde de aplicarea legii – este să crească nivelul de siguranță în Europa, acordând asistență autorităților competente din statele membre.

Având sediul la Haga, în Țările de Jos, agenția are peste 1300 de angajați și sprijină cele 27 de state membre în lupta lor împotriva criminalității grave și a actelor de terorism comise la nivel internațional. De asemenea, Europol colaborează cu numeroase state partenere și cu organizații internaționale din afara UE.

Principaele amenințări asupra cărora se apleacă Europol sunt provocate de:

  • terorism;
  • traficul de droguri și activitățile de spălare de bani la nivel internațional;
  • frauda organizată;
  • falsificarea monedei euro;
  • introducerea ilegală de persoane.

Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane de euro).

În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre. Este de așteptat ca acesta să devină operațional în acest an. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

Published

on

© European Union 2021

Statele Uniunii Europene trebuie să aprofundeze discuţiile despre direcţia în care trebuie să se îndrepte UE şi să rezolve prin dialog dispute cum este cea din prezent cu Polonia privind statul de drept, a apreciat vineri cancelarul german Angela Merkel la finalul summitului european, probabil ultima sa participare la un Consiliu European, după 107 astfel de apariții dintr-un total de 214 reuniuni.

”Acesta a fost probabil ultimul meu Consiliu European. Pentru mine a fost mereu o plăcere”, a mai spus Angela Merkel în declaraţiile date după summit, consemnează agenţiile Reuters, EFE şi AFP. ”Dar părăsesc acum această Uniune Europeană din poziţia de cancelar într-o situaţie care mă îngrijorează”, a mărturisit ea, menţionând, pe lângă statul de drept, probleme precum migraţia sau presiunea economică.

”Există chestiunea independenţei justiţiei, dar şi ce rezultă … în ce direcţie se îndreaptă Uniunea Europeană, ce trebuie să fie o competenţă europeană şi ce trebuie abordat de statele naţionale”, a spus Merkel în faţa presei la Bruxelles, potrivit Agerpres.

”Dacă priviţi istoria Poloniei, este foarte de înţeles că problema definirii identităţii lor naţionale joacă un mare rol”, a atras ea atenţia.

”Suntem o societate liberă şi fiecare îşi poate arăta opinia critică. Din punctul meu de vedere, am încercat să rezolv problemele, iar dacă alţii văd acest lucru diferit, evident că va trebui să trăiască cu el”, a reacţionat Angela Merkel după ce un ziarist i-a cerut să le dea un răspuns celor care o acuză că în cei 16 ani cât a fost cancelar german s-au putut ridica la putere în state ale UE lideri eurosceptici precum Viktor Orban în Ungaria sau Mateusz Morawiecki în Polonia.

Dar Merkel a asigurat că în discuţia pe acest subiect avută de liderii europeni la summit a existat o ”amplă sintonie” că modul corect de a o rezolva este ”respectându-ne unii pe ceilalţi”.

Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării”, a conchis la acest capitol cancelarul german care-şi încheie ultimul mandat.

Consiliul European de toamnă de la Bruxelles, o reuniune altfel ordinară și prevăzută în calendarul politic instituțional, a fost scena unui moment demn de a fi înscris în cronica istoriei integrării europene. Liderii statelor membre au organizat o ceremonie de adio pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European înainte de a se retrage de la conducerea celei mai mari puteri europene, după 16 ani, și de a se îndrepta către panteonul integrării europene. Mai mult, în cadrul ceremoniei de adio organizate de liderii europeni, care a cuprins o fotografie de familie, un cadou simbolic și aplauze la scenă deschisă, omologii săi europeni i-au rezervat cancelarului german o surpriză aparte: un mesaj video din partea unuia dintre cei mai apropiați parteneri internaționali ai Angelei Merkel, fostul președinte american Barack Obama.

De asemenea, într-un discurs de omagiere, Charles Michel – care prezidează summiturile UE – a descris-o pe Merkel ca fiind “un monument” și a spus că fără ea reuniunile “vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”.

Citiți și Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

Supranumită “cancelarul etern” al Germaniei și “doamna de fier” a Europei, Angela Merkel a intrat în cel de-al 16-lea an de când este în fruntea guvernului federal de la Berlin, ea devenind la 22 noiembrie 2005 cel mai tânăr cancelar german și prima femeie în această poziție. În peste un deceniu și jumătate de la preluarea puterii, călcând pe urmele mentorului său Helmut Kohl, Merkel a ajuns cel mai proeminent om politic din Europa și de multe ori a fost privită drept lider al lumii libere. Mai mult, în funcție de durata negocierilor post-electorale pentru constituirea unui nou guvern federal, Merkel are șansa de a-l detrona pe Kohl din poziția neoficială de cel mai longeviv cancelar postbelic al Germaniei.

Despărțirea Angelei Merkel de marea scenă politică europeană și internațională a început în luna iunie, ea participând pentru ultima dată la summit-urile G7 și NATO, structuri și organizații unde, de asemenea, a căpătat o poziție longevivă. De asemenea, pe 30-31 octombrie ar urma să participe la ultimul său summit G20.

Totodată, în ultimele luni mai mulți lideri occidentali au găzduit vizite ale longevivului lideri transatlantic. Pe 15 iulie, la Casa Albă, președintele SUA Joe Biden a elogiat “natura istorică” a mandatelor Angelei Merkel: “Ai fost un apărător de neclintit al Europei unite și al alianței transatlantice. Îmi va fi dor să te văd la summiturile noastre”. Cel mai recent, ea a fost laureată cu Premiul “Carol al V-lea” de regele Spaniei pentru că reprezintă “spiritul celei mai bune Europe unite”.

De-a lungul celor aproape 16 ani la putere, Angela Merkel a colaborat cu patru președinți americani (George W. Bush, Barack Obama, Donald Trump și Joe Biden), patru președinți francezi (Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy, Francois Hollande și Emmanuel Macron), cinci prim-miniștrii britanici (Tony Blair, Gordon Brown, David Cameron, Theresa May și Boris Johnson) și alți zeci de lideri europeni, transatlantici și internaționali.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

Published

on

© European Union 2021

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, context în care a reiterat solicitarea României de a deveni cât mai curând stat membru al Spaţiului Schengen, argumentând că acest obiectiv este “unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune”.

La finalul summitului încheiat cu concluzii privind COVID-19relațiile externecreșterea prețurilor la energiemigrație și agenda digitală a UE, Administrația Prezidențială a precizat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro că șeful statului a adresat mulțumiri statelor UE care au acordat sprijin României în lupta împotriva COVID-19 și a solicitat, între altele, includerea energiei nucleare și a gazelor naturale în actul delegat complementar privind regulile de finanţare sustenabilă pentru o economie prietenoasă cu mediul înconjurător.

Administraţia Prezidenţială arată că, în ceea ce priveşte pandemia de COVID-19, concluziile Consiliului European adoptate de liderii UE reflectă progresele semnificative înregistrate ca urmare a campaniilor de vaccinare, menţionând că în unele state membre situaţia rămâne preocupantă. Se evidenţiază, de asemenea, nevoia de intensificare a eforturilor pentru reducerea reticenţei faţă de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării, în special pe platformele social-media.

Concluziile Consiliului European subliniază şi importanţa continuării coordonării pentru facilitarea liberei circulaţii în interiorul şi din afara UE. În vederea consolidării rezilienţei Uniunii în faţa crizelor sanitare, Consiliul European a solicitat finalizarea negocierilor pachetului legislativ privind Uniunea Sănătăţii şi asigurarea unei implicări adecvate a statelor membre în guvernanţa Autorităţii europene pentru pregătire şi răspuns în caz de urgenţă sanitară (HERA).

Citiți și Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

“Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit la criza pe care o traversează România în ceea ce priveşte incidenţa crescută a cazurilor de COVID-19 şi a adresat mulţumiri statelor membre UE pentru sprijinul acordat României prin intermediul Mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene”, indică Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, şeful statului a pledat pentru intensificarea eforturilor privind combaterea reticenţei legate de vaccinare şi a dezinformării, care reprezintă una dintre principalele cauze pentru rata scăzută de vaccinare anti-COVID.

Liderii europeni au discutat pe larg evoluţiile recente survenite pe fondul creşterii preţurilor la energie. Prin concluziile adoptate, Consiliul European invită statele membre să utilizeze urgent şi eficient măsurile propuse de Comisia Europeană pentru a proteja, pe termen scurt, consumatorii cei mai vulnerabili şi pentru a sprijini companiile europene. De asemenea, Comisia Europeană şi Consiliul UE sunt invitate să ia în calcul şi măsuri pe termen mediu şi lung care să asigure energie la preţuri accesibile pentru consumatori şi companii, să crească rezilienţa sistemului energetic şi a pieţei interne a energiei, să asigure securitatea aprovizionării şi să sprijine tranziţia către neutralitate climatică. Consiliul European solicită Comisiei Europene să studieze funcţionarea pieţelor europene ale gazului, electricităţii şi carbonului şi să analizeze dacă anumite practici de tranzacţionare, inclusiv în legătură cu preţurile certificatelor de emisii de CO2, necesită măsuri de reglementare suplimentare. Subiectul va rămâne în atenţia Consiliului European, care va reveni asupra discuţiei la următoarea reuniune, din decembrie.

Citiți și Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Preşedintele Iohannis a menţionat preocuparea majoră faţă de creşterea preţurilor la energia electrică şi gaze, având în vedere impactul asupra cetăţenilor, întreprinderilor şi, în special, asupra consumatorilor vulnerabili.

Administraţia Prezidenţială menţionează că măsurile propuse de Comisia Europeană pentru gestionarea consecinţelor multiple generate de creşterea preţurilor la energie sunt un prim pas spre identificarea de soluţii.

Şeful statului s-a pronunţat pentru identificarea urgentă de soluţii eficiente pe termen scurt, direcţionate, în primul rând, către protejarea consumatorilor vulnerabili şi evitarea sărăciei energetice. El a pledat şi pentru o abordare responsabilă pe termen mediu şi lung, care să nu afecteze competitivitatea economiilor europene şi să ofere predictibilitate mediului de afaceri.

“Preşedintele României a evidenţiat importanţa utilizării tuturor resurselor energetice sustenabile ale Uniunii, în vederea reducerii dependenţei energetice actuale de furnizori terţi. Preşedintele Klaus Iohannis a insistat asupra faptului că securitatea energetică europeană depinde de utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii şi surse energetice, care să includă gazul natural şi energia nucleară, direcţii care trebuie să orienteze politicile europene în privinţa taxonomiei”, arată sursa citată.

În acest context, şeful statului a solicitat Comisiei Europene publicarea, cât mai curând posibil, a Actului delegat complementar privind regulile de finanţare sustenabilă care să includă energia nucleară şi gazul natural.

Citiți și UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

Discuţiile din Consiliul European au vizat şi obiectivul transformării digitale a Europei şi subiectul privind tendinţa în creştere a activităţilor cibernetice maliţioase, care au scopul de a submina valorile democratice şi securitatea societăţii europene. În acest sens, prin concluziile adoptate se reafirmă angajamentul UE pentru un spaţiu cibernetic deschis, liber, stabil şi sigur, statele lumii fiind încurajate să adere şi să contribuie la consolidarea acestor norme. Liderii europeni au subliniat, în context, importanţa dezvoltării cadrului european de gestionare şi răspuns la criminalitatea cibernetică şi a întăririi cooperării cu statele partenere, inclusiv în forurile internaţionale.

Pe agenda discuţiilor s-a aflat şi problematica conectivităţii digitale, fiind evocată dezvoltarea şi promovarea unui model european, bazat pe valorile UE, încredere, transparenţă şi responsabilitate, precum şi faptul că parteneriatele cu statele care împărtăşesc aceeaşi viziune au un rol central în avansarea intereselor şi valorilor Uniunii în plan global.

Discuţiile privind migraţia au fost centrate pe dimensiunea externă a acestui fenomen, fiind analizate progresele obţinute în linie cu concluziile Consiliului European în acest domeniu din luna iunie. În acest context, Consiliul European solicită Comisiei Europene să avanseze de urgenţă soluţii financiare pentru susţinerea acţiunilor pe toate rutele de migraţie. De asemenea, Consiliul European subliniază că nu va accepta nicio tentativă de instrumentalizare a migraţiei de către state terţe în scopuri politice şi condamnă toate atacurile hibride recente de la frontierele Uniunii, arătând că se va răspunde pe măsură. Se evidenţiază, totodată, că Uniunea rămâne hotărâtă să asigure controlul eficient al frontierelor sale externe. Consiliul European arată şi că trebuie consolidate eforturile de reducere a mişcărilor secundare, precum şi să se asigure un echilibru corect între responsabilitate şi solidaritate între statele membre.

Preşedintele României a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient“, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Pe palierul relaţiilor externe, în perspectiva Summitului UE-Asia (ASEM), Consiliul European a exprimat sprijinul pentru Strategia UE pentru cooperare în regiunea Indo-Pacifică, pronunţându-se pentru implementarea rapidă a acesteia. În ceea ce priveşte Summitul Parteneriatului Estic din luna decembrie, textul concluziilor Consiliului European menţionează că relaţiile cu această regiune rămân de importanţă strategică majoră.

Preşedintele Iohannis a arătat că Parteneriatul Estic rămâne una dintre politicile cheie ale UE în vecinătatea sa imediată, fiind de importanţă “majoră” definirea unei viziuni strategice pe termen lung.

“Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru adoptarea unei declaraţii comune a Summitului UE – Parteneriatul Estic, care va avea loc în luna decembrie la Bruxelles, cu un nivel de ambiţie ridicat, concomitent cu aprofundarea cooperării cu statele partenere avansate, pe baza performanţelor acestora. Preşedintele României a subliniat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană, prin măsuri concrete, a celor trei ţări partenere din cadrul Parteneriatului Estic care doresc consolidarea relaţiei cu Uniunea”, a indicat Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a arătat că România susţine o implicare mai activă a UE în sprijinirea eforturilor ţărilor din Parteneriatul Estic pentru a face faţă conflictelor prelungite şi pentru a combate ameninţările hibride în vederea consolidării rezilienţei acestora. El s-a pronunţat pentru dezvoltarea cooperării şi a dialogului pe probleme de securitate cu ţările Parteneriatului Estic.

În cadrul reuniunii, liderii europeni au avut şi o discuţie privind statul de drept în contextul evoluţiilor din Polonia şi o dezbatere strategică cu privire la viitorul politicii comerciale europene, fără a fi însă adoptate concluzii ale Consiliului European privind aceste subiecte. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri, la finalul summitului Consiliului European, că liderii statelor membre au convenit să analizeze împreună modalitățile de constituire a unei rezerve strategice de gaze naturale și posibilitățile unei achiziții comune. Având în vedere creșterea semnificativă a prețurilor la energie, șefa executivului UE a anunțat că va evalua funcționarea pieței de gaze și de energie electrică în sine și a dat curs solicitărilor mai multor lideri, între care și președintele Klaus Iohannis, de a include energia nucleară și gazele naturale pe lista investițiilor prietenoase cu mediul.

“Creșterea prețurilor la energie reprezintă o preocupare reală pentru consumatori și întreprinderi. Știm că aceasta este o situație globală, dar este o lecție pe care trebuie să o punem în aplicare și aici, în Europa. (…) Pe termen scurt, trebuie să sprijinim consumatorii vulnerabili și întreprinderile puternic expuse”, a spus ea.

von der Leyen a anunțat că 20 de state membre au luat deja măsuri în acest sens pentru a rezolva, pe termen scurt, problema.

Însă, aceasta s-a referit și la problema creșterii prețurilor pe termen mediu și lung, promițând că instituția pe care o conduce va lucra la măsuri suplimentare.

“Pentru a spori rezistența și independența, am convenit să analizăm modalitățile de constituire a unei rezerve strategice de gaze naturale și să explorăm, de asemenea, posibilitățile unei achiziții comune. Ne vom intensifica contactele cu diferiți furnizori, de asemenea, pentru a diversifica aprovizionarea pe care o avem. Și trebuie să accelerăm lucrările privind interconexiunile. În paralel, vom evalua funcționarea pieței de gaze și de energie electrică în sine și a pieței ETS. Și vom prezenta un raport în acest sens în cursul acestui an, la următoarea posibilitate în care subiectul se va afla pe ordinea de zi a Consiliului”, a afirmat șefa Comisiei Europene.

În concluziile adoptate la Bruxelles, liderii statelor membre au cerut Comisiei Europene să aibă în vedere rapid măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil.

Mai departe, ea a abordat și aspectele mixurilor energetice, pledând din nou pentru “mai multă energie regenerabilă și curată”.

“Dacă vă uitați la prețul de producție al energiei regenerabile, acesta a scăzut considerabil. În ceea ce privește energia solară, aceasta este de zece ori mai ieftină în prezent decât în urmă cu un deceniu. Energia eoliană este foarte volatilă, dar este cu 50% mai ieftină decât în urmă cu zece ani. Așadar, aceasta este calea de urmat. Nu produc emisii de dioxid de carbon și sunt produse în Europa, așa că acest lucru presupune o mare independență”.

Asistând la o serie de insistențe din partea unui grup semnificativ de state, între care și Franța și România, Ursula von der Leyen a invocat energia nucleară și gazele naturale ca o sursă stabilă de energie. Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară; și, în timpul tranziției, bineînțeles, de gaze naturale. Acesta este motivul pentru care – așa cum am declarat deja în aprilie în calitate de Comisie – vom prezenta propunerea noastră de taxonomie“, a spus ea.

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene, în cadrul summitului european de la Bruxelles, să includă “cât se poate de repede, încă în această toamnă” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”. Șeful statului a afirmat că România este parte din grupul statelor europene care dorește să producă energie în centralele nucleare și că țara noastră va dezvolta centralele nucleare și rețeaua de gaz metan. România are interese strategice în această privință atât din perspectiva noului acord interguvernamental cu SUA pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala de la Cernavodă, cât și din prisma rezervelor neexploatate de gaze naturale din Marea Neagră.

Concluziile adoptate joi privind energia mai stipulează că instituțiile UE trebuie ”să asigure aprovizionarea și să sprijine tranziția către neutralitatea climatică, ținând cont de diversitatea și specificul situațiilor statelor membre”, o mențiune care amână o decizie în favoarea recunoaşterii rolului jucat de gazele naturale şi energia nucleară în lupta împotriva schimbărilor climatice, aspect pentru care majoritatea țărilor UE, inclusiv România, s-au pronunțat în tabăra pro.

“Este clar că dacă vrem să mergem spre o economie mai verde avem nevoie de soluții intermediare. Este foarte posibil și asta ne dorim ca undeva, în 2040 – 2050, sursele regenerabile – energia solară, energia vântului și așa mai departe – să reprezinte o parte foarte mare din producția de energie. Dar până atunci trebuie să ajungem cumva, și opinia noastră, în România, este că trebuie să folosim centralele nucleare, să le modernizăm și să extindem energia electrică produsă în nuclear“, a afirmat președintele Iohannis, el fiind unul dintre liderii care a solicitat includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi în cadrul pachetului legislativ privind taxonomia.

În spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și România, fac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”. ”Toate evaluările științifice solicitate de Comisia Europeană cu privire la impactul energiei nucleare asupra mediului au ajuns la aceeași concluzie: nu există nicio dovadă științifică care să demonstreze că energia nucleară este mai puțin prietenoasă cu clima decât oricare dintre sursele de energie incluse în taxonomie”, se arată într-o declarație semnată recent de reprezentanții Franței, Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croației, Sloveniei, României, înainte de hotărârea Comisiei Europene cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN41 mins ago

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Polonia, luată în colimator la summitul UE de Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen: “Nicio țară europeană nu se poate considera europeană dacă judecătorii nu sunt independenți”

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Consiliul European reiterează obiectivul transformării digitale a Europei ca instrument pentru stimularea creșterii economice

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Consiliul European propune opt planuri de acțiune privind migrația pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Angela Merkel, ovaționată și comparată cu un “monument” la ultimul ei Consiliu European: “Fără Angela, summiturile vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Barack Obama, reverență pentru Angela Merkel în cadrul ultimului summit UE al cancelarului german: “Mulțumită ție am rezistat la multe furtuni”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

NATO11 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ1 day ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending