Președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene a decis miercuri să activeze aranjamentele IPCR (Răspuns politic integrat la criză) ale Consiliului în modul de schimb de informații cu privire la interferența străină în alegerile europene, decizia survenind după ce premierul belgian Alexander De Croo a dezvăluit că serviciile de intelligence ale țării sale au demascat o operațiune a Rusiei de a influența alegerile europene și de a aduce pro-ruși în Parlamentul European.

În cadrul reuniunii sale din 17-18 aprilie, în contextul viitoarelor alegeri europene, Consiliul European a subliniat hotărârea Uniunii și a statelor sale membre de a monitoriza îndeaproape și de a limita orice riscuri care decurg din dezinformare, inclusiv prin inteligență artificială, precum și din străinătate. manipularea informaţiei şi interferenţa în procesele electorale. 

Acesta a invitat instituțiile UE și autoritățile naționale să coopereze în astfel de chestiuni.

În același context, prim-miniștrii Belgiei și Cehiei, Alexander de Croo și Petr Fiala, au pledat pentru adoptarea de noi sancţiuni pentru a contracara influenţa Rusiei în viitoarele alegeri europene, după ce mai multe ţări au descoperit interferenţe timpurii din partea Moscovei, guvernele de la Bruxelles și de la Praga demascând astfel de operațiuni.

“Activarea acordurilor IPCR va sprijini această cooperare prin facilitarea schimbului de informații între statele membre și instituțiile UE. Acesta va servi drept platformă care să reunească toate informațiile relevante și toate acțiunile în curs, în vederea sprijinirii pregătirii și a unui răspuns rapid și coordonat la nivelul UE”, a informat Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La finele lunii trecute, Alexander De Croo a dezvăluit că membri ai Parlamentului European au fost plătiți pentru a disemina propaganda rusă. Scandalul a izbucnit după ce premierul ceh Petr Fiala a anunțat că serviciile de informații din țara sa au reușit să demaște o rețea finanțată de Moscova care răspândea propagandă rusă despre Ucraina și care se extindea până în Parlamentul European.

Alegerile europene din acest an se vor desfășura în perioada 6-9 iunie, iar potrivit sondajelor este așteptată o creștere a extremei drepte, asociată cu mesaje anti-UE, anti-Ucraina, dar pro-Rusia și cu legături până la Kremlin. Forțele centrifuge ar urma să ocupe aproximativ 30% din viitorul Parlament European.

Un sondaj Eurobarometru, ultimul realizat la comanda Parlamentului European înainte de alegerile europene din 6-9 iunie, surprinde o creștere până la 60% a interesului în întreaga UE pentru scrutinul europarlamentar.

60% dintre cetățenii europeni declară că sunt interesați de alegerile din iunie 2024, cu trei puncte procentuale față de toamna lui 2023 și 11% față de martie 2019. 71% spun că este probabil să voteze, cu 3%, respectiv 10%, față de toamna anului 2023 și primăvara lui 2019. Rezultatele sondajului sugerează că cetățenii UE sunt foarte conștienți de importanța alegerilor în contextul geopolitic actual, opt din zece respondenți (81%) fiind de acord că votul este și mai important acum.

Eurodeputatul Corina Crețu salută revizuirea Codului Frontierelor Schengen în vederea consolidării liberei circulații în Uniunea Europeană, adoptată de Parlamentul European în ultima sesiune plenară înainte de alegerile europene din iunie.

”În contextul aderării României la Spațiul Schengen aerian și maritim, salut modificarea regulilor care guvernează cadrul Schengen, deoarece este mai important ca oricând să întărim Spațiul de liberă circulație și să nu mai permitem ca anumite State Membre să utilizeze pretexte pentru încălcarea dreptului la liberă circulație”, a menționat aceasta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Aceasta a amintit în ce context vine această revizuire, și anume că în ultimii ani ”mai multe state membre s-au folosit de pretexte nejustificate pentru a reintroduce controale la frontiere, periclitând astfel spațiul de liberă circulație”, una dintre cele mai mari reușite ale UE care permite circulația a peste 400 de milioane de persoane.

Noile modificări ale Codului Schengen vizează în principal întărirea Spațiului de liberă circulație în fața crizelor excepționale – cum a fost cazul în timpul pandemiei.

În egală măsură, va fi obligatoriu pentru statele membre să introducă controale la frontiere doar în situații excepționale, justificate de motive clare.

Sunt introduse perioade si termene clare în ceea ce privește controalele la frontierele interne, cât și criteriile pe care statele membre trebuie să le urmeze în cazul în care doresc să reintroducă controale. De asemenea, sunt introduse proceduri armonizate care să fie aplicate la frontierele externe în caz de pandemii viitoare.

Statele membre pot reintroduce controalele ca o excepție atunci când există o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau securității interne.

Corina Crețu mai amintește că această decizie va fi luată evaluând necesitatea și proporționalitatea măsurii, dar și dacă obiectivele urmărite nu pot fi atinse prin măsuri alternative care să nu pună în pericol libertatea de circulație.

Eurodeputatul PNL Rareș Bogdan a anunțat pe pagina sa de Facebook că începe o „revoluție” în privința tarifelor de roaming pentru internet.

Parlamentul European a adoptat Raportul Gigabit, o decizie ce va permite instalarea mai rapidă a rețelelor de mare viteză, ceea ce înseamnă că europenii vor beneficia de o conexiune la internet mai rapidă. Rareș Bogdan a subliniat că a venit cu amendamente revoluționare, având sprijinul deplin al Partidului Popular European (EPP), pe care le-a depus împreună cu Cristian Bușoi, președintele Comisiei de Industrie, Cercetare și Energie (ITRE).

Principalele modificări propuse includ desființarea suprataxării în roaming și eliminarea sintagmei „politica utilizării rezonabile”. Asta înseamnă că, conform propunerii, dacă un utilizator are un abonament de 100 de gigabytes într-o țară din Uniunea Europeană, va putea folosi aceeași cantitate de date în orice altă țară membră.

Amendamentele propuse urmează să fie discutate în mandatul viitor, din motive tehnice legislative, deoarece unele prevederi necesită revizuire la termene fixe. Cu toate acestea, eurodeputatul subliniază importanța abordării acestui domeniu până acum considerat tabu.

Scopul final al acestor modificări este să permită tuturor românilor și cetățenilor UE să petreacă mai mult timp comunicând prin video cu familiile lor, indiferent de locul în care se află. Acest lucru nu se aplică doar românilor, ci și tuturor cetățenilor care sunt departe de casele lor părintești din cauza muncii.