Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Traian Ungureanu saluta votul afirmativ pentru aplicarea Fondului de Ajustare la Globalizare pentru cazul Nokia – Jucu

Published

on

Ieri, 6 noiembrie, in cadrul Comisiei pentru Ocupare de Munca si Afaceri sociale din cadrul Parlamentului European, s-a votat cu o mare majoritate, utilizarea Fondului de Ajustare la Globalizare pentru muncitorii disponibilizati ai fabricii Nokia de la Jucu,  judetul Cluj.

Acest demers a fost inceput de catre doamna ministru Sulfina Barbu – PDL, care a prezentat situatia critica prin care muncitorii de la fabrica Nokia – Jucu au trebuit sa treaca, datorita unei decizii de delocalizare a productiei de asamblare a telefoanelor mobile catre Asia. In aceasta situatie, un numar de 1 809 muncitori la SC Nokia România SRL și 95 la un furnizor au ramas fara locuri de munca. Cerea de finantare pentru utilizarea acestui fond este prima incercare a Romaniei in mobilizarea FEAG, pentru a putea contracara efectele adverse ale crizei economice inregistrate in Romania . Traian Ungureanu, eurodeputat PDL, considera: “rezultatul votului din comisia pentru Ocupare a fortei de munca si afaceri sociale reprezinta un adevarat raspuns pentru cei care considera ca Romania nu poate atrage fonduri, sau ca nu are capacitatea necesara pentru a demara un astfel de proces. Cererea intocmita de catre fostul ministru al muncii dna Sulfina Barbu si a echipei sale demite mitul potrivit caruia in Romania politicienilor nu le pasa de ceea ce se intampla cu beneficiarii directi ai impedimentelor economice survenite din cauza crizei economice care a devastat intreaga Europa.” Potrivit cererii de finantare, suma de 3 milioane de euro atrasa din FEAG, la care se adauga si 2 milioane de euro (parte de co-finantare pusa la dispozitie de guvernul roman) va fi destinata pentru activitati de  informare, consiliere și orientare profesională, alocații de mobilitate, alocații pentru căutarea unui loc de muncă, formare profesionala, indemnizații pentru stagiu, asistență financiară pentru inițierea activităților independente, asistență financiară personalizata pentru persoanele cu copii, etc.

Traian Ungureanu mai subliniaza ca: “Eforturile pe care echipa PDL le-a dus pentru a produce un material de o excelenta calitate denota ca posibilitatea realizarii proiectelor europene se poate face in Romania, atata timp cat ne focalizam asupra identificarii unei probleme de fond si a modalitatii de rezolvare a acesteia. Un pas care demonstreaza ca stim sa utilizam fondurile europene, ca utilizarea acestora aduce un plus de valoare economiei Romanesti o reprezinta tocmai aceasta cerere pentru mobilizarea FEAG, prin care atat Comisa Europeana cat si Parlamentul European au observat ca performanta si viziunea economica sanatoasa pe termen lung exista in Romania . Sper ca votul din plenul Parlamentului sa poata avea loc in sesiunea din noiembrie, iar acesti muncitori sa poata beneficia cat mai repede de masurile prevazute de acest raport.”

Foto: eppgroup.eu

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: UE a adoptat soluții pentru combaterea crizei COVID-19. Euroscepticii nu pot nega realitatea

Published

on

©️ Cristian Bușoi/ Facebook

UE a adoptat soluții pentru combaterea crizei COVID-19, iar euroscepticii și alți actori statali nu pot nega realitatea, în ciuda dezinformării practicată pe scară largă pentru promovarea unor interese politice, transmite eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), într-o postare pe Facebook.

„Uniunea Europeană a depus eforturi susținute pentru a combate criza generată de pandemia COVID 19, atât în domeniul sănătății cât și în domeniul economic. Acest lucru trebuie adus în atenția publicului, mai ales în contextul actual, când se încearcă propagarea unui curent eurosceptic, un context în care actori statali sau diverse publicații încearcă să creeze o imagine falsă și să profite de pe urma crizei pentru a-și promova interesele politice”, scrie Cristian Bușoi.

Acesta amintește că, în aceste ultime săptămâni, UE a creat mecanisme și a adoptat soluții de răspuns la criza generată de Covid 19 care presupun ajutoare financiare „fără precedent” pentru protejarea cetățenilor și a economiei, relaxare fiscală, achiziții comune și rezerve strategice pentru echipamente medicale și, mai presus de toate, solidaritate.

Mai jos, eurodeputatul menționează principalele măsuri luate de UE ca răspuns la criza provocată de COVID-19, pandemia care „a dat peste cap întreaga planetă”.

Achiziții comune, acces la rezerva stretegică rescEU

Uniunea Europeană a pus la punct un sistem internațional de achiziții care le permite statelor membre să cumpere echipamente medicale și de protecție, precum și medicamente. Statele membre au acces la rezerva strategică rescEU, care include atât echipamente de protecție pentru personalul medical, cât și ventilatoare pentru respirație. În plus, datorită industriei europene care s-a mobilizat și și-a adaptat liniile de producție UE va fi capabilă în maximum trei luni să fabrice echipamente de protecție pentru personalul din spitale, fără să mai depindă de importuri.

37 de miliarde de euro pentru Inițiativa Coronavirus Response

37 de miliarde EUR de la bugetul UE au fost alocate Inițiativei pentru investiții în răspunsul la coronavirus, pentru sprijinirea sistemelor de sănătate, a întreprinderilor mici și mijlocii și a piețelor forței de muncă. 28 de miliarde de euro vin sub formă de fonduri structurale din pachetele financiare naționale pentru 2014-2020, care nu sunt încă alocate proiectelor, și devin astfel eligibile pentru răspunsul la criză.

Alte 8 miliarde sunt prefinanțările din fondururile structurale neutilizate de statele și care nu vor fi restituite UE, cum s-a întâmplat până acum, ci vor rămâne la dispoziția statelor pentru a depăși criza. Din cele 37 de miliarde de euro României îi sunt alocale aprox. alocate 3,1 miliarde de euro. Planul de ajutor economic a intrat în vigoare la 1 aprilie.

În paralel, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, folosit în cazul catastrofelor naturale majore, își extinde sfera de aplicare și pentru crizele de sănătate publică. Până la 800 de milioane de euro din partea Fondului de solidaritate al UE urmează să fie direcționate către țările cel mai puternic afectate, datorită extinderii domeniului de aplicare a fondului.

Promovarea cercetării pentru descoperirea de vaccinuri și tratamente împotriva COVID-19

Comisia Europeană a decis suplimentarea fondurilor pentru proiecte de cercetare legate de Covid-19 până la 48.5 milioane euro. Fondurile suplimentare sunt destinate unui număr de 18 proiecte, la care lucrează 140 de echipe de cercetători, ce au misiunea de a descoperi vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, precum și teste pentru diagnosticarea bolii, cu scopul de a opri răspândirea noului coronavirus. Pentru descoperirea de noi tratamente există și un parteneriat public privat între Comisia Europeană și industria farmaceutică, Inițiativa Medicamentelor Inovatoare (IMI), care va avea la dispoziție 45 de milioane de euro din fondul Programului pentru Cercetare Orizont 2020. Se estimează că investiția totală va ajunge la peste 90 de milioane de euro: jumătate provenind din bugetul UE și restul din fondurile industriei.

Repatrierea cetățenilor europeni și crearea de coridoare verzi

Uniunea Europeană ajută statele membre cu repatrierea cetățenilor rămași blocați departe de casă din cauza restricțiilor de circulație impuse de criza COVID-19. De la începutul pandemiei, aproximativ 250.000 de persoane au fost repatriate în Europa prin intermediul unor zboruri organizate de statele membre. Pentru a transporta rapid stocurile necesare de medicamente, echipamente medicale și alimente, UE a decis și înființarea de culoare verzi, care să faciliteze accesul transportatorilor, iar timpul de așteptare la trecerea prin punctele de frontier să nu depășească 15 minute cu tot cu controlul documentelor.

Repornirea economiilor

Pentru a atenua șocul economic provocat de COVID – 19, fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecţionat pentru depăşirea crizei, iar regulile au fost relaxate pentru a permite finanţării să circule rapid şi eficient, spune eurodeputatul PNL.

Cea mai recentă măsură este activarea SURE, un instrument financiar de solidaritate în valoare de 100 de miliarde euro, care îi va ajuta pe lucrători să îşi păstreze veniturile şi va sprijini întreprinderile să depășească perioada de criză.

Comisia Europeană a decis și activarea unei clauze care să permită statelor membre să depășească deficitul bugetar.
Prin Banca Europeană de Investiții se alocă până la 40 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor de finanțare pe termen scurt ale IMM-urilor, iar Banca Centrală Europeană a anunțat un program de achiziții de urgență pandemică, în valoare de 750 de miliarde EUR.

Continue Reading

Dan Motreanu

Europarlamentarul Dan Motreanu anunță că ”industria românească s-a alăturat eforturilor de combatere a noului coronavirus”: Multe dintre fabricile noastre și-au adaptat liniile de producție și fabrică acum măști de protecție, combinezoane, izolete

Published

on

Industria românească s-a alăturat eforturilor de combatere a noului coronavirus, a transmis europarlamntarul Dan Motreanu (PNL, PPE) într-o postare pe Facebook, precizând că ”multe dintre fabricile noaste și-au adaptat liniile de producție și fabrică acum măști de protecție, combinezonae, izolete, iar, în curând, România ar putea produce inclusiv ventilatoare pentru respirație”.

Guvernul a aprobat deja prin ordonanță de urgență ”omologarea echipamentelor medicale și de protecție de către laboratoarele specializate ale MAPN, iar în acest moment există deja peste 400 de cereri depuse de către antreprenorii români pentru omologarea produselor.”

În acest context, eurodeputatul român a făcut o trecere în revistă a echipamentelor medicale care sunt produse deja în România:

1.Măști în 3 straturi

În maximum patru săptămâni, România ar putea acoperi cererea internă de măști de protecție din producție proprie. La Oradea se produc deja măști în 3 straturi, iar săptămâna aceasta vor ajunge în România alte 10 linii de producție. Începând cu 15 aprilie, țara noastră va putea produce între 1 și 2 milioane de măști pe zi. Materia primă pentru aceste măști se găsește în România, ceea ce însemnă că nu va mai dura mult până când măștile de protecție vor fi disponibile pentru întrega populație. Deocamdată stocurile sunt cumpărate integral de stat pentru sistemul de sănătate”, a informat Dan Montreanu.

2. Măști FPP

Eurodeputatul român a anunțat că , pentru măștile FPP, ”pe 15 aprilie va veni prima linie de producție, iar în două săptămâni de la instalare se vor putea produce aproximativ 40.000 de măști pe zi. Acest tip de măști sunt doar pentru sistemul de sănătate și există mari șanse ca România să-și poată asigura nevoia internă tot în câteva săptămâni. Materia primă pentru aceste măști trebuie importată din Turcia sau China, însă firma care aduce utilajul a oferit statului asigurări că va exista materialul necesar pentru producție.”

4. Izolete

Dan Motreanu a anunțat că, până în prezent, ”45 de izolete de producție românească au fost recepționate de Ministerul Apărării Naționale.”

Izoletele au fost fabricate de cercetătorii militari în colaborare cu medicii militari și indeplinesc standardele de securitate pentru prevenirea riscurilor de contaminare în zona de izolare și pe traseul de transport al persoanei infectate cu noul tip de coronavirus. Ministerul Apărării a făcut comandă de minumim 100 de izolete.

5. Combinezoane

Potrivit eurodeputatului român, ”săptămâna aceasta un producător mare de textile industriale va omologa în laboratoarele MAPN un cobinezon dintr-un material special produs în România, ce urmează să fie dezvoltat ulterior în serie de către marile fabrici de confecții. Firba vine de la o fabrică din Buzău, iar materialul textil de la o fabrică din Vâlcea. După omologare, există șanse ca România să poată dezvolta inclusiv capacitate de export.”

6. Aparate PCR

Europarlamentarul a estimat că, până la sfârșitul lunii, numărul aparatelor RT-PCT s-ar putea dubla, în prezent, în România existând deja 40 de astfel de aparate. Astfel, ”capacitatea de testare ar putea ajunge la 6000 – 8000 de teste pe zi, compativ cu maximum 700, la începutul crizei. Creșterea capacității ține azi exclusiv de rapiditatea cu care vom putea instrui experți pentru a analiza testele. Avem suficiente kituri de testare și recoltoare.”, a dat asigurări Dan Motreanu.

7. Ventilatoare de respirație

Doi mari producători mondiali de ventilatoare respiratorii, unul din SUA și altul din Irlanda, au pus la dispoziție României blueprint-urile pentru a face aparatele de ventilație, inclusiv schițele pieselor”, a informat eurodeputatul român. În aceste condiții, marile firme din ”industria auto românescă încearcă acum construirea unui aparat de ventilație pilot, iar dacă acesta va trece cu succes de toate testele, urmează producția în serie, în maximum opt săptămâni.”

8. Viziere

”Cu ajutorul companiilor private, mai multe ONG-uri din România au cumpărat zilele acestea câteva sute de imprimante 3D pentru viziere, producția urmând să ajungă în spitalele din țară. În ceea ce privește vizirele, nu există o problemă de producție.”, a conchis Dan Motreanu.

Până în prezent, în România au fost înregistrate aproape 4.000 de infectări cu noul coronavirus, în vreme ce 157 de persoane testate pozitiv cu SARS-CoV-2 au decedat.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, mesaj de ziua NATO în România: Avem în NATO un sprijin important, mai ales în aceste clipe

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a transmis un mesaj cu prilejul zilei NATO în România prin care iterează importanța apartenenției României la Alianța Nord-Atlantică: ”De 16 ani, România este aliat NATO, cea mai puternică alianță politico-militară, apărând cu onoare obiectivele strategice ale Alianței, dar și interesele noastre naționale.”

”Astăzi, avem în NATO un sprijin important, mai ales în aceste clipe, în care toate țările lumii sunt deja în război cu un inamic invizibil”, a mai subliniat președintele Partidului Mișcării Populare în mesajul său.

Potrivit deputatul european, România a devenit s-a alăturat celor ”71 de ani de eforturi susținute spre a asigura pacea și stabilitatea”.

Eugen Tomac se arată convins că solidaritatea și cooperarea vor reuși ”să ne treacă și de această grea încercare.”

Totodată, deputatul european salută și recenta aderare a Macedoniei de Nord, devenind al 30-lea stat membru al NATO: ”Din acest an suntem chiar mai puternici, recenta aderare a Macedoniei întărindu-ne pozițiile în Balcanii de Vest.”

”Suntem mulți, să rămânem uniți”, a fost îndemnul lui Eugen Tomac.


România a împlinit, la 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Citiți și 71 de ani de la înființarea NATO, Alianța ”clădită pentru a face față crizelor” și mai necesară ca oricând pentru unitatea Occidentului

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. Săptămâna trecută, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending