Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut o conferință de presă după ce a convocat ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) privind situația din sectorul energetic și a informat că malul drept nu are datorii față de Gazprom. De asemenea, liderul moldovean a avertizat că după criza umanitară provocată pe malul stâng, Kremlinul are ca scop să provoace o criză politică pe malul drept. 

„Scopul acestei crize umanitare provocate de Kremlin pe malul stâng este provocarea unei crize politice pe malul drept și escaladarea situației. Federația Rusă, în ultimii ani, a întreprins mai multe încercări de destabilizare pe malul drept și a încercat de fiecare dată să implice regimul de la Tiraspol în aceste acțiuni de destabilizare. Ceea ce se întâmplă acum este și o formă de presiune care vine de la Kremlin pe regimul de la Tiraspol, pentru ca acesta să fie mai cooperant în aceste acțiuni ale Kremlinului orientate pentru a destabiliza situația în Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu”, a transmis șeful statului Maia Sandu.

Maia Sandu a subliniat în fața presei că nu există datorii față de Gazprom: „Malul drept nu are datorii față de Gazprom, așa cum în mod fals insinuează partea rusă și încearcă să justifice această decizie de a nu furniza în continuare gaze pe malul stâng. Nu există datorii, există un audit internațional care confirmă acest lucru.”

„Această criză energetică este provocată de decizia concernului Gazprom de a nu livra gaze naturale pe malul stâng, în pofida obligațiilor contractuale, contract semnat încă din anul 2021. Gazprom a decis, încă din 2022, în mod unilateral, să nu își onoreze angajamentele față de malul drept, reducând atunci substanțial livrările de gaze naturale și, de atunci, gazele naturale care au continuat să vină de la Gazprom au mers pe malul stâng. De la 1 ianuarie, așa cum cunoașteți cu toții, aceste gaze nu mai sunt furnizate pe malul stâng și această situație a generat o criză umanitară pe malul stâng. În secolul nostru avem oameni care nu au căldură, care nu au electricitate sau apă câteva ore pe zi. Este o situație extrem de complicată pentru acești oameni. Chișinăul nu împiedică tranzitul de gaze rusești pe teritoriul nostru”, a mai adăugat aceasta.

România livrează deja energie electrică Republicii Moldova, acoperind o bună parte din deficitul de aproximativ 600 MW, rezultat din stoparea gazului rusesc către Transnistria. 

   Citiți și: Ministrul Energiei demontează încă un fake news: Furnizăm energie R. Moldova în termeni comerciali. Oricine poate verifica datele publice

Președintele american Joe Biden a semnat marți un ordin pentru accelerarea construirii de noi centre de date specializate în Inteligența Artificială (IA), pentru a se asigura că Statele Unite vor continua să domine această tehnologie, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Statele Unite sunt lider mondial în domeniul inteligenței artificiale (AI). Inteligența artificială de ultimă generație va avea implicații profunde asupra securității naționale și un potențial enorm de a îmbunătăți viața americanilor, dacă va fi exploatată în mod responsabil, de la vindecarea bolilor până la menținerea comunităților în siguranță prin atenuarea efectelor schimbărilor climatice. Cu toate acestea, nu ne putem lua avansul de bunăvoie. Nu vom permite ca America să fie depășită în ceea ce privește tehnologia care va defini viitorul și nici nu ar trebui să sacrificăm standardele de mediu esențiale și eforturile noastre comune de a proteja aerul curat și apa curată”, a declarat Joe Biden într-un comunicat publicat de Casa Albă.

Ordinul le dă dispoziție Pentagonului și Ministerului Energiei să închirieze situri federale unde companii vor putea construi rapid, pe cheltuiala lor, centre de date IA cu servere avansate, alimentate din surse energetice curate.

Administrația Biden al cărei mandat se încheie în această lună a prezentat luni noi norme privind exportul de cipuri informatice avansate utilizate în domeniul inteligenței artificiale, anunță Deutsche Welle.

Acest cadru este văzut ca un efort de a împiedica China și alte țări să aibă acces la tehnologii avansate.

”În prezent, SUA este lider mondial în domeniul inteligenței artificiale – atât în ceea ce privește dezvoltarea inteligenței artificiale, cât și proiectarea cipurilor de inteligență artificială – și este esențial să păstrăm această poziție”, a declarat reporterilor Gina Raimondo, secretarul pentru comerț.

Această politică de ultim moment a administrației Biden se bazează pe măsurile introduse în 2023, care limitau exportul anumitor cipuri IA către China.

Cu toate acestea, noile norme depășesc granițele Chinei.

Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la noile norme privind exportul de cipuri pentru inteligența artificială impuse de Washington care ar putea afecta unele țări membre și companiile acestora, insistând că Europa nu reprezintă un ”risc de securitate” pentru Statele Unite.

”Suntem îngrijorați cu privire la măsurile adoptate astăzi de SUA de restricționare a accesului la exporturile de cipuri avansate de inteligență artificială pentru anumite state membre ale UE și pentru întreprinderile acestora. Considerăm că este, de asemenea, în interesul economic și de securitate al SUA ca UE să cumpere cipuri AI avansate din SUA fără restricții: cooperăm strâns, în special în domeniul securității, și reprezentăm o oportunitate economică pentru SUA, nu un risc de securitate”, au transmis vicepreședintele executiv Henna Virkkunen, responsabilă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, și Maros Sefcovic, care se ocupă de comerț și securitate economică, precum și de relații interinstituționale și transparență.

Cei doi au anunțat că au transmis deja preocupările lor actualei administrații SUA și și-au arătat nerăbdarea de a colabora în mod constructiv cu următoarea administrația, sub conducerea lui Trump.

NATO își intensifică activitatea pentru a detecta și opri atacurile împotriva cablurilor submarine de energie și date din Marea Baltică, a transmis marți secretarul general Mark Rutte, informează Politico Europe.

Acesta a anunțat într-un comunicat că organizația va lansa programul ”Santinela Baltică”, ce va angrena ”o serie de mijloace”, inclusiv fregate, avioane de patrulare maritimă și ”o mică flotă de drone navale”.

Principalii lideri NATO se află la Helsinki pentru a discuta despre securizarea Mării Baltice ca răspuns la o serie de acte de sabotaj asupra cablurilor de telecomunicații și de energie. Miniștrii apărării au arătat anterior cu degetul spre Rusia pentru aceste incidente.

Summitul este găzduit de președintele finlandez Alexander Stubb și de prim-ministrul estonian Kristen Michal, și include șefi de stat din Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Suedia, precum și un înalt funcționar al Comisiei Europene.

Până în prezent, țările afectate nu au fost în măsură să atribuie în mod clar atacurile Moscovei – o provocare comună în cazul așa-numitelor atacuri hibride, din care fac parte și atacurile asupra infrastructurii critice.

Eforturile NATO vor implica intensificarea supravegherii în zonă, a declarat Rutte, și integrarea eforturilor naționale de supraveghere ale țărilor membre pentru ”detectarea exhaustivă a amenințărilor”. 

”Căpitanii navelor trebuie să înțeleagă că potențialele amenințări la adresa infrastructurii noastre vor avea consecințe, inclusiv posibila îmbarcare, sechestrare și arestare”, a declarat Rutte.

Alianța va colabora, de asemenea, cu furnizorii de infrastructură critică, astfel încât cablurile să fie mai reziliente, a spus el.