Connect with us

JUSTIȚIE

Parlamentarii s-au scos de sub incidența Codului Penal pe acte de corupţie. Crin Antonescu: Nu văd nicio problemă.Parlamentarii nu au superimunitate

Published

on

sala plen parlamentParlamentarii din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor au introdus câteva amendamente la Codul Penal care îi scot din categoria funcţionarilor publici pe preşedintele ţării, pe parlamentari şi profesiile liberale.
Mai exact, aceştia nu vor mai putea fi cercetaţi de Agenţia Naţională de Integritate pentru infracţiuni de corupţie ( articolul 147 din Codul penal), notează Evenimentul Zilei.

Potrivit documentelor publicate de Camera Deputatilor, deputatii juristi au adus amendamente prin care sa modifice “Conflictul de interese” din Codul penal şi au scăzut şi pedeapsa maximă pentru conflictul de interese de la 5 ani la 3 ani de inchisoare. Modificările au fost făcute într-o propunere legislativă privind modificarea şi completarea Codului Penal al României din 21 iunie 1986, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată, parlamentarii, preşedintele şi profesiile liberale au fost scoase din rândul funcţionarilor publici. Prin scoaterea parlamentarilor din rândul funcţionarilor publici aceştia nu vor mai putea fi cercetaţi de DNA sau Parchet pentru fapte de corupţie care se aplica funcţionarilor publici, cum ar fi abuzul in serviciu, dar şi alte fapte cum ar fi conflictul de interese.

georgescuPotrivit lui Horia Georgescu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, noile modificări aruncă în aer dosarele penale privind conflictul de interese.

„Conflictul de interese pentru membrii parlamentului urmează să fie dezincriminat prin amendamente la Codul Penal aflate pe ordinea de zi a şedintei de plen. Senatorii şi deputații nu vor mai fi subiecți ai infracțiunii respective şi nici nu vor mai putea fi verificați din aceasta perspectivă de ANI sau alte unități de parchet. Istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi. Se va crea o super-imunitate. Este o iniţiativă care daca va fi adoptată, dă o lovitură grea statului de drept, afectand iremediabil credibilitatea României ca stat membru al Uniunii Europene şi NATO,” a arătat Horia Georgescu, citat de Realitatea.net.

Antonescu: Parlamentarii nu au superimunitate

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat, marţi, că parlamentarii nu vor avea superimunitate şi că era necesară această lege pentru că aleşii nu sunt funcţionari publici.

“Parlamentarii nu sunt funcţionari publici, erau asimilaţi funcţionarilor. Nu înseamnă că parlamentarii au superimunitate, cum a titrat presa azi. Nu poate face un parlamentar abuz în serviciu. Nu văd nici o problemă; probabil că vom avea iar noi discuţii propagandistice”, a declarat Crin Antonescu.

DNA nu-i mai poate ancheta pe parlamentari pentru infracţiuni de corupţie ( articolul 147 din Codul penal) pentru că aceştia s-au scos din categoria funcţionarilor publici, noţiune folosită în legea 78 de combatere a corupţiei.

Surse: Realitatea.netEvenimentul Zilei

JUSTIȚIE

Eurobarometru: 80% dintre români consideră esențială respectarea valorilor fundamentale ale UE, inclusiv statul de drept și democrația

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Rezultatele unui sondaj eurobarometru arată că cetățenii acordă o mare importanță respectării statului de drept. Respectarea valorilor fundamentale ale UE, inclusiv statul de drept și democrația, este considerată esențială sau cel puțin importantă de către 80% dintre respondenții români și 89% la nivelul tuturor statelor membre.

Reamintim că cetățenii români în timpul alegerilor europene au participat si la referendumul pe justiție, propus de președintele României, Klaus Iohannis. Potrivit rezultatelor finale, referendumul pe justiție a fost validat cu un număr covârșitor de voturi. În total, 7.541.311 de cetățeni au votat la întrebările formulate de șeful statului.

Citiți și: Președintele Klaus Iohannis, despre rezultatul la referendum: Peste 6 milioane de români au dat o lecţie dură populismului, discursului antieuropean. A câştigat România europeană, democratică

Procentajul respondenților care consideră importantă respectarea valorilor fundamentale ale UE variază: de la 78% în Letonia și Cehia, 80% în Estonia și România și până la 95% în Suedia, Germania și Belgia și 96% în Cipru și Grecia. În 16 țări, majoritatea consideră că acest aspect este esențial.

© Eurobaromentru

Acest eurobarometru a fost publicat în aceeași zi în care Comisia Europeană a prezentat într-un document noi măsuri pentru consolidarea statului de drept în Uniunea Europeană. Una dintre măsuri va fi implimentarea unui ”raport anual” privind statul de drept, vizând toate statele membre ale UE pentru a preveni apariția unor probleme legate de statul de drept.

Comisia Europeană a decis să instituie un ciclu de evaluare a statului de drept, care să includă acest raport:Acest sistem suplimentar va contribui la depistarea timpurie a problemelor emergente legate de statul de drept, indiferent de locul în care apar”.

Citiți și: Frans Timmermans anunță în numele Comisiei Europene instituirea unui ”raport anual” privind statul de drept, ce vizează toate statele membre ale UE

Potrivit datelor furnizate de eurobarometru, peste 8 din 10 cetățeni afirmă că statul de drept trebuie respectat în toate celelalte state membre și peste 80 % din cetățenii UE sunt în favoarea îmbunătățirii principiilor fundamentale ale statului de drept.

Majoritatea cetățenilor (56 %) nu cred că sunt suficient de informați cu privire la situația statului de drept.

Sondajul Eurobarometru arată, de asemenea, un sprijin puternic pentru rolul mass-mediei și al societății civile în tragerea la răspundere a politicienilor aflați la putere, cu peste 8 din 10 cetățeni considerând că este important ca mass-media și societatea civilă să își poată desfășura activitatea în mod liber și să poată formula critici la adresa guvernului fără riscul de a fi intimidați.

75% dintre români consideră că este esențial ca presa și mijlocele mass-media să nu fie intimidate sau constrânse.

© Eurobarometru

 

 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ministrul Justiției Ana Birchall, despre rapoartele GRECO: ”Când ești într-un club este nevoie să respecți regulile”

Published

on

© Calea Europeana

Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a declarat marţi, referindu-se la recomandările din rapoartele GRECO despre România, că “este nevoie să respecţi regulile atunci eşti într-un club”.

Întrebată de jurnalişti înaintea publicării celour două documente dacă recomandările din rapoartele GRECO ar trebui să fie obligatorii, Birchall a spus: “Dumneavoastră ştiţi că atunci când, ca regulă generală, eşti într-un club, ca să spun aşa, e nevoie să respecţi regulile”.

”Pe recomandările din raportul GRECO permiteţi-mi să mă pronunţ după ce vor fi publicate”, a spus ministrul Justiției, citat de Agerpres.

Ministerul Justiţiei a publicat, marţi, rapoartele GRECO privind România din care reiese că țara noastră a făcut foarte puţine progrese pentru a implementa măsurile de prevenire a corupţiei printre parlamentari, judecători şi procurori şi pentru a linişti îngrijorările ridicate de controversata reformă judiciară.

În rapoartele publicate pe pagina Ministerului Justiției și citate de Digi24, GRECO le cere autorităţilor din România să ia măsuri hotărâte pentru a atinge progrese tangibile cât mai curând posibil. De asemenea, raportul organismului anticorupție al Consiliului Europei apreciază faptul că pe 4 iunie premierul României a anunţat intenţia de a abandona controversata reformă din Justiţie.

Continue Reading

JUSTIȚIE

România, criticată în noile rapoarte GRECO: Țara noastră a făcut foarte puţine progrese în privinţa măsurilor anticorupţie

Published

on

©️ Council of Europe

Ministerul Justiţiei a publicat, marţi, rapoartele GRECO privind România din care reiese că țara noastră a făcut foarte puţine progrese pentru a implementa măsurile de prevenire a corupţiei printre parlamentari, judecători şi procurori şi pentru a linişti îngrijorările ridicate de controversata reformă judiciară.

În rapoartele publicate pe pagina Ministerului Justiției și citate de Digi24, GRECO le cere autorităţilor din România să ia măsuri hotărâte pentru a atinge progrese tangibile cât mai curând posibil. De asemenea, raportul organismului anticorupție al Consiliului Europei apreciază faptul că pe 4 iunie premierul României a anunţat intenţia de a abandona controversata reformă din Justiţie.

Într-un raport precedent privind progresul măsurilor recomandate încă din 2015, GRECO a constatat faptul că România a îndeplinit complet doar patru din cele 13 recomandări, parţial trei şi nu a implementat deloc un număr de 6.

Într-un alt raport intermediar realizat ca urmare a reformelor din Justiţie, GRECO a constatat faptul că autorităţile din România au implementat doar una din 5 recomandări.

Cu referire la parlamentarii români, GRECO indică faptul că autorităţile de la Bucureşti nu au revizuit încă, aşa cum era cerut, regulile şi practica procesului legislativ. În ciuda apelului făcut de GRECO de a limita folosirea ordonanţelor de urgenţă doar în cazuri excepţionale, autorităţile române au continuat să folosească ordonanţele pentru importante modificări legislative.

Alte deficienţe constatate: nu a fost instituit niciun mecanism eficient de aplicare a codului de conduită pentru parlamentari şi domeniul incriminării conflictului de interese rămâne limitat.  

GRECO regretă faptul că nu s-a introdus însă un set robust de limitări în privinţa cadourilor pentru parlamentari. Mai mult, parlamentarii găsiţi în incompatibilitate sau în conflict de interese nu sunt sancţionaţi cum trebuie. Nu a fost făcut niciun progres în privinţa reglementării activităţilor de lobby.

Citiți și România, criticată în raportul GRECO privind corupția: Țara noastră are cel mai mare număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari

În privinţa reformelor sistemului juridic, GRECO avertizează asupra faptului că recentele tentative de dezincriminare ale unor fapte penale ar submina lupta împotriva corupţiei.

GRECO reclamă lipsa de acţiune în privinţa criteriilor obiective de selecţie şi revocare a procurorilor şefi. De asemenea, GRECO critică faptul că judecătorii Curţii Constituţionale au mărit rolul Executivului în numirea procurorilor şefi. Atacurile continue ale jucătorilor politici la adresa şefilor de parchete, revocarea din funcţie a procurorului şef DNA şi încercarea de revocare a procurorului general au ridicat suspiciuni asupra obiectivităţii procesului.

GRECO este foarte îngrijorat de faptul că autorităţile au ignorat recomandările privind abandonarea înfiinţării secţiei speciale de anchetare a magistraţilor. Raportul GRECO avertizează că noua legislaţie include amendamente care privesc numirea şi revocarea procurorilor şefi, independenţa procurorilor, toate acestea reprezentând o ameninţare la adresa independenţei justiţiei.

Pentru că nivelul de îndeplinire al recomandărilor GRECO rămâne în continuare nesatisfăcător, România va rămâne sub monitorizarea comisiei. GRECO a cerut autorităţilor din România să îndeplinească toate cerinţele din raport până pe data de 30 iunie 2020.

Rapoartele au fost publicate simultan, în limbile română şi engleză, pe paginile web ale Ministerului Justiţiei (www.just.ro) şi GRECO (www.coe.int/greco).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending