Connect with us

INTERVIURI

Parlamentarul European Ioan Mircea Pascu vorbeste despre transporturile de flori din Olanda suspectate de o bacterie periculoasa.

Published

on

Site-ul hotnews.ro, care citează contributors.ro, a pulicat pozitia parlamentarului european Ioan Mircea Pascu, in legatura cu incidentul creat de situatia importurilor din Olanda, in contextul in care aceasta tara nu va sustine aderarea Romaniei la Schengen.

Acesta declara: ”Imediat ce am aflat ca TIR-urile incarcate cu flori si seminte din Olanda sunt oprite la granita pentru suspiciunea de a fi infectate cu o bacterie periculoasa, m-am intrebat pe blog daca nu cumva numele acestei bacterii este … Schengen. Mai spuneam si ca pe mine unul, o asemenea eventualitate nu m-ar deranja, intrucat eu sunt verificat pentru pentru aceasta “bacterie” de fiecare data cand intru si ies din spatiul Schengen (…) Ceea ce m-a revoltat, insa, este atitudinea “prietenilor” nostri olandezi care se plang ca noi, romanii, “distrugem unitatea UE”, ca s-a gresit cand am fost primiti in UE in 2004 (macar Bulgaria putea sa mai astepte, conform opiniilor sale). Niciun cuvant despre faptul ca Olanda a nesocotit prima toate regulile privind primirea in spatiul Schengen, pe care Romania le-a indeplinit, opunand un veto politic!?”

Tot dumnealui afirmă că ”resimte o amaraciune pentru tot ce se intampla si, mai ales, pentru faptul ca cei pe care ii socoteam prieteni – farncezii, italienii, chiar si olandezii – au fost si cei care ne-au infipt cutitul in spate cel mai adanc …”

Găsiți aici articolul în întregime.

Sursa foto: Satmareanul.

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Published

on

Interviu realizat de Zaim Diana

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, coordonatorul științific al noului Plan Național de Combatere a Cancerului, a reiterat într-un interviu pentru CaleaEuropeana.ro, importanța realizării acestui nou Plan care să țină cont de obiectivele europene și care să corespundă în același timp nevoilor pacienților oncologici din România. 

Obiectivele asumate în noul Plan Național de Cancer pot fi îndeplinite doar cu ajutorul finanțărilor europene: A fost proiectat un PNNR al cancerului

„Obiectivul în acest moment este să promovăm acest plan, pentru că altfel va rămâne ca și multe alte planuri într-un sertar. În 2016 am lansat un proiect pentru un Plan Național de Combatere a Cancerului, care probabil a sfârșit într-o biblioteca prăfuită. Suntem datori pacienților noștri cu un astfel de program. Modelul este cel european și trebuie să spunem că nu am inventat aici nimic, am preluat un model european care există de ani de zile, dar la care noi suntem restanți. De aceea și în 2016 au fost acele eforturi, dar realmente am rămas ultima țară europeană care nu are un astfel de plan de combatere a cancerului. Nu îl facem pentru alții, îl facem în primul rând pentru pacienții noștri”, a explicat Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu.

Există finanțare europeană pentru Planul Național de Combatere a Cancerului

„Acum, într-un final, lumea a realizat că apartenența noastră europeană ne ajută. Există finanțare europeană pentru pacienții români, dar această finanțare nu vine de maniera că cineva semnează o hârtie și după aceea își bate joc de banii respectivi. Ca și în situația PNRR-ului, care este ultima noastră șansă de dezvoltare în acest moment, un plan de combatere a cancerului este un echivalent al PNRR-ului. Dacă nu ai un plan care să cuprindă în mod coordonat, sistematic și articulat toți pilonii care se referă la îngrijirea pacientului de cancer, de la informare, profilaxie primară, secundară, diagnostic, tratament, paleație; dacă nu avem un fel de PNRR al cancerului, nimeni nu o să ne dea bani. Banii europeni vor fi accesați în baza unor proiecte, care vor fi și necompetitive și competitive, ele nu pot fi depuse la Bruxelles, dacă nu avem Planul de Combatere al cancerului as a whole. O motivație mai bună, când ai un buget limitat al sănătății și pe de altă parte să poți beneficia de această finanțare foarte importantă europeană, cred că nu există”, a subliniat Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu.

Fără finanțare europeană, obiectivele Planului Național de Combatere a Cancerului nu pot fi îndeplinite 

Potrivit Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu, „România investește în îngrjirea pacientului cu cancer, dar obiectivele din plan sunt mult mai ample, pentru care nu există o finanțare care să acopere tot ceea ce înseamnă acest continuum al profilaxiei și îngrijirii pacienților cu cancer.” 

Ce etape mai trebuie parcurse pentru ca Planul Național de Combatere a Cancerului să devină operațional

„Planul se află în transparență la Ministerul Sănătății, el va trebui asumat în mod oficial de România. Varianta Parlamentului este una cred, corectă. Există și alte modalități. Vor trebui redactate norme și după aceea va trebui trimis și la Bruxelles. Legea cancerului este important să fie realizată tocmai pentru a susține Planul Național de Cancer și să fie cu totul inclus în strategia de sănătate a României pentru anii care urmează. Munca cea grea începe abia după, va trebui să exsite o entitate care să urmărească fiecare strigare pentru proiecte și să le realizeze și să obțină finanțarea și apoi să realizeze prin specialiști și implementarea respectivelor direcții”, a conchis în interviu Patriciu Achimaș-Cadariu.


La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul tehnic fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Continue Reading

CONSILIUL UE

Interviu exclusiv cu ambasadoarea Franței la București, țara care deține președinția Consiliului UE: Franța recunoaște “pe deplin” că România îndeplinește criteriile de aderare la Schengen

Published

on

© Ambasada Republicii Franceze în România

Interviu realizat de Robert Lupițu

Franța recunoaște “pe deplin” faptul că România îndeplinește criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen, iar extinderea acestui spațiu de liberă circulație ar putea fi luată în calcul în contextul discuțiilor privind reforma Schengen, a afirmat joi Laurence Auer, ambasadoarea Republicii Franceze în România, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro.

În zorii președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie și ale cărei obiective vor fi prezentate în perioada următoare în toate capitalele UE, inclusiv la București, și în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, Laurence Auer a explicat în exclusivitate obiectivele enunțate de președintele Emmanuel Macron la 9 decembrie, când a etalat prioritățile Franței pentru o “Europă suverană și stăpână pe destinul său”.

În ceea ce privește chestiunea guvernanței spațiului Schengen, pe care Parisul a anunțat-o ca fiind o prioritate, ambasadoarea Franței a îndemnat la răbdare din partea României, care de curând a aniversat 15 ani de la aderarea la UE.

“Franța a iniţiat eforturi de reformă structurală. Astfel, în timpul Președinției franceze a Consiliului, va fi examinată o nouă versiune a „codului de frontieră” Schengen. (…) Dar Franţa, chiar dacă deţine Preşedinţia în exerciţiu a Consiliului UE, este doar un stat membru dintre cele 27. Prin urmare, trebuie să dăm dovadă de răbdare în vederea următoarelor negocieri”, a spus Auer.

Diplomatul francez a indicat că toate statele membre au un cuvânt de spus în privința viitorului Europei, de la “Germania, Italia, Spania, Europa de Nord și de Sud, dar și țările Europei Centrale și de Est și în special România”. 

De asemenea, Auer a salutat eficiența cu care România și Franța colaborează cu instituțiile UE în chestiunea energiei nucleare, pe care Parisul și Bucureștiul o doresc inclusă în taxonomia UE și încadrată astfel pe lista investițiilor prietenoase cu mediul în calea către neutralitatea climatică. “Suntem optimişti că aceste eforturi comune, din partea franceză şi română, vor avea rapid succes”, a spus ea.

Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europene.

Având în vedere criza de securitate de la răsărit precum și concomitența proceselor de reflecție privind prima Busolă strategică a UE și noul Concept strategic al NATO, Laurence Auer a asigurat că “nu s-a pus niciodată problema ca Uniunea Europeană să rivalizeze cu NATO, să concureze împotriva Alianţei sau să o slăbească”.

“Franța este pe deplin implicată în NATO”, a declarat ea, precizând totodată că există în desfășurare discuții privind sprijinul Franței pentru aliații din regiunea Mării Negre.

CaleaEuropeană.ro: “Modelul european este forța noastră”. Sunt cuvintele rostite de președintele Emmanuel Macron la momentul prezentării prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene. Multe s-au schimbat de la ultima președinție franceză (2008). Ambițiile etalate de Franța pentru această președinție sunt dintre cele răsunătoare, impunătoare, dar și sensibile. O Europă suverană și stăpână pe destinul său în care Franța are în vedere reformarea regulilor bugetare privind deficitul de 3%, o potențială suplimentare a fondului de redresare, reforma spațiului Schengen, prevenirea monopolului giganților digitali și impulsionarea apărării.  Ce va însemna acest mandat pentru Franța și pentru Europa unită?

Laurence Auer: Franța și-a plasat Președinția sub egida următorului motto: relansare, putere, apartenență. Relansarea, după criza provocată de pandemie, este să realizăm împreună dubla tranziție, ecologică și digitală, a economiilor noastre. Franța va găzdui un summit pe acest subiect pe 10 și 11 martie, pentru a da o nouă dimensiune modelului european de creștere și investiții.

Puterea este, după cum subliniați şi dumneavoastră, o Europă suverană, care își apără interesele și valorile, care anticipează crizele și care devine un actor mai puternic dincolo de granițele sale. În timpul Președinției franceze, va avea loc adoptarea unei „Busole strategice”, care să definească amenințările cu care se confruntă UE, precum și instrumentele de răspuns la acestea. Până la sfârșitul lunii iunie, Franța va lua inițiativa unor întâlniri internaționale la nivel înalt cu statele din zonele Indo-Pacific, Africa și Balcanii de Vest.

Apartenenţa este provocarea de a cultiva sentimentul de aderare al cetățenilor europeni, prin cultura și valorile democrației și ale statului de drept. De asemenea, înseamnă a oferi o voce cetățenilor europeni, în special tinerilor, o voce cu privire la viitorul Europei. Franța va avea la dispoziție șase luni pentru a dezvolta, cât mai mult posibil aceste trei axe, relansarea, puterea și apartenența, înainte de a preda ştafeta Președinției cehe. Franța face parte dintr-un „trio” de președinții, alături de Cehia și Suedia.

CaleaEuropeană.ro: Președinția franceză a Consiliului UE va sta și sub semnul unor noi astre politice. Parisul are un nou interlocutor la Berlin, în persoana cancelarului social-democrat Olaf Scholz, în timp ce Franța și-a relansat relațiile cu Italia prin Tratatul de la Quirinale. Cum intenționează Franța să fructifice acest culoar favorabil?

Laurence Auer: Tratatul de la Quirinale semnat recent cu Italia este încă o dovadă care demontează ideea falsă potrivit căreia Franța ar fi într-un parteneriat exclusiv cu Germania. Desigur, relațiile franco-germane sunt deosebit de solide și aceste două țări sunt o forță motrice pentru construcția europeană. Noua coaliție de la Berlin este hotărâtă, ca și Franța, să consolideze Uniunea Europeană. Dar cei 27 de membri au toți un cuvânt de spus în ceea ce priveşte viitorul Europei: este deci Germania, Italia, Spania, Europa de Nord și de Sud, dar și țările Europei Centrale și de Est și în special România. Chiar dacă este dificil să acorde aceeași atenție unui număr atât de mare de parteneri, Franța a dorit să nu lase nicio țară în urmă și să asculte pozițiile fiecăreia înainte de a-și stabili agenda pentru Președinția sa. Acesta este motivul pentru care președintele Macron și-a îndeplinit promisiunea de a vizita toate statele membre UE în timpul mandatului său. De aceea, miniștrii francezi responsabili cu afacerile europene și tranziția ecologică au vizitat în ultimele luni Bucureștiul, pentru consultări cu omologii români.

CaleaEuropeană.ro: Tot la capitolul politic, ne așteptăm ca acest mandat să fie puternic personalizat de președintele Macron. Nu numai pentru că se va afla într-o cursă electorală pentru realegere, dar și pentru că și-a construit o carieră de eurofil prin Inițiativa Europeană de la Sorbona sau scrisoarea privind “Renașterea Europeană” transmisă cetățenilor europeni. Cum va fi influențată președinția franceză de personalitatea politică a președintelui Macron?

Laurence Auer: În sistemul politic francez, așa cum este prevăzut în Constituția noastră, Președintele Republicii are într-adevăr un rol preponderent. El este cel care a stabilit, la conferința de presă din decembrie, prioritățile Președinției franceze a Consiliului UE. Implementarea agendei acestei Președinții este asigurată până la sfârșitul lunii iunie, cu un calendar de reuniuni și evenimente. Printr-o situație similară am trecut deja în 1995, când Președinția a fost deținută concomitent cu alegerile prezidențiale și legislative, ceea ce nu i-a afectat în niciun fel eficacitatea.

CaleaEuropeană.ro: Președinția franceză se va derula și în cadrul unor crize concomitente. De la COVID-19 la criza prețurilor energiei și la criza de securitate din Europa de Est. În domeniul energiei există însă și o discuție mai extinsă privind Green Deal și taxonomia. Vor reuși Franța și state partenere în această privință, cum este și România, să impună includerea energiei nucleare pe lista investițiilor “verzi”? Ce înseamnă energia nucleară pentru viitorul verde și independența energetică a Europei?

Laurence Auer: Energia este unul dintre domeniile în care Franța și România colaborează foarte eficient cu instituțiile europene. Confruntate cu actuala criză a prețurilor, cele două țări ale noastre doresc să protejeze consumatorii prin stabilizarea piețelor energetice. Cooperarea franco-română în aceste probleme europene, cu care ne vom confrunta în viitor, se referă în special la energia nucleară.

Ţările noastre consideră că este o energie indispensabilă în vederea reducerii emisiilor de carbon din economiile europene și, astfel, pentru atingerea obiectivelor noastre de protejare a climei. Desigur, trebuie să investim mai mult și în energii regenerabile, precum energia solară sau eoliană. Dar energia nucleară este și una dintre energiile care produc cel mai puțin carbon. Un grup de experți, mandatat de Comisie, a arătat clar într-un raport din toamna anului trecut că producţia de electricitate de origine nucleară poate fi considerată o activitate verde. Este important ca Uniunea Europeană să ia în considerare acest lucru atunci când clasifică viitoarele investiții. Franța și România sunt pe deplin de acord asupra acestui punct. Comisia Europeană a propus un text care merge în această direcție. Suntem optimişti că aceste eforturi comune, din partea franceză şi română, vor avea rapid succes.

CaleaEuropeană.ro: Criza de securitate de la Est are multiple valențe, chiar și pentru Franța. În mod tradițional, Parisul este favorabil unui dialog cu Moscova, în pofida agresivității acesteia. Pentru România și statele din regiune înseamnă dorința unei creșteri a prezenței NATO în zonă și la Marea Neagră. Care este poziția Franței și disponibilitatea de implicare în regiunea Mării Negre? 

Laurence Auer: Franța este deja prezentă în mod frecvent și vizibil în regiune. Pe tot parcursul lunii decembrie, fregata Auvergne a efectuat o misiune în Marea Neagră. Această navă de 140 m, cea mai modernă din Marina franceză, a participat la exerciții cu Forțele aeriene române și a făcut escală la Constanța pe 16 decembrie, ceea ce a reprezentat un prilej de a confirma excelenţa relației noastre în domeniul apărării. Acesta este un exemplu al implicării concrete în Marea Neagră a Franței, una dintre cele mai active dintre țările non-riverane. În contextul tensiunilor puternice în această regiune, Franța intenționează, desigur, să își mențină tot sprijinul pentru aliații săi. Discuțiile sunt în desfășurare cu privire la mijloacele cele mai potrivite pentru a face acest lucru.

CaleaEuropeană.ro: Anul 2022 va fi și anul apărării europene. Un summit găzduit de Franța va preceda adoptarea Busolei Strategice prezentate de Înaltul Reprezentant, iar președinția franceză a Consiliului se va încheia în același timp în care NATO își va adopta următorul Concept Strategic. Va fi președinția franceză a Consiliului UE și o șansă de a risipi toate îndoielile că Uniunea Europeană a Apărării ar putea vreodată să concureze cu NATO?

Laurence Auer: Este important aici să clarificăm lucrurile: nu s-a pus niciodată problema ca Uniunea Europeană să rivalizeze cu NATO, să concureze împotriva Alianţei sau să o slăbească. Scopul nostru comun este complementaritatea între aceste două organizații. Franța este pe deplin implicată în NATO, care rămâne principala organizație responsabilă pentru apărarea noastră colectivă. În acest sens, aș dori să vă reamintesc că Franța a preluat, de la 1 ianuarie, comanda Forței întrunite cu nivel de reacţie foarte ridicat a NATO (VJTF). Această unitate, creată în 2014, este disponibilă permanent și capabilă să acţioneze în câteva zile pentru a apăra orice țară a Alianței.

Dar Uniunea Europeană, unde câteva state membre sunt neutre și, prin urmare, nu sunt membre NATO, este și un actor geopolitic, care posedă competenţe de apărare. În ultimii ani, aceste competenţe s-au dezvoltat în mod deosebit. Franța pledează, așadar, pentru o Alianţă Nord-Atlantică mai credibilă, mai eficientă și mai modernă, cu obiective clare, dezvoltând în același timp, datorită UE, un pilon european autonom al NATO. Însăși Statele Unite susțin principiul unei apărări europene mai puternice, pentru a contribui la securitatea transatlantică. În acest an, exercițiile paralele ale Busolei Strategice ale UE și ale Conceptului Strategic al NATO pot contribui la această bună complementaritate. Franța se va angaja pe deplin în acest sens împreună cu partenerii săi.

CaleaEuropeană.ro: Debutul președinției franceze a Consiliului UE coincide cu aniversarea a 15 ani de la aderare pentru România. După acest deceniu și jumătate – de progrese semnificative, dar și de pași în lateral în anumite privințe din partea României – putem spune că Uniunea Europeană a rămas restantă României cu un drept pentru care Bucureștiul respectă toate criteriile – acela de a fi primită în Schengen? Când vom putea finaliza această epopee?

Laurence Auer: Sunt bucuroasă să salut aniversarea a 15 ani de la aderarea României la UE. Ultimii 15 ani au arătat cât de mult poate aduce Uniunea Europeană României, dar și cât de mult aduce România Uniunii. În ceea ce privește Schengen, România, ca și Bulgaria și Croația, îndeplinesc de fapt criteriile tehnice necesare pentru aderare. Franța recunoaște pe deplin acest lucru. Din păcate, mai multe crize, legate de sosirea migranților sau de pandemie, au arătat că spațiul Schengen nu funcționează bine. Acesta este motivul pentru care Franța a iniţiat eforturi de reformă structurală. Astfel, în timpul Președinției franceze a Consiliului, va fi examinată o nouă versiune a „codului de frontieră” Schengen. Președintele Macron a cerut, de asemenea, consolidarea guvernanței politice a spațiului. Extinderea spațiului Schengen ar putea fi luată în considerare în acest context. Secretarul de stat Clément Beaune a declarat, cu ocazia vizitei sale la București, în septembrie anul trecut, că Franța este pregătită să ia în considerare concomitent extinderea şi reforma. Dar Franţa, chiar dacă deţine Preşedinţia în exerciţiu a Consiliului UE, este doar un stat membru dintre cele 27. Prin urmare, trebuie să dăm dovadă de răbdare în vederea următoarelor negocieri.


Puteți citi, pe larg, despre obiectivele și activitățile președinției Franței la Consiliul UE aici.

Continue Reading

INTERVIURI

Entrevue exclusif avec l’ambassadrice de France à Bucarest: Il n’a jamais été question que l’UE rivalise avec l’OTAN. La France est pleinement engagée dans l’OTAN

Published

on

© Ambassade de France en Roumanie

Entrevue par Robert Lupițu

La France reconnaît “pleinement” que la Roumanie remplit les critères techniques pour rejoindre l’espace Schengen, et l’extension de cet espace de libre circulation pourrait être envisagée dans le cadre des discussions sur la réforme de Schengen, a déclaré jeudi Laurence Auer, l’ambassadrice de France en Roumanie, dans une interview à CaleaEuropeană.ro.

À la veille de la présidence française du Conseil de l’UE, qui a débuté le 1er janvier et dont les objectifs seront présentés dans la période à venir dans toutes les capitales de l’UE, y compris Bucarest, et en séance plénière du Parlement européen à Strasbourg, Laurence Auer explique en exclusivité les objectifs énoncés par le président Emmanuel Macron le 10 décembre, lorsqu’il a exposé les priorités de la France pour une “Europe souveraine et maîtresse de son destin”.

Sur la question de la gouvernance de Schengen, dont Paris a annoncé qu’elle était une priorité, l’ambassadeur français a demandé à la Roumanie, qui a récemment célébré son 15e anniversaire d’adhésion à l’UE, de faire preuve de patience.

“La France a été à l’initiative d’efforts de réformes structurelles. Ainsi, pendant la Présidence française du Conseil, une nouvelle version du « code frontières » de Schengen sera examinée (…) Mais même en tant que Présidente en exercice, la France n’est qu’un Etat-membre parmi 27. Nous devons donc encore faire preuve de patience en vue des prochaines négociations”, a déclaré Mme. Auer.

Le diplomate français a rappelé que tous les Etats membres ont leur mot à dire sur l’avenir de l’Europe, “l’Allemagne, l’Italie, l’Espagne, l’Europe du Nord et du Sud, mais aussi les pays d’Europe centrale et orientale et notamment la Roumanie”. 

Mme. Auer s’est également félicité de l’efficacité avec laquelle la Roumanie et la France travaillent avec les institutions européennes sur la question de l’énergie nucléaire, que Paris et Bucarest souhaitent voir figurer dans la taxonomie de l’UE et donc sur la liste des investissements respectueux de l’environnement sur la voie de la neutralité climatique. “Nous sommes optimistes quant à la réussite rapide de ces efforts conjoints, du côté français et roumain“, a-t-elle déclaré.

Compte tenu de la crise sécuritaire à l’Est et des processus de réflexion simultanés sur la première boussole stratégique de l’UE et le nouveau concept stratégique de l’OTAN, Laurence Auer a assuré qu'”il n’a jamais été question que l’Union européenne rivalise avec l’OTAN, la concurrence ou l’affaiblisse”.

La France est pleinement engagée dans l’OTAN“, a-t-elle déclaré, ajoutant que des discussions sur le soutien français aux alliés dans la région de la mer Noire étaient en cours.

CaleaEuropeană.ro: “Le modèle européen est notre force”. Ce sont les mots prononcés par le Président Emmanuel Macron lors de la présentation des priorités de la présidence française du Conseil de l’Union européenne. Beaucoup de choses ont changé depuis la dernière présidence française (2008). Les ambitions affichées par la France pour cette présidence sont importantes, imposantes, mais aussi sensibles. Une Europe souveraine et maître de son destin dans laquelle la France envisage de réformer ses règles budgétaires concernant le déficit de 3%, une potentielle augmentation des fonds de relance, réformer l’espace Schengen, empêcher le monopole des géants du numérique et booster la défense. Que signifiera ce mandat pour la France et pour une Europe unie ?

Laurence Auer: La France a placé sa Présidence sous trois mots-clés : relance, puissance, appartenance. La relance, après la crise provoquée par la pandémie, c’est réussir ensemble la double transition, écologique et numérique, de notre économie. La France accueillera à ce sujet un sommet les 10 et 11 mars pour rénover le modèle européen de croissance et d’investissement.

La puissance, c’est, comme vous l’indiquez, une Europe souveraine, c’est à dire qui défend ses intérêts et ses valeurs, qui anticipe les crises, et qui devient un acteur plus fort hors de ses frontières. Il y aura au cours de la Présidence française l’adoption d’une „boussole stratégique” définissant les menaces auxquelles l’UE fait face ainsi que les instruments permettant d’y répondre. Jusqu’à la fin du mois de juin, la France prendra l’initiative de réunions internationales de haut niveau avec l’Indopacifique, l’Afrique et les Balkans occidentaux.

L’appartenance, c’est l’enjeu de nourrir le sentiment d’adhésion des citoyens européens par la culture et les valeurs de démocratie et d’Etat de droit. C’est aussi de donner de la parole aux citoyens européens, en particulier aux jeunes, la parole sur l’avenir de l’Europe. La France aura 6 mois pour faire avancer autant que possible la relance, la puissance et l’appartenance, avant de transmettre le flambeau à la Présidence tchèque. La France fait en effet partie d’un « trio » de présidences, avec la République tchèque et la Suède.

CaleaEuropeană.ro: La présidence française du Conseil de l’UE sera également placée sous le signe de nouvelles stars politiques. Paris a un nouvel interlocuteur à Berlin, le chancelier social-démocrate Olaf Scholz, tandis que la France a relancé ses relations avec l’Italie à travers le traité du Quirinal. Comment la France entend-elle valoriser cette approche favorable ?

Laurence Auer: Le Traité du Quirinal récemment signé avec l’Italie est une preuve supplémentaire pour dissiper l’idée fausse que la France serait dans un partenariat exclusif avec l’Allemagne. Bien sûr, les relations franco-allemandes sont particulièrement solides et ces deux pays sont un moteur pour la construction européenne. La nouvelle coalition à Berlin est déterminée, comme la France, à renforcer l’Union européenne. Mais les 27 ont tous leur mot à dire sur l’avenir de l’Europe : c’est donc l’Allemagne, l’Italie, l’Espagne, l’Europe du Nord et du Sud, mais aussi les pays d’Europe centrale et orientale et en particulier la Roumanie. Même s’il est difficile d’accorder la même attention à des partenaires aussi nombreux, la France a souhaité ne laisser aucun pays de côté et écouter les positions de chacun avant de fixer l’agenda de sa présidence. C’est pourquoi le Président Macron a rempli sa promesse de visiter tous les Etats-membres de l’UE pendant son mandat. C’est aussi pourquoi les ministres français chargés des Affaires européennes et de la Transition écologique se sont rendus à Bucarest ces derniers mois pour consulter leurs homologues roumains.

CaleaEuropeană.ro: Toujours sur le plan politique, nous nous attendons à ce que ce mandat soit fortement personnalisé par le président Macron. Non seulement parce qu’il vise sa réélection, mais aussi parce qu’il a construit une carrière d’europhile à travers l’Initiative européenne à la Sorbonne ou sa lettre sur la “Renaissance européenne” envoyée aux citoyens européens. Comment la présidence française sera-t-elle influencée par la personnalité politique du Président Macron ?

Laurence Auer: Dans le système politique français tel que prévu par notre constitution, le Président de la République a effectivement un rôle prépondérant : c’est lui a déterminé lors de sa conférence de presse de décembre les priorités de la Présidence française du Conseil de l’UE. La mise en œuvre de cette présidence est assurée jusqu’à la fin du mois de juin avec un calendrier de réunions et d’événements. Nous avons déjà connu une situation similaire en 1995, où la présidence s’est déroulée concomitamment à des élections présidentielles et législatives, ce qui n’a en rien freiné son efficacité.

CaleaEuropeană.ro: La présidence française se déroulera également dans un contexte de crises concomitantes : du COVID-19 à la crise des prix de l’énergie et à la crise sécuritaire en Europe de l’Est. Dans le domaine de l’énergie, cependant, il y a une discussion plus approfondie sur le Green Deal et la taxonomie. La France et les pays partenaires, comme la Roumanie, parviendront-ils à imposer l’inscription du nucléaire sur la liste des investissements « verts » ? Que signifie l’énergie nucléaire pour l’avenir vert et l’indépendance énergétique de l’Europe ? 

Laurence Auer: L’énergie figure parmi les sujets sur lesquels la France et la Roumanie collaborent de façon très efficace auprès des institutions européennes. Face à la crise actuelle des prix, nos deux pays veulent protéger les consommateurs en stabilisant les marchés de l’énergie. La coopération franco-roumaine sur ces questions européennes d’avenir porte notamment sur le nucléaire. Nous considérons tous les deux qu’il s’agit d’une énergie indispensable pour parvenir à réduire les émissions de carbone des économies européennes et ainsi atteindre nos objectifs de protection du climat. Bien sûr, il faut aussi investir davantage dans les énergies renouvelables que sont le solaire ou l’éolien. Mais le nucléaire figure également parmi les énergies qui produisent le moins de carbone. Un groupe d’experts mandaté par la Commission a clairement déterminé dans un rapport, l’automne dernier, que la production d’électricité d’origine nucléaire pouvait être considérée comme une activité verte. Il est important que l’Union européenne en tienne compte dans sa classification des investissements d’avenir. La France et la Roumanie sont totalement en accord sur ce point. La Commission européenne a proposé un texte qui va dans ce sens. Nous avons bon espoir pour que ces efforts aboutissent rapidement.  

CaleaEuropeană.ro: La crise sécuritaire à l’Est a de multiples implications, même pour la France. Paris est traditionnellement favorable au dialogue avec Moscou, malgré son agressivité. Pour la Roumanie et les États de la région, cela signifie la volonté d’accroître la présence de l’OTAN dans la région et en mer Noire. Quelle est la position et la disponibilité de la France pour s’impliquer dans la région de la mer Noire ? 

Laurence Auer: La France assure déjà une présence régulière et visible dans la région. Pendant tout le mois de décembre, la frégate Auvergne a ainsi mené une mission en mer Noire. Ce navire de 140m, le plus moderne de la marine française, a participé à des exercices avec les forces aériennes roumaines et fait escale à Constanta le 16 décembre, ce qui a été l’occasion de confirmer la qualité de notre relation de défense. C’est un exemple de la réalité de l’implication de la France en mer Noire, l’une des plus actives parmi les pays non-riverains. Alors que les tensions sont fortes dans cette région, la France compte bien sûr maintenir tout son soutien à ses alliés. Des réflexions sont en cours sur les moyens les plus adaptés pour le faire.

CaleaEuropeană.ro: L’année 2022 sera aussi l’année de la défense européenne. Un sommet accueilli par la France précédera l’adoption de la Boussole stratégique, présentée par le haut représentant, et la présidence française du Conseil prendra fin en même temps que l’OTAN adopte son prochain concept stratégique. La présidence française du Conseil de l’UE sera-t-elle l’occasion de dissiper le doute que l’Union européenne de défense puisse un jour rivaliser avec l’OTAN ?

Laurence Auer: Il important ici de clarifier les choses : il n’a jamais été question que l’Union européenne rivalise avec l’OTAN, la concurrence ou l’affaiblisse. Notre objectif à tous, c’est la complémentarité entre ces deux organisations. La France est pleinement engagée dans l’OTAN, qui demeure la principale organisation responsable de notre défense collective. A cet égard, je rappelle que la France dirige depuis le 1er janvier la  Force opérationnelle interarmes à très haut niveau de préparation de l’OTAN (VJTF). Cette unité créée en 2014 est disponible en permanence et capable de se déployer en quelques jours afin de défendre tout pays de l’Alliance. Mais l’Union européenne, dont certains Etats-membres sont neutres et donc non-membres de l’OTAN, est aussi un acteur géopolitique qui possède des compétences de défense. Ces dernières années, ces compétences sont particulièrement développées. La France plaide donc pour une OTAN plus crédible, plus efficace et plus moderne, avec des objectifs clarifiés, tout en développant, grâce à l’UE, un pilier européen autonome de l’Alliance atlantique. Les Etats-Unis eux-mêmes soutiennent le principe d’une défense européenne plus forte pour contribuer à la sécurité transatlantique. Cette année, les exercices parallèles de Boussole stratégique de l’UE, et de concept stratégique de l’OTAN, peuvent contribuer à cette bonne complémentarité. La France s’y engagera pleinement avec ses partenaires.

CaleaEuropeană.ro: Le début de la présidence française du Conseil de l’UE coïncide avec le 15e anniversaire de l’adhésion de la Roumanie. Après cette décennie et demie – de progrès significatifs, mais aussi d’étapes latérales à certains égards de la part de la Roumanie – peut-on dire que l’Union européenne a une dette envers la Roumanie concernant son droit de faire partie de l’espace Schengen, puisque Bucarest respecte tous les critères ? Quand pourrons-nous terminer cette épopée ?

Laurence Auer: Je suis heureuse de saluer le 15ème anniversaire de l’adhésion de la Roumanie à l’UE. Les 15 années écoulées ont montré tout ce que l’Union européenne pouvait apporter à la Roumanie, mais aussi tout ce que la Roumanie apportait à l’Union. En ce qui concerne Schengen, la Roumanie, comme la Bulgarie et la Croatie, remplissent en effet les critères techniques nécessaires pour une adhésion. La France le reconnaît pleinement. Malheureusement, plusieurs crises, liées à l’arrivée de migrants ou à la pandémie, ont démontré que l’espace Schengen ne fonctionnait pas bien. C’est pourquoi la France a été à l’initiative d’efforts de réformes structurelles. Ainsi, pendant la Présidence française du Conseil, une nouvelle version du « code frontières » de Schengen sera examinée. Le Président Macron a également souhaité que soit renforcée la gouvernance politique de l’espace. L’élargissement de l’espace Schengen pourra être envisagé dans ce cadre. Le Secrétaire d’Etat Clément Beaune a indiqué à l’occasion de sa visite à Bucarest, en septembre dernier, que la France était prête à envisager un élargissement simultané à une réforme. Mais même en tant que Présidente en exercice, la France n’est qu’un Etat-membre parmi 27. Nous devons donc encore faire preuve de patience en vue des prochaines négociations.

Continue Reading

Facebook

CHINA12 mins ago

Antony Blinken a discutat cu omologul chinez Wang Yi despre efectele economice și de securitate globale ale unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei

INTERNAȚIONAL53 mins ago

Canada anunță că va trimite echipamente neletale Ucrainei și va ajuta Kievul să contracareze atacurile cibernetice: Vom oferi sprijin continuu

ROMÂNIA56 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă respinge cu fermitate încercările de intimidare a jurnaliștilor: Sunt de neacceptat așa-zise liste cu “redacții toxice”

CONSILIUL UE1 hour ago

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Franța va primi încă 7,4 mld. de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență grație ”progresului rapid” în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE sesizează Organizația Mondială a Comerțului în cazul restricțiilor comerciale impuse de China Lituaniei

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock: Nu trebuie să permitem ca disputa privind livrările de arme către Ucraina să divizeze Occidentul

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Președintele Consiliului European: O amenințare împotriva Ucrainei este o amenințare împotriva Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Marian-Jean Marinescu a închis dezbaterile Conferinței europene pentru spațiu: Ne lipsește voința politică. Statele membre trebuie să sprijine o abordare colectivă

U.E.2 hours ago

Liderii instituțiilor UE își reafirmă angajamentul pentru combaterea antisemitismului și a negării Holocaustului

NATO20 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending