Connect with us

NATO

Parlamentul a adoptat declarația marcării a 20 de ani de la aderarea României la NATO, un obiectiv care a însemnat ruperea definitivă de moştenirea totalitarismului şi revenirea la familia democraţiilor europene şi euroatlantice

Published

on

© MAE

Senatorii şi deputaţii au adoptat marţi, în şedinţă comună, Declaraţia Parlamentului României cu ocazia marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică şi a 75 de ani de existenţă a NATO.

S-au înregistrat 247 de voturi “pentru”, un vot împotrivă şi doi parlamentari nu au votat.

În document se aminteşte că, în urmă cu 20 de ani, la 29 martie 2004, România a devenit membru al Alianţei Nord-Atlantice, cea mai importantă şi puternică organizaţie politică şi de securitate din istorie, iar marcarea celor două decenii de la aderarea României la NATO precede aniversarea a 75 de ani de la semnarea Tratatului de la Washington.

“Acest moment a fost definitoriu după cel de-al Doilea Război Mondial, prin rolul său de afirmare a unităţii spiritului de apărare comună cu scopul de a prezerva democraţia şi valorile ei, şi de descurajare a izbucnirii conflictelor care, timp de secole, au măcinat continentul european. Celebrarea a 75 de ani de NATO are loc în contextul în care spectrul războiului planează din nou asupra Europei, odată cu declanşarea războiului de agresiune ilegitim, ilegal şi nejustificat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Agresiunea rusă din Ucraina a demonstrat, odată pentru totdeauna, că Federaţia Rusă dispreţuieşte multilateralismul, principiile fundamentale ale Dreptului Internaţional şi ordinea internaţională bazată pe reguli, drepturile omului şi arhitectura internaţională de securitate construită prin eforturi conjugate timp de mai bine de jumătate de secol”, se subliniază în documentul care a fost citit în plen de deputatul PSD Andi Cristea, conform Agerpres.

Potrivit declaraţiei, în cele două decenii de apartenenţă la NATO, România a confirmat rolul său important în consolidarea securităţii şi promovarea stabilităţii, ca membru NATO.

“În ultimii ani, ordinea internaţională bazată pe reguli este profund contestată de actori statali şi non-statali, atât prin mijloace convenţionale, cât şi prin mijloace asimetrice şi hibride, care ţintesc fibra democratică a societăţilor şi urmăresc să creeze diviziuni. Mediul global de securitate se află într-un punct de inflexiune, pe fondul unor conflicte armate internaţionale, regionale şi locale, agravate de factori multiplicatori precum schimbările climatice, presiunea economică şi socială sau utilizarea cu scopuri maligne a tehnologiilor emergente şi disruptive”, se mai arată în declaraţie.

Pe parcursul ultimilor 20 de ani, NATO a fost mai puternică alături de România, iar România a crescut împreună cu NATO, în cadrul unui proces de continuă transformare şi consolidare a eforturilor de apărare pentru a combate ameninţările de securitate în continuă evoluţie, se subliniază în declaraţia Parlamentului.

Aniversarea a 20 de ani de apartenenţă la NATO prezintă oportunitatea unui bilanţ de etapă al îndeplinirii unui obiectiv major al politicii externe a României de după 1989: ruperea definitivă de moştenirea totalitarismului şi revenirea la familia democraţiilor europene şi euroatlantice. În acelaşi timp, consacră voinţa, angajamentul şi determinarea României de a face parte din grupul statelor democratice care îşi apără securitatea şi democraţia în cadrul unei comunităţi fondate pe valori comune.

“Aderarea la NATO a crescut rolul şi profilul României ca actor în domeniul apărării cu contribuţii semnificative la nivel regional şi global, prin participarea la un număr important de misiuni şi operaţii NATO alături de Aliaţi şi parteneri. Asumarea rolului de stat-pivot, precum şi a celui de furnizor de securitate în cadrul arhitecturii transatlantice de securitate a condus la maturizarea edificiului naţional de apărare şi a conferit un grad crescut de responsabilitate atât în ceea ce priveşte propria securitate, precum şi securitatea Aliaţilor. Onorarea de către România a angajamentului de a aloca 2% din PIB pentru Apărare reprezintă un reper important din această perspectivă. Astfel, notăm crearea, alături de Polonia a formatului de consultări consolidate între Aliaţii de pe Flancul Estic al NATO, Bucureşti 9, dar şi a trilateralei pe probleme de securitate România-Polonia-Turcia. Eforturile României pentru descurajare şi apărare s-au tradus printr-o continuă îmbunătăţire a înzestrării şi prin angajamentul privind cheltuielile de apărare, dar şi prin eforturi conceptuale”, se mai menţionează în declaraţia adoptată de Parlament.

În eforturile sale în domeniul securităţii şi apărării, ţara noastră a fost în permanenţă însoţită de ceilalţi Aliaţi, a căror solidaritate s-a manifestat pe tot parcursul acestor 20 de ani şi cu cea mai mare intensitate în momentele de cumpănă ale securităţii ţării noastre. Astfel, în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei, cea mai mare criză de securitate în zona euroatlantică cel puţin de la căderea comunismului, NATO a decis crearea de structuri de descurajare şi apărare suplimentare, inclusiv în România, prin Grupul de Luptă condus de Franţa la care au participat şi continuă să participe şi alţi Aliaţi.

Partenerul nostru strategic, SUA, şi-a crescut, de asemenea, considerabil prezenţa militară în ţara noastră pe fondul deteriorării semnificative a mediului de securitate din vecinătatea României.

“România va continua să îşi consolideze capacităţile de apărare pe baza unui concept de securitate cuprinzător, în vederea menţinerii ordinii internaţionale bazate pe reguli. Ne vom menţine determinarea şi angajamentul pentru apărarea tuturor Aliaţilor împotriva tuturor ameninţărilor, oricare ar fi sursa acestora. De asemenea, vom continua să ne îndeplinim toate obligaţiile în ceea ce priveşte dezvoltarea propriei noastre capacităţi de apărare, ca parte integrală a angajamentelor asumate prin Tratatul de la Washington”, se subliniază în document.

Totodată, România va continua să acţioneze, de o manieră coerentă şi predictibilă, pe baza celor trei elemente definitorii ale politicii sale externe şi de securitate: apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii. România îşi va intensifica, totodată, eforturile pentru consolidarea cooperării NATO cu Uniunea Europeană, cu scopul de a creşte eficienţa acţiunilor celor două organizaţii şi a sprijinului reciproc.

“La 20 de ani de la aderarea României la NATO, omagiem memoria militarilor români care au făcut sacrificiul suprem în numele democraţiei, libertăţii şi drepturilor omului, în misiuni desfăşurate sub drapelul NATO. Sacrificiul acestora va rămâne mereu în memoria noastră, iar prin eforturile noastre de apărare a Alianţei şi, implicit, a teritoriului naţional, vom duce mai departe amintirea lor. Reiterăm, totodată, respectul nostru profund pentru toţi cei care au participat la misiunile asumate de România în cadrul NATO şi le mulţumim pentru serviciul lor loial şi onorant. Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie a protecţiei cetăţenilor români, care continuă să susţină într-o proporţie covârşitoare rolul determinant al NATO în mediul contemporan de securitate. Apartenenţa la NATO reprezintă, totodată, un factor de stabilitate al edificiului naţional, inclusiv în dezvoltarea democratică şi în prosperitatea economică a societăţii româneşti”, se arată în document.

De asemenea, o atenţie deosebită se va acorda, în continuare, sprijinirii Ucrainei şi Republicii Moldova.

“Este responsabilitatea noastră să continuăm să sprijinim Ucraina pentru a-şi menţine independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială în faţa agresorului rus şi să sprijinim aspiraţiile legitime ale altor state vulnerabile din vecinătatea noastră, ca Republica Moldova şi Ucraina, de a trăi în democraţie, securitate şi prosperitate. Într-un context de securitate în continuă schimbare, România va continua să fie avanpostul de apărare al NATO împotriva oricăror ameninţări asupra teritoriului Aliat, respectând angajamentele asumate şi depunând eforturi constante pentru apărarea valorilor comune care constituie cheia de boltă a NATO: democraţia, libertăţile individuale, respectarea drepturilor omului şi a statului de drept”, se mai menţionează în declaraţia adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg: Nimeni nu are de câștigat de pe urma unui alt război în Orientul Mijlociu. Facem apel la toate părțile să dea dovadă de reținere

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat vineri preocuparea privind situaţia din Orientul Mijlociu după lovitura aeriană atribuită Israelului asupra Iranului, relatează dpa, potrivit Agerpres.

„Este vital ca conflictul să nu scape de sub control şi de aceea facem apel la toate părţile să dea dovadă de reţinere”, a afirmat Stoltenberg vineri, la Bruxelles.

„Nimeni nu are de câştigat de pe urma unui alt război în Orientul Mijlociu”, a adăugat el.

Tensiunile în Orientul Mijlociu par să crească după ce Iranul a atacat direct Israelul cu drone și rachete la mijlocul acestei luni, ca formă de retorsiune față de bombardamentele asupra unui consultat iranian din Damasc, deși Israelul a negat orice formă de implicare în această acțiune. 

Conform AFP, citat de Agerpres, vineri dimineața, Iranul a raportat „explozii puternice” în provincia Isfahan (centru) și trei explozii în apropierea unei baze militare şi doborârea unor drone, deși domnește confuzia în jurul autorului.

Miniștrii de externe din G7 și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell au condamnat „în cei mai puternici termeni atacul direct și fără precedent al Iranului asupra Israelului”, din 13-14 aprilie, și au anunțat că sunt pregătiți „să adopte noi sancțiuni sau să adopte alte măsuri” contra Teheranului, ca răspuns la inițiativele curente sau viitoare ale acestuia de stabilizare a regiunii.

Continue Reading

NATO

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

Published

on

© Administrația Prezidențială

Pe agenda convorbirii telefonice dintre președinții român și turc, Klaus Iohannis și Recep Tayyip Erdoğan, s-a aflat și candidatura liderului român la funcția de secretar general al NATO, a transmis președinția turcă după discuția dintre cei doi lideri, precizând că Erdoğan dorește un secretar general care să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței.

Potrivit unui mesaj publicat pe contul de Twitter al administrației prezidențiale de la Ankara, în cadrul convorbirii au fost abordate aspecte globale și regionale, precum și relațiile bilaterale turco-române.

Subliniind necesitatea intensificării dialogului la nivel înalt între cele două țări, președintele Erdoğan a menționat că instituirea unui mecanism de Consiliu de Cooperare Strategică la nivel înalt între Turcia și România ar fi benefic în acest sens.

“Pe agenda convorbirii s-a aflat și candidatura președintelui Iohannis la funcția de secretar general al NATO”, a informat președinția turcă.

Astfel, Erdogan i-a transmis lui Iohannis că următorul secretar general al Alianței trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea aliate.

“Subliniind că NATO ar trebui să aleagă un secretar general care să servească securitatea și interesele membrilor NATO în fața provocărilor globale și regionale, în special a terorismului, președintele Erdoğan a arătat că următorul secretar general ar trebui să consolideze unitatea Alianței, să păstreze și să îmbogățească spiritul de solidaritate și să acorde prioritate rolului său principal în consultările legate de apărare și securitate”, a conchis președinția turcă.

 

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat vineri seară că a avut o “discuție foarte bună” cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, cu care a vorbit și despre rolul esențial al NATO și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică.

“Am avut o discuție telefonică foarte bună cu Președintele Recep Tayyip Erdoğan. Am vorbit despre consolidarea parteneriatului nostru strategic, cu accent pe investiții și schimburi economice. Am subliniat, de asemenea, rolul esențial al NATO în asigurarea securității regiunii noastre și contribuția României și a Turciei la obiectivele Aliate și la unitatea noastră puternică”, a scris Iohannis, pe Twitter.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA44 mins ago

Nicolae Ciucă: În aceste vremuri în care securitatea Europei este pusă la încercare, se cuvine să vorbim din nou și cu mai multă forță despre patriotism și iubirea de patrie

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: PNRR este o șansă istorică pentru România. Toate proiectele trebuie implementate până în anul 2026

ROMÂNIA3 hours ago

Gabriela Firea: 6 din 10 români sunt interesați de alegerile europarlamentare. Românii au înțeles care sunt beneficiile că suntem membrii cu drepturi egale în UE

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz consideră că războiul din Ucraina ar putea continua mai mulți ani

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Emmanuel Macron l-a asigurat pe premierul libanez că Franța va face „tot ce îi stă în putere” pentru a preveni creșterea violențelor între Liban și Israel

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg: Nimeni nu are de câștigat de pe urma unui alt război în Orientul Mijlociu. Facem apel la toate părțile să dea dovadă de reținere

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară centrată pe combaterea violenței împotriva femeilor, revizuirea politicii agricole a UE și combaterea spălării banilor

NATO19 hours ago

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

NATO19 hours ago

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

U.E.1 day ago

Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean

ROMÂNIA2 days ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA3 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA3 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending