Connect with us

NATO

Parlamentul a adoptat declarația marcării a 20 de ani de la aderarea României la NATO, un obiectiv care a însemnat ruperea definitivă de moştenirea totalitarismului şi revenirea la familia democraţiilor europene şi euroatlantice

Published

on

© MAE

Senatorii şi deputaţii au adoptat marţi, în şedinţă comună, Declaraţia Parlamentului României cu ocazia marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică şi a 75 de ani de existenţă a NATO.

S-au înregistrat 247 de voturi “pentru”, un vot împotrivă şi doi parlamentari nu au votat.

În document se aminteşte că, în urmă cu 20 de ani, la 29 martie 2004, România a devenit membru al Alianţei Nord-Atlantice, cea mai importantă şi puternică organizaţie politică şi de securitate din istorie, iar marcarea celor două decenii de la aderarea României la NATO precede aniversarea a 75 de ani de la semnarea Tratatului de la Washington.

“Acest moment a fost definitoriu după cel de-al Doilea Război Mondial, prin rolul său de afirmare a unităţii spiritului de apărare comună cu scopul de a prezerva democraţia şi valorile ei, şi de descurajare a izbucnirii conflictelor care, timp de secole, au măcinat continentul european. Celebrarea a 75 de ani de NATO are loc în contextul în care spectrul războiului planează din nou asupra Europei, odată cu declanşarea războiului de agresiune ilegitim, ilegal şi nejustificat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Agresiunea rusă din Ucraina a demonstrat, odată pentru totdeauna, că Federaţia Rusă dispreţuieşte multilateralismul, principiile fundamentale ale Dreptului Internaţional şi ordinea internaţională bazată pe reguli, drepturile omului şi arhitectura internaţională de securitate construită prin eforturi conjugate timp de mai bine de jumătate de secol”, se subliniază în documentul care a fost citit în plen de deputatul PSD Andi Cristea, conform Agerpres.

Potrivit declaraţiei, în cele două decenii de apartenenţă la NATO, România a confirmat rolul său important în consolidarea securităţii şi promovarea stabilităţii, ca membru NATO.

“În ultimii ani, ordinea internaţională bazată pe reguli este profund contestată de actori statali şi non-statali, atât prin mijloace convenţionale, cât şi prin mijloace asimetrice şi hibride, care ţintesc fibra democratică a societăţilor şi urmăresc să creeze diviziuni. Mediul global de securitate se află într-un punct de inflexiune, pe fondul unor conflicte armate internaţionale, regionale şi locale, agravate de factori multiplicatori precum schimbările climatice, presiunea economică şi socială sau utilizarea cu scopuri maligne a tehnologiilor emergente şi disruptive”, se mai arată în declaraţie.

Pe parcursul ultimilor 20 de ani, NATO a fost mai puternică alături de România, iar România a crescut împreună cu NATO, în cadrul unui proces de continuă transformare şi consolidare a eforturilor de apărare pentru a combate ameninţările de securitate în continuă evoluţie, se subliniază în declaraţia Parlamentului.

Aniversarea a 20 de ani de apartenenţă la NATO prezintă oportunitatea unui bilanţ de etapă al îndeplinirii unui obiectiv major al politicii externe a României de după 1989: ruperea definitivă de moştenirea totalitarismului şi revenirea la familia democraţiilor europene şi euroatlantice. În acelaşi timp, consacră voinţa, angajamentul şi determinarea României de a face parte din grupul statelor democratice care îşi apără securitatea şi democraţia în cadrul unei comunităţi fondate pe valori comune.

“Aderarea la NATO a crescut rolul şi profilul României ca actor în domeniul apărării cu contribuţii semnificative la nivel regional şi global, prin participarea la un număr important de misiuni şi operaţii NATO alături de Aliaţi şi parteneri. Asumarea rolului de stat-pivot, precum şi a celui de furnizor de securitate în cadrul arhitecturii transatlantice de securitate a condus la maturizarea edificiului naţional de apărare şi a conferit un grad crescut de responsabilitate atât în ceea ce priveşte propria securitate, precum şi securitatea Aliaţilor. Onorarea de către România a angajamentului de a aloca 2% din PIB pentru Apărare reprezintă un reper important din această perspectivă. Astfel, notăm crearea, alături de Polonia a formatului de consultări consolidate între Aliaţii de pe Flancul Estic al NATO, Bucureşti 9, dar şi a trilateralei pe probleme de securitate România-Polonia-Turcia. Eforturile României pentru descurajare şi apărare s-au tradus printr-o continuă îmbunătăţire a înzestrării şi prin angajamentul privind cheltuielile de apărare, dar şi prin eforturi conceptuale”, se mai menţionează în declaraţia adoptată de Parlament.

În eforturile sale în domeniul securităţii şi apărării, ţara noastră a fost în permanenţă însoţită de ceilalţi Aliaţi, a căror solidaritate s-a manifestat pe tot parcursul acestor 20 de ani şi cu cea mai mare intensitate în momentele de cumpănă ale securităţii ţării noastre. Astfel, în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei, cea mai mare criză de securitate în zona euroatlantică cel puţin de la căderea comunismului, NATO a decis crearea de structuri de descurajare şi apărare suplimentare, inclusiv în România, prin Grupul de Luptă condus de Franţa la care au participat şi continuă să participe şi alţi Aliaţi.

Partenerul nostru strategic, SUA, şi-a crescut, de asemenea, considerabil prezenţa militară în ţara noastră pe fondul deteriorării semnificative a mediului de securitate din vecinătatea României.

“România va continua să îşi consolideze capacităţile de apărare pe baza unui concept de securitate cuprinzător, în vederea menţinerii ordinii internaţionale bazate pe reguli. Ne vom menţine determinarea şi angajamentul pentru apărarea tuturor Aliaţilor împotriva tuturor ameninţărilor, oricare ar fi sursa acestora. De asemenea, vom continua să ne îndeplinim toate obligaţiile în ceea ce priveşte dezvoltarea propriei noastre capacităţi de apărare, ca parte integrală a angajamentelor asumate prin Tratatul de la Washington”, se subliniază în document.

Totodată, România va continua să acţioneze, de o manieră coerentă şi predictibilă, pe baza celor trei elemente definitorii ale politicii sale externe şi de securitate: apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii. România îşi va intensifica, totodată, eforturile pentru consolidarea cooperării NATO cu Uniunea Europeană, cu scopul de a creşte eficienţa acţiunilor celor două organizaţii şi a sprijinului reciproc.

“La 20 de ani de la aderarea României la NATO, omagiem memoria militarilor români care au făcut sacrificiul suprem în numele democraţiei, libertăţii şi drepturilor omului, în misiuni desfăşurate sub drapelul NATO. Sacrificiul acestora va rămâne mereu în memoria noastră, iar prin eforturile noastre de apărare a Alianţei şi, implicit, a teritoriului naţional, vom duce mai departe amintirea lor. Reiterăm, totodată, respectul nostru profund pentru toţi cei care au participat la misiunile asumate de România în cadrul NATO şi le mulţumim pentru serviciul lor loial şi onorant. Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie a protecţiei cetăţenilor români, care continuă să susţină într-o proporţie covârşitoare rolul determinant al NATO în mediul contemporan de securitate. Apartenenţa la NATO reprezintă, totodată, un factor de stabilitate al edificiului naţional, inclusiv în dezvoltarea democratică şi în prosperitatea economică a societăţii româneşti”, se arată în document.

De asemenea, o atenţie deosebită se va acorda, în continuare, sprijinirii Ucrainei şi Republicii Moldova.

“Este responsabilitatea noastră să continuăm să sprijinim Ucraina pentru a-şi menţine independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială în faţa agresorului rus şi să sprijinim aspiraţiile legitime ale altor state vulnerabile din vecinătatea noastră, ca Republica Moldova şi Ucraina, de a trăi în democraţie, securitate şi prosperitate. Într-un context de securitate în continuă schimbare, România va continua să fie avanpostul de apărare al NATO împotriva oricăror ameninţări asupra teritoriului Aliat, respectând angajamentele asumate şi depunând eforturi constante pentru apărarea valorilor comune care constituie cheia de boltă a NATO: democraţia, libertăţile individuale, respectarea drepturilor omului şi a statului de drept”, se mai menţionează în declaraţia adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Klaus Iohannis: Nu există nicio amenințare directă la adresa României, dar militarii se pregătesc întotdeauna pentru toate situațiile posibile

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că nu există nicio ameninţare directă la adresa României şi că țara noastră beneficiază de cele mai importante garanții de securitate, precizările sale venind în contextul în care în aceeași zi șeful Statului Major al Apărării că există riscul escaladării conflictului din Ucraina și că România trebuie să accelereze înzestrarea forțelor de apărare.

“Nu există nicio ameninţare directă, dar sigur militarii întotdeauna se pregătesc pentru toate situaţiile posibile. Din toate informaţiile pe care le am eu, pot să vă spun că România este o ţară sigură. Românii nu trebuie să se teamă, dar, sigur, trebuie să fim întotdeauna pregătiţi pentru evenimente neaşteptate. Nu este cazul să intrăm în panică sau să credem că România este cumva ameninţată”, a afirmat şeful statului, în cadrul unor declarații de presă susținute după vizita sa la Parcul Național Piatra Craiului.

Președintele a amintit că “România beneficiază astăzi, prin faptul că este în NATO, de cele mai importante garanţii de securitate pe care le-am avut vreodată de când existăm”

În acest sens, potrivit președintelui, trebuie să conştientizăm valoarea apartenenţei noastre la NATO și la Uniunea Europeană.

“Este foarte, foarte important să înţelegem că nu suntem singuri, suntem împreună cu aliaţii şi facem faţă oricărei situaţii foarte bine. Nu am niciun semnal şi nicio indicaţie că ar exista vreun pericol de atentate sau alte evenimente nedorite”, a precizat Klaus Iohannis.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, despre cedarea unui sistem Patriot către Ucraina: Nu accept sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi antiaeriană

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, referitor la varianta ca România să cedeze un sistem de apărare aeriană Patriot Ucrainei, că este o chestiune care trebuie discutată cu specialiştii din armată, apoi în CSAT, menţionând că el nu acceptă, sub nicio formă, ca România să rămână fără apărare antirachetă şi antiaeriană.

“Nu comentez această chestiune şi nu cred că are ce căuta în spaţiul public general. Este o chestiune care trebuie discutată cu specialiştii din armată, care, în final, trebuie decisă în CSAT şi comunicat rezultatul. Nu cred că o dezbatere publică largă este de dorit pe o astfel de speţă foarte specializată şi care, sigur, trebuie dusă într-o zonă unde, din păcate, avem un conflict armat”, a afirmat Iohannis, chestionat în legătură cu varianta cedării unei baterii Patriot către Ucraina în cadrul unor declarații de presă susținute după vizita sa la Parcul Național Piatra Craiului.

 

Întrebat când va convoca şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în care să să discute şi această chestiune, Iohannis a spus: “Imediat ce experţii clarifică chestiunile”.

Nu este simplu. Să nu ne imaginăm că vorbim aici de o remorcă cu trei aparate. Este foarte complicat. Sunt contracte care s-au făcut între furnizor şi beneficiar, sunt instalaţii foarte sofisticate şi aceste lucruri trebuie foarte bine clarificate, nemaivorbind de faptul că eu nu accept, sub nicio formă, ca România să rămână fără apărare antirachetă şi fără apărare antiaeriană, despre asta vorbim, Deci, în măsura în care în final se cedează ceva, trebuie România să primească altceva. Altfel nu se va face nimic“, a explicat președintele Iohannis.

Precizările sale au venit în contextul în care șeful statului a avut marți o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, cu liderul de la Kiev afirmând că pe agenda discuțiilor s-a aflat și un nou pachet de ajutor militar care este în curs de pregătire.

“L-am informat pe președintele Iohannis cu privire la situația actuală de pe câmpul de luptă și la principalele nevoi de apărare ale Ucrainei, în special diverse tipuri de sisteme de apărare aeriană“, a spus Zelenski, după discuția telefonică.

Întrebat miercuri despre discuţiile cu preşedintele Ucrainei pe subiectul menţionat, Klaus Iohannis a menţionat că acesta “aşteaptă cu mare interes decizia României”.

Președintele Klaus Iohannis a declarat la data de 7 mai că este deschis discuțiilor ca România să ofere un sistem de apărare antiaeriană Patriot Ucrainei, poziția sa survenind după o întâlnire cu omologul său american Joe Biden la Casa Albă, prilejuită de marcarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO.

“Există evident nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană avansate în Ucraina. Este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și am fost întrebați și noi. Și președinte Biden a adus această chestiune în discuție și am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni. Asta înseamnă că va trebui să discutăm în CSAT să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim și ce putem să primim în schimb, pentru că nu este acceptabil ca România să rămână fără apărare antiaeriană”, a spus Klaus Iohannis, la Washington, el subliniind că România are un singur sistem Patriot funcțional, dar “altele sunt pe cale de operaționalizare”.

Continue Reading

NATO

Ministrul german al Apărării face apel la aliați să furnizeze Ucrainei mai multe sisteme Patriot: Este crucial pentru evoluţia viitoare a acestui război şi în special pentru moralul, securitatea şi infrastructura ţării

Published

on

© European Union, 2023

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a îndemnat marți aliații din cadrul NATO și alte țări care sprijină Ucraina să transmită Kievului mai multe sisteme de apărare antiaeriană, dacă este posibil Patriot de fabricație americană, anunță EFE, citat de Agerpres.

”Germania a furnizat Ucrainei 25% din capacităţile sale Patriot, mai mult decât orice altă ţară din lume”, a declarat Pistorius, aflat într-o vizită la baza aeriană din orașul Lielvarde, în Letonia, unde se află staționate avioane de luptă germane ca parte a patrulelor aeriene ale NATO în regiunea Mării Baltice.

”De aceea am lansat această iniţiativă pentru a cere şi altor ţări să facă mai mult. Până în prezent, am primit multe oferte pentru mai mulţi bani şi rachete, dar nu şi pentru sisteme de lansare, de care Ucraina are nevoie cel mai mult”, a spus el.

Acesta a lansat un apel la adresa tuturor partenerilor care pot ”furniza sisteme Patriot sau sisteme similare ar trebui să facă aceasta cât mai curând posibil”.

”Este realmente crucial pentru evoluţia viitoare a acestui război şi în special pentru moralul, securitatea şi infrastructura ţării”, a spus el.

Ministrul german al Apărării a ținut să respingă solicitarea lansată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a cerut aliaților să apere spațiul aerian al Ucrainei.

”Ar fi un fel de participare directă la război”, a declarat ministrul german al apărării, înainte de a adăuga că ”nu este momentul sau locul în care să o luăm serios în considerare, cel puţin nu pentru Germania”. ”Ştiu că nu este nici pentru alte ţări”, a spus el.

Citiți și: Într-o vizită-surpriză la Kiev, Annalena Baerbock semnalează că Ucraina are nevoie ”foarte urgent” de mai multă apărare aeriană în fața ”ploii de rachete și drone” rusești

Ar trebui să-i permitem Ucrainei să folosească armele livrate de Occident pentru a lovi Rusia, consideră ministrul lituanian de externe: Încă de la început am făcut greşeala de a pune limite

Aliaților occidentali le ia prea mult timp pentru a lua decizii cheie privind sprijinul militar pentru Ucraina, și-a arătat recent frustrarea președintele Volodimir Zelenski, făcând trimitere în special la sistemele de apărare antiaeriană, precum sistemele Patriot, de care dispune și Germania.  

Într-o întâlnire cu președintele american Joe Biden, desfășurată la începutul lunii mai, președintele Klaus Iohannis și-a arătat deschiderea față de discuții privind oferirea unui sistem Patriot Ucrainei, dar nu ca România să rămână fără apărare antiaeriană.

Marți, șeful statului a avut discuții ”aprofundate” cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski despre viitorul summit NATO de la Washington şi consolidarea securităţii la Marea Neagră.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO31 mins ago

Klaus Iohannis: Nu există nicio amenințare directă la adresa României, dar militarii se pregătesc întotdeauna pentru toate situațiile posibile

NATO46 mins ago

Klaus Iohannis, despre cedarea unui sistem Patriot către Ucraina: Nu accept sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi antiaeriană

SĂNĂTATE55 mins ago

Uniunea Europeană a Sănătății. Comisia Europeană publică progresele înregistrate în ultimii 4 ani în politica de sănătate a UE

U.E.2 hours ago

Polonia cumpără de la SUA un sistem de recunoaștere a spațiului aerian în valoare de 960 milioane de dolari

NATO2 hours ago

Ministrul german al Apărării face apel la aliați să furnizeze Ucrainei mai multe sisteme Patriot: Este crucial pentru evoluţia viitoare a acestui război şi în special pentru moralul, securitatea şi infrastructura ţării

NATO2 hours ago

Nicolae Ciucă: Va trebui să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate. Trebuie să investim în apărare și să întărim democrația românească

NATO3 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării afirmă că România “apasă pedala apărării naționale și descurajării la nivel NATO” pentru a diminua probabilitatea escaladării conflictelor: Prezentul e marcat de război

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Apărării afirmă că navigația maritimă este cea mai afectată de acțiunile de bruiaj electronic ale Rusiei

ROMÂNIA4 hours ago

BSDA 2024 / Marcel Ciolacu: Revitalizarea industriei naționale de apărare a devenit o prioritate a guvernului pe care îl conduc

NATO4 hours ago

Lituania își va consolida postura de apărare cu tacuri germane Leopard și sisteme antiaeriene IRIS-T

INTERNAȚIONAL19 hours ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL2 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA2 days ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA4 days ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA5 days ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL7 days ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei

ROMÂNIA1 week ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

Trending