Connect with us

MAREA BRITANIE

Parlamentul britanic a adoptat definitiv acordul privind Brexit. Acordul trebuie promulgat de Regina Elisabeta a II-a, deschizând calea spre ieșirea istorică a Marii Britanii din UE la 31 ianuarie

Published

on

© Biroul Parlamentului European în România

După mai mult de trei ani de dezbateri intense, Parlamentul britanic a adoptat definitiv miercuri acordul privind Brexit-ul, deschizând astfel calea pentru ieşirea istorică a Regatului Unit din Uniunea Europeană la sfârşitul lunii ianuarie, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Acordul, care reglează modalităţile de ieşire din UE şi care a fost negociat de premierul conservator Boris Johnson cu Bruxellesul, mai trebuie promulgat de Regina Elisabeta a II-a, posibil joi, pentru a deveni lege.

Camera Comunelor, unde premierul dispune de o majoritate zdrobitoare după alegerile legislative din decembrie, şi-a dat deja acordul la începutul lunii ianuarie pentru proiectul de lege privind retragerea Regatului Unit din UE, prevăzută la 31 ianuarie, ora 23.00 (ora Londrei şi GMT).

Textul a fost apoi trimis în Camera Lorzilor, non-aleasă, care a adoptat cinci amendamente, tot atâtea lovituri pentru guvern, în special în privinţa drepturilor cetăţenilor europeni care au reşedinţa în Marea Britanie sau ale copiilor refugiaţi neînsoţiţi.

Însă aceste modificări au fost dezavuate de către deputaţi când proiectul de lege a revenit miercuri în Camera Comunelor, iar camera superioară s-a conformat când textul i-a fost înaintat încă o dată, în cursul după-amiezii.

După adoptarea sa definitivă în Marea Britanie, acordul privind Brexit-ul va trebui ratificat de Parlamentul European, probabil la 29 ianuarie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

140 de ani de relații diplomatice cu Franța, Germania și Regatul Unit. MAE: Cele trei state se numără în prezent printre principalii parteneri politici şi economici ai României

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, joi, a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice cu Franța, Germania și Regatul Unit, completând că cele trei state se numără în prezent printre principalii parteneri politici și economici ai țării noastre.

Potrivit unui comunicat al MAE, citat de Agerpres, relațiile bilaterale cu cele trei state oferă cadrul unei cooperări ”excelente”, atât la nivel politic, cât și în alte sectoare cheie, precum cel economic, social sau cultural, relațiile româno-franceze, româno-germane şi româno-britanice fiind bazate, înainte de toate, pe apropierea între modul de înţelegere a mediului internaţional şi pe un set comun de valori.

”Relaţia specială de prietenie cu cele trei state a cunoscut momente importante odată cu aderarea României la NATO şi la Uniunea Europeană. Apartenenţa ţării noastre la structurile europene şi euro-atlantice, în baza unor valori şi principii comune, a adus un element complementar dimensiunii cooperării bilaterale strategice”, precizează sursa citată.

Legăturile de la nivelul populaţiei dintre România şi Franţa, Germania şi Marea Britanie au culminat în epoca modernă şi continuă în mod substanţial şi în prezent, a punctat Ministerul Afacerilor Externe.

Citiți și:
Ministrul de externe Bogdan Aurescu merge joi la Berlin, la invitația omologului german: România și Germania continuă demersurile de intensificare a cooperării bilaterale

”Personalităţi precum Constantin Brâncuşi, George Enescu, Eugen Ionescu s-au afirmat în Franţa şi au devenit repere ale culturii universale. Pe aceste baze, Sezonul România-Franţa, ce a cuprins un amplu calendar de evenimente în multiple domenii, a marcat cel mai amplu proiect cultural şi de diplomaţie publică, fără precedent în cadrul cooperării strategice româno-franceze. În acelaşi timp, relaţiile privilegiate cu Germania, de natură strategică, au la bază contactele interumane speciale şi puternice, oferite în primul rând de puntea reprezentată de minoritatea germană din România, care a avut un rol esenţial în modernizarea şi progresul societăţii româneşti şi de comunitatea românească tot mai numeroasă din statul german”, arată MAE.

Totodată, în 1938, Bucureştiul a fost printre primele oraşe în care s-a extins reţeaua British Council, la doar patru ani de la crearea acestei organizaţii în Marea Britanie. ”Astăzi, prezenţa activă a românilor în societatea, economia şi în universităţile Regatului Unit contribuie la consolidarea dimensiunii inter-umane şi a legăturilor dintre popoarele noastre. Cooperarea româno-britanică a contribuit, de-a lungul timpului, la promovarea păcii, stabilităţii şi prosperităţii în regiunea noastră extinsă şi va continua să urmărească acest deziderat şi în viitor, în etapa post-Brexit”, se arată în comunicat.

La 20 februarie 1880, reprezentanţii diplomatici ai Franţei, Germaniei şi Marii Britanii transmiteau autorităţilor române câte o notă cu conţinut similar prin care recunoşteau independenţa României. Dincolo de importanţa istorică pentru România a acestui moment din 1880, este ”remarcabilă” sincronizarea celor trei mari puteri, aspect rar în istoria vremii, care a fost şi rezultatul acţiunii diplomatice româneşti, a precizat MAE.

Prin gestul lor, cele trei mari puteri au determinat şi alte ţări europene să recunoască statul român şi să stabilească, la rândul lor, relaţii diplomatice cu ţara noastră, ceea ce a condus la trecerea statului român într-o nouă etapă pe calea modernizării instituţionale şi sporirea prestigiului său internaţional, mai este punctat în comunicatul.

Parcursul şi evoluţiile relaţiilor construite în aceşti 140 de ani oferă în prezent cadrul consolidării relaţiilor strategice şi privilegiate cu cele trei state prin proiecte consistente şi coezive, care să reflecte substanţa cooperării politice şi valorile societăţilor noastre, a conchis MAE.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Primarul Londrei, Sadiq Khan, a pledat la Bruxelles pentru o ”cetățenie prin asociere” pentru britanicii aflați în UE: Noi avem încă sentimentul că facem parte din familia europeană, suntem europeni

Published

on

© Sadiq Khan/ Twitter

Primarul Londrei, laburistul Sadiq Khan, a pledat marți la Bruxelles pentru păstrarea drepturilor europene de către cei peste 1 milion de cetățeni britanici care trăiesc într-unul dintre statele membre UE și care își doresc acest lucru în pofida ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, informează Adevărul.ro.

”Mulţi londonezi au inima frântă de când am părăsit Uniunea Europeană. Noi avem încă sentimentul că facem parte din familia europeană, suntem europeni”, a declarat Khan, care s-a întâlnit în capitala Belgiei cu mai mulţi oficiali UE, între care și cu vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, președintele Parlamentului European, social-democratul David Sassoli, care face parte din fosta familie politică europeană a Partidului Laburist, dar și cu negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier și cu fostul premier al Belgiei, Guy Verhofstadt.

Potrivit unui comunicat al Primăriei Londrei, o astfel de cetăţenie ar presupune ca britanicii care o solicită să aibă posibilitatea ”de a-şi păstra un număr important de drepturi de care au beneficiat până în prezent în calitate de cetăţeni europeni, îndeosebi cel de a circula şi munci liber în diferite state membre“ UE.

”Acum, când Regatul Unit şi UE încep noua lor fază de negociere, îmi doresc ca subiectul cetăţeniei prin asociere să fie plasat în centrul discuţiilor“, a explicat acesta.

Această idee a cetățeniei prin asociere a fost adusă în discuție pentru prima dată la finalul anului 2016 de către Guy Verhofstadt, care era la acea vreme negociatorul Parlamentului European pentru Brexit.

Aceasta ar implica asigurarea libertății de mișcare și dreptul de ședere în blocul comunitar pentru cei care doresc acest lucru. Un astfel de statut ar proteja, de asemenea, dreptul la servicii medicale, bunăstarea și dreptul la condiții decente de muncă, informează The Guardian.

„Să fim sinceri: există multe de făcut aici pentru a convinge statele membre. Majoritatea cred că cetăţenia europeană este posibilă doar dacă decurge din cetăţenia naţională“, a reacţionat eurodeputatul Guy Verhofstadt după întrevederea sa cu Sadiq Khan.

Așadar, este puțin probabil ca o astfel de inițiativă să deschidă apetitul statelor membre pentru modificarea tratatelor, mai ales în contextul unei atitudini ostile din partea Guvernului britanic privind asigurarea libertății de mișcare pentru cetățenii europeni care doresc să trăiască și să muncească în Regatul Unit.

De altfel, fostul premier belgian și-a arătat deschiderea față de această idee, dar în baza principiului reciprocității.

Miercuri, Guvernul de la Londra a făcut public proiectul de revizuire a sistemului de imigrație prin care se restricționează, din 2021, accesul pe piața muncii pentru muncitorii necalificați și a celor care nu vorbesc limba engleză.

Citiți și:
Marea Britanie închide ușa muncitorilor slab calificați și celor care nu vorbesc limba engleză, printr-un sistem de imigrație bazat pe puncte. Care sunt noile reguli pe care muncitorii străini trebuie să le respecte

Este vorba despre un sistem bazat pe puncte, de tip australian, sistem promis de Partidul Conservator în campania electorală care a precedat alegerile anticipate din luna decembrie a anului 2019, în urma cărora formațiunea politică condusă de premierul britanic Boris Johnson a reușit să obțină o majoritate clară.

Noul sistem, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021, are așadar la bază o grilă de punctaj, lucrătorii străini care doresc să lucreze în Regatul Unit fiind nevoiți să aibă o calificare, să beneficieze de un ”sponsor aprobat” și să vorbească limba engleză la nivelul solicitat, criterii esențiale pentru care primesc 50 de puncte. Cel care depune cererea de imigrare trebuie să obțină cel puțin 70 de puncte pentru ca aceasta să fie aprobată, puncte suplimentare fiind acordate pentru doctorat în domeniu (ştiinţific) relevant locului de muncă, doctorat în domeniu relevant locului de muncă sau dacă acesta va ocupa un loc de muncă într-o ocupaţie cu deficit de forţă de muncă.

Noul proiect de lege va fi trimis spre Parlamentul britanic pentru dezbatere. Pentru a deveni lege, acesta trebuie să primească aprobarea din partea Camerei Comunelor și Camerei Lorzilor.

Având în vedere că Partidul Conservator deține o majoritate de 80 de voturi în Camera Comunelor, conservatorii ocupând 365 din 650 de locuri, premierul britanic Boris Johnson nu va avea emoții în ceea ce privește adoptarea acestui proiect de lege.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Marea Britanie închide ușa muncitorilor slab calificați și celor care nu vorbesc limba engleză, printr-un sistem de imigrație bazat pe puncte. Care sunt noile reguli pe care muncitorii străini trebuie să le respecte

Published

on

Marea Britanie intenționează să restricționeze din 2021 accesul pe piața muncii a muncitorilor necalificați și a celor care nu vorbesc limba engleză, ca parte a unei revizuiri generale sistemului de imigrație, care va pune capăt perioadei în care mâna de lucru importată din UE a dominat diferite sectoare ale pieței britanice, informează The Guardian.

Guvernul de la Londra a făcut public miercuri sistemul bazat pe nouă reguli care vor fi aplicate în cazul muncitorilor din afara țării, granițele închizându-se pentru instalatorii polonezi și constructorii români care lucrează pe cont propriu.

Este vorba despre un sistem bazat pe puncte, de tip australian, sistem promis de Partidul Conservator în campania electorală care a precedat alegerile anticipate din luna decembrie a anului 2019, în urma cărora formațiunea politică condusă de premierul britanic Boris Johnson a reușit să obțină o majoritate clară.

Noul sistem, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021, are așadar la bază o grilă de punctaj, lucrătorii străini care doresc să lucreze în Regatul Unit fiind nevoiți să aibă o calificare, să beneficieze de un ”sponsor aprobat” și să vorbească limba engleză la nivelul solicitat, criterii esențiale pentru care primesc 50 de puncte. Cel care depune cererea de imigrare trebuie să obțină cel puțin 70 de puncte pentru ca aceasta să fie aprobată, puncte suplimentare fiind acordate pentru doctorat în domeniu (ştiinţific) relevant locului de muncă, doctorat în domeniu relevant locului de muncă sau dacă acesta va ocupa un loc de muncă într-o ocupaţie cu deficit de forţă de muncă.

© gov.uk

În informarea prezentată pe site-ul Guvernului britanic se arată:

graniţele Marii Britanii vor fi închise pentru muncitorii necalificaţi şi pentru toți migranţii care nu vorbesc engleză,

– cei care doresc să lucreze în Regatul Unit trebuie să aibă o ofertă de lucru cu un salariu de minimum 25.600 de lire sterline pe an, deşi un salariu minim de 20.480 de lire sterline va fi acceptat în situații particulare, de exemplu, acolo unde există deficit de forță de muncă, precum domeniul de asistență medicală,

– nu va exista o cale pentru liber-profesioniştii care vin în Marea Britanie, precum instalatorii polonezi sau constructorii români, care ajung fără o slujbă asigurată, aceștia fiind nevoiți, la rândul lor, să aibă o ofertă de muncă în momentul în care ajung în Regat,

– la frontieră nu vor mai fi acceptate cărţile de identitate ale cetăţenilor din ţări precum Franţa şi Italia, măsura prin care Guvernul de la Londra intenționează să blocheze accesul migranților non-UE care utilizează cărți de identitate pierdute sau furate,

– contingentul de migranți străini care vor să muncească în Marea Britanie va fi diminuat, se renunță la contingent în cazul muncitorilor calificați, muncitorii înalt calificați vor fi primiți chiar dacă nu au o ofertă de muncă,

– drepturile artiştilor, sportivilor şi muzicienilor care vin în Marea Britanie pentru expoziţii, concerte, audiţii şi competiţii vor fi menținute,

academicienii, cercetătorii, matematicienii, inventatorii sunt exceptați de la aplicarea sistemului pe puncte și vor fi primiți fără condiționări.

În ceea ce-i privește pe elevii care vor să urmeze studii într-una dintre instituțiile de învățământ superior din Regatul Unit, aceștia vor fi, de asemenea, evaluați în funcție de criteriile noului sistem de imgirare. Ei vor putea obține punctajul minim solicitat dacă pot demostra că au o ofertă prealabilă din partea unei instituții aprobate de stat, vorbec fluent limba engleză și sunt capabili să se întrețină snguri pe durata studiilor în Regatul Unit.

De asemenea, un alt element de noutate este acela că nu se va mai face nicio discriminare în favoarea imigranților europeni în detrimentul celor din restul lumii, toți ”fiind tratați egal”.

Guvernul britanic urmează să lanseze o campanie amplă cu scopul de a-i pregăti pe angajatori în legătură cu noile modificări, ce urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2021.

Noul proiect de lege va fi trimis spre Parlamentul britanic pentru dezbatere. Pentru a deveni lege, acesta trebuie să primească aprobarea din partea Camerei Comunelor și Camerei Lorzilor.

Având în vedere că Partidul Conservator deține o majoritate de 80 de voturi în Camera Comunelor, conservatorii ocupând 365 din 650 de locuri, premierul britanic Boris Johnson nu va avea emoții în ceea ce privește adoptarea acestui proiect de lege.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending