Connect with us

U.E.

Parlamentul britanic cere actualizarea urgentă a costurilor prevăzute de Brexit, în baza noului acord, înainte de votul decisiv de sâmbătă

Published

on

@ Pixabay License

Comisia pentru buget a Parlamentului britanic i-a solicitat vineri Ministerului de Finanţe de la Londra să elaboreze un nou studiu cu privire la costul ieşirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, înainte ca aleşii să se pronunţe sâmbătă asupra noului acord privind Brexitul, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

,,Comisia pentru Buget a adresat o întrebare  acum trei luni Trezoreriei dacă Guvernul și-a actualizat analiza economică privind diversele scenarii Brexit publicată pe 28 noiembrie 2018 însă, încă așteptăm un răspuns”, scrie președintele interimar al Comisiei pentru buget, Catherine McKinnell, într-o scrisoare adresată ministrului de finanţe Sajid Javid.

Comentând pe marginea scrisorii trimise, McKinnell punctează:

„Este inacceptabil faptul că Comisia nu a primit aceste informații de la Trezoreria Majestății Sale. Pare a fi o încercare de a evita controlul parlamentar. Dacă ministrul de finanțe nu oferă o actualizare Comisiei, putem presupune doar că analiza existentă este valabilă”. 

În iunie 2018, Comisia de Buget a solicitat Trezoreriei, Băncii Angliei și Autorității de conduită financiară să realizeze o analiză a impactului Brexitului în diferite scenarii și în timp util, înainte ca Parlamentul să voteze eventualul acord Brexit. Comisia a publicat analiza în noiembrie 2018.

Ulterior, la 17 iulie 2019, Comisia a solicitat Trezoreriei să îi confirme dacă oficialii au actualizat analiza existentă. De asemenea, Comisia pentru Buget a solicitat Băncii Angliei să confirme dacă analiza sa rămâne pe deplin relevantă și, dacă este cazul, să furnizeze Comisiei o versiune actualizată a analizei sale.

Comisia a publicat analiza actualizată a Băncii Angliei la 4 septembrie 2019, dar până în prezent nu a primit niciun răspuns de la Trezorerie.

În acest context, șefa Comisiei pentru Buget a declarat că i-a solicitat ministrului de finanțe să-i comunice ,,dacă Guvernul se opune analizei existente sau nu, să furnizeze Comisiei o evaluare a impactului economic nou sau actualizat al noului acord de retragere și a declarației politice”. 

McKinnell a mai spus că la votul de sâmbătă asupra noului acord al Guvernului, parlamentarii ar trebui să facă acest lucru ,,având cât mai multe informații posibile”. Prin urmare, a adăugat aceasta, ,,am solicitat cancelarului să răspundă înainte de importantul vot”. 

Însă, Javid a declarat, joi, la Washington, că nu intenţionează să actualizeze previziunile Ministerului de Finanţe cu privire la costul Brexitului prezentate în noiembrie 2018.

Uniunea Europeană și Marea Britanie au anunțat joi dimineață că au ajuns la un acord privind Brexit-ul, după negocieri-maraton care s-au prelungit târziu în noapte.

Protocolul revizuit oferă o soluție operativă din punct de vedere legal, care evită o frontieră dura pe insula irlandeză, protejează economia și Acordul de Vinerea Mare (Belfast) sub toate dimensiunile sale și protejează integritatea pieței unice a UE.

oul acord prevede că Irlanda de Nord va fi o parte a teritoriului vamal al Marii Britanii, însă va respecta regulile vamale ale Uniunii Europene pentru produsele exportate către UE. De asemenea, în cazul frontierei irlandeze va exista și un mecanism de rabat, detaliile find încă necunocute, însă această soluție pare agreată de ambele părți, în contextul în care guvernul Johnson a respins fără echivoc mecanismul de backstop (plasa de siguranță) negociată de fostul executiv al Theresei May.

Principala schimbare în Declarația politică, care însoțește acordul de retragere, se referă la viitoarea relație economică UE-Marea Britanie, în care actualul guvern britanic a optat pentru un model bazat pe un acord de liber schimb. Declarația politică confirmă ambiția de a încheia un acord de liber schimb, fără tarife, între UE și Marea Britanie și afirmă că angajamentele solide, asumate de cele două părți, bazate pe un mediu concurețial echitabil, ar trebui să asigure o concureță echitabilă.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reuniți în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.

În acest context, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a respins varianta acordării unei noi prelungiri pentru Brexit, explicând că nu mai există un motiv care să susțină o prelungire, acordul la care negociatorii britanici și cei europeni au ajuns după runde de discuții-maraton fiind unul ”corect, echilibrat”, care garantează pacea și stabilitea pe insula irlandeză.

Această poziție pare menită să pună presiune pe parlamentarii britanici, dar și să fie un mesaj care ar putea însemna că, după trei ani de la referendumului din 23 iunie 2016 și un acord respins deja de trei ori de Camera Comunelor, Bruxelles-ul nu mai are dorința de a deschide din nou negocierile. 

De altfel, în conferința de presă comună cu premierul britanic Boris Johnson, Juncker a precizat că UE va începe negocierile cu Marea Britanie privind viitoarele relații imediat după ratificarea acordului, la 1 noiembrie. 

Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.

Citiți și Acordul pentru Brexit coincide cu moștenirea lui Tusk și a lui Juncker, aflați la final de mandat: Ușa va fi întotdeauna deschisă dacă prietenii noștri britanici decid să se întoarcă într-o zi

Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie chiar și fără un acord, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Semnal important de la Bruxelles: Noul președinte al Consiliului European vine săptămâna viitoare la București pentru a se întâlni cu Klaus Iohannis

Published

on

Președintele ales al Consiliului European, Charles Michel, va efectua săptămâna viitoare o vizită la București, unde se va întâlni cu președintele Klaus Iohannis, informează Consiliul European într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Vizita lui Michel, fost prim-ministru al Belgiei, va surveni la o zi distanță după ce va efectua o deplasarea la Varșovia pentru discuții cu prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, dar înainte de a prelua oficial mandatul de președinte al Consiliului European.

Potrivit sursei citate, Charles Michel va fi primit miercuri, 27 noiembrie, la ora 12:00, de președintele Klaus Iohannis.

Vineri, 29 noiembrie, Charles Michel va prelua de la Donald Tusk mandatul de președinte al Consiliului European, iar primul sa sarcină va fi pregătirea Consiliului European de iarnă din 12-13 decembrie.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, despre noul președinte PPE, Donald Tusk: ”Alegerea unui lider din Europa de est în fruntea PPE este o premieră, iar pentru noi, un lucru extraordinar”

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a participat la Congresul Partidului Popularilor Europeni din Zagreb, unde a votat noua echipă a ”celui mai mare și puternic partid din Europa, Partidul Popular European, parte a căruia este și PMP”, informează Eugen Tomac pe pagina oficială de Facebook.

Potrivit lui Eugen Tomac, ”alegerea unui lider din Europa de est în fruntea PPE este o premieră, iar pentru noi, un lucru extraordinar.”

”Președintele Tusk este un bun cunoscător al realităților est-europene, iar PPE sub conducerea sa va râmâne un promotor și sprijin real al statelor care vor să facă parte din familia europeană, atât în Balcani, cât și în Est”, a mai adăugat acesta în mesajul său.

Eugent Tomac consideră că Rezoluția adoptată la Zagreb cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a Parteneriatului Estic reiterează faptul că ușile Uniunii Europene rămân deschise inclusiv pentru Republica Moldova atunci când criteriile relevante de aderare vor fi îndeplinite.

În postarea sa, deputatul european a enumerat mai multe direcții prioritare ale PPE în următorii ani: ”Combaterea pierderilor de TVA (România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului de TVA – 35,5%), creșterea ratei de vaccinare, precum și combaterea schimbărilor climatice sunt”.

Partidul Popular European și-a ales joi, la Congresul său statutar de la Zagreb, noua conducere pentru următorii trei ani, din care face parte și eurodeputatul român Siegfried Mureșan. După ce miercuri, în prima zi a Congresului, popularii europeni l-au ales pe Donald Tusk în funcția de președinte, devenind primul est-european în această poziție, cea mai mare familie politică european și-a completat echipa de conducere joi prin alegerea celor zece vicepreședinți, a secretarului general și a trezorierului.

Conform procedurii, secretarul general a fost desemnat de noul președinte al PPE, Donald Tusk, fiind păstrat în această poziție Antonio Lopez Isturiz.

Au fost aleși zece vicepreședinți: Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria – 442 de voturi), David McAllister (CDU, Germania – 440 de voturi), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda – 430 de voturi), Johannes Hahn (OVP, Austria – 383 voturi), Esther de Lange (CDA, Olanda – 355 de voturi), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia – 354 de voturi), Siegfried Mureșan (PNL, România – 331 de voturi), Franck Proust (Republicanii, Franța – 298 de voturi), Paulo Rangel (PSD, Portugalia – 294 de voturi) și Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda – 278 de voturi).

Rezoluția adoptată la Zagreb cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a Parteneriatului Estic reiterează faptul că ușile Uniunii Europene rămân deschise inclusiv pentru Republica Moldova atunci când criteriile relevante de aderare vor fi îndeplinite.

Combaterea pierderilor de TVA (România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului de TVA – 35,5%), creșterea ratei de vaccinare, precum și combaterea schimbărilor climatice sunt, de asemenea, direcții prioritare ale PPE în următorii ani.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

După ce a fost supus unei intervenții chirurgicale, Jean-Claude Juncker, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, este așteptat să revină la birou săptămâna viitoare

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este așteptat să își reînceapă activitatea la birou, săptămâna viitoare, după ce acesta a fost supus unei intervenții chirurgicale, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Președintele Comisiei „s-a întors acasă de la spital”, a declarat purtătorul de cuvânt, Annika Breidthardt, în timpul ședinței de presă zilnice a Comisiei Europene. El „este acasă, se recuperează bine și îl așteptăm înapoi la birou săptămâna viitoare”, a adăugat ea.

Juncker a fost supus unei intervenții chirurgicale pe 11 noiembrie pentru a trata un anevrism, a spus Mina Andreeva, adăugând că starea de sănătate a președintelui executivului european se încadrează în parametrii normali, însă operația ”trebuie efectuată”.

Jean-Claude Juncker, al cărui mandat în fruntea Comisiei Europene a fost prelungit cu 30 de zile din cauza amânării formării și validării Comisiei conduse de Ursula von der Leyen, a mai fost operat și în vara acestui an, fiind supus unei intervenții chirurgicale de extirpare a vezicii biliare, motiv pentru care a absentat de la summitul G7 din Franța.

Președintele Comisiei Europene a participat luna această la ultimul său Consiliu European și s-a adresat, pentru ultima oară, plenului Parlamentului European, prezentând bilanțul celor cinci ani de mandat.

Veteran al istoriei europene, cu un record de 600 de reuniuni europene la care a participat, între care aproape 150 de Consilii Europene și peste 100 de sesiuni plenare ale Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a anunțat de multe ori, public, că se va retrage din viața politică după încheierea mandatului în fruntea Comisiei Europene.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a fost primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro.

Din 1 noiembrie 2014 este președintele Comisiei Europene, executiv pe care el însuși l-a intitulat ”Comisia ultimei șans”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending