Connect with us

U.E.

Parlamentul Bulgariei a adoptat mai multe amendamente la legea privind Banca Națională pentru a ușura intrarea țării în ”anticamera” zonei euro

Published

on

© Wikipedia

Parlamentul Bulgariei a adoptat joi mai multe amendamente la legea de funcțioanre a Băncii Naționale, pentru a facilita intrarea țării în ERM-2 (n.r. mecanismul ratelor de schimb), cunoscută drept ”anticamera” zonei euro, informează EuObserver.

Bulgaria, stat membru al Uniunii Europene din 2007, speră să se alăture mecanismului precursor aderării la zona euro, mecanismul ratei de schimb ERM-2, până la sfârșitul lunii aprilie și să adopte moneda euro în 2023.

La 26 ianuarie 20202, președintele Fondului Monetar Internațional, bulgăroaica Kristalina Georgieva, preciza că planurile Bulgariei de a intra în anticamera zonei euro în primăvara acestui an și de a adopta moneda euro în 2023 sunt „complet previzibile”.

„Mă aștept ca planurile de intrare a Bulgariei în zona euro să se realizeze exact așa cum s-a preconizat”, a declarat pentru postul național de radio BNR, șefa FMI, Kristalina Georgieva. „Desigur, nu ar trebui să spunem hop până când nu am sărit șanțul, dar lucrurile arată foarte bine”, a adăugat aceasta.

Georgieva a mai declarat că președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, „percepe foarte pozitiv” eforturile Bulgariei pentru aderarea la zona euro și i-a mărturisit la Forumul Economic Mondial de la Davos că „se pare că în curând bulgara se va vorbi în sălile de ședință unde au loc întâlnirile oficialilor din zona euro”.

Bulgaria a depus în luna iulie a anului 2018 cererea de aderare la uniunea bancară și cea pentru a intra în ERM-2 (n.r. mecanismul ratelor de schimb), ca parte a obiectivului său de a deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro.

Țările membre ale uniunii bancare trebuie să transfere către organismele Uniunii Europene puterea de a superviza băncile importante și aceea de a gestiona soluționarea băncilor care au probleme.

Bulgaria îndeplinește toate criteriile nominale pentru aderarea la ERM-2. Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, inflaţia este scăzută, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează excedent bugetar.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Irlanda: Prim-ministrul Leo Varadkar redevine practician medical pentru a ajuta sistemul de sănătate în lupta împotriva coronavirusului

Published

on

© Council of the European Union

Premierul Irlandei, Leo Varadkar, s-a înregistrat din nou ca practician medical şi va lucra o tură pe săptămână pentru a da o mână de ajutor în contextul crizei coronavirusului, a spus duminică un purtător de cuvânt al biroului său, potrivit Reuters, informează Agerpres.

Varadkar a lucrat ca medic timp de şapte ani înainte de a renunţa la profesie şi de a deveni politician şi a fost scos din registrul medical în 2013.

Conform unui articol din Irish Times, Varadkar s-a înregistrat din nou în martie în contextul în care criza lua amploare şi intenţionează să lucreze pentru serviciul de sănătate (Health Service Executive – HSE) cu o tură pe săptămână într-o zonă potrivită calificărilor sale.

În martie, ministrul Sănătăţii, Simon Harris, a lansat o campanie de recrutare de specialişti pentru ca serviciul de sănătate să poată face faţă pandemiei de coronavirus, folosind mesajul: “Ţara are nevoie de voi”.

HSE a precizat că a vorbit cu mii de specialişti în îngrijiri de sănătate care ar putea fi eligibili să revină în câmpul muncii, după ce a primit peste 70.000 de răspunsuri la iniţiativa sa, intitulată: “La dispoziţie pentru Irlanda”.

Conform Irish Times, Varadkar ajută la evaluările medicale prin telefon. Orice persoană care e posibil să fi fost expusă la coronavirus este iniţial evaluată prin telefon.

Varadkar vine dintr-o familie de medici. El este fiul unui doctor şi al unei asistente, conform Irish Times, iar partenerul său de viaţă, două surori şi soţii acestora lucrează cu toţii în sistemul de sănătate.

Irlanda înregistrează peste 4.600 de cazuri confirmate cu noul coronavirs și 137 de decese.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, mesaj de ziua NATO în România: Avem în NATO un sprijin important, mai ales în aceste clipe

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a transmis un mesaj cu prilejul zilei NATO în România prin care iterează importanța apartenenției României la Alianța Nord-Atlantică: ”De 16 ani, România este aliat NATO, cea mai puternică alianță politico-militară, apărând cu onoare obiectivele strategice ale Alianței, dar și interesele noastre naționale.”

”Astăzi, avem în NATO un sprijin important, mai ales în aceste clipe, în care toate țările lumii sunt deja în război cu un inamic invizibil”, a mai subliniat președintele Partidului Mișcării Populare în mesajul său.

Potrivit deputatul european, România a devenit s-a alăturat celor ”71 de ani de eforturi susținute spre a asigura pacea și stabilitatea”.

Eugen Tomac se arată convins că solidaritatea și cooperarea vor reuși ”să ne treacă și de această grea încercare.”

Totodată, deputatul european salută și recenta aderare a Macedoniei de Nord, devenind al 30-lea stat membru al NATO: ”Din acest an suntem chiar mai puternici, recenta aderare a Macedoniei întărindu-ne pozițiile în Balcanii de Vest.”

”Suntem mulți, să rămânem uniți”, a fost îndemnul lui Eugen Tomac.


România a împlinit, la 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Citiți și 71 de ani de la înființarea NATO, Alianța ”clădită pentru a face față crizelor” și mai necesară ca oricând pentru unitatea Occidentului

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. Săptămâna trecută, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) atrage atenția asupra crizei COVID-19 în taberele de refugiați

Published

on

© vladnistor.ro

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) atrage atenția asupra crizei COVID-19 în taberele de refugiați.

Parlamentul European subliniază că este necesar ca ”situația refugiaților din Grecia are nevoie de un răspuns coordonat al Uniunii Europene pentru prevenirea răspândirii Covid19”, au spus deputații europeni de la comisia pentru libertăți civile, se arată în comunicatul oficial.

În contextul în care Europa se confruntă cu provocările crizei coronavirusului, crește și îngrijorarea în legătură cu condițiile de viață ale solicitanților de azil în taberele din insulele grecești.

Situația de la granița eleno-turcă a escaladat la începutul lunii martie, când Turcia a deschis frontierele pentru solicitanții de azil și refugiați, încălcând pactul în domeniul migrației pe care în făcuse în 2016 cu UE.

Într-o reuniune virtuală, comisia pentru libertăți civile a discutat despre situația actuală la frontieră și necesitatea evitării acestei crize umanitare care riscă să se transforme într-o problemă de sănătate publică. Comisia, Frontex și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE s-au alăturat deputaților europeni, subliniind importanța solidarității UE în atenuarea crizei în creștere.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending