Connect with us

U.E.

Parlamentul de la Londra a respins cu largă majoritate acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană

Published

on

Parlamentul britanic a respins acordul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniuena Europeană, 

432 de parlamentari au votat împotriva acordului Theresei May, 202 dintre aceștia exprimându-și susținerea, anunță The Guardian.


UPDATE. 22.52. Înfrângerea din această seară suferită de premierul Theresa May este una covârșitoare, unică în istoria Parlamentului Regatului Unit, care ia ființă la 1 ianuarie 1801.

Pentru a vă crea o imagine generală, diferența dintre numărul parlamentarilor britanici care au acordat un vot împotriva acordului convenit de Guvernul May și cei care au votat în favoarea acordului este cu 64 mai mare decât diferența dintre voturile ”împotrivă” și ”pentru” exprimate în octombrie 1924 în cazul Campbell, când la acea vreme premier era Ramsay MacDonald.
Cazul Campbell a implicat acuzațiile aduse unui editor britanic comunist pentru ”instigare la revoltă”, ca urmare a publicării unei scrisori provocatoare înaintată membrilor Armatei. Decizia Guvernului MacDonald de a suspenda urmărirea penală a J.R. Campbell, aparent un rezultat al presiunii exercitate de Partidul Laburist din care premierul făcea parte, s-a dovedit a fi un argument de necontestat pentru ca MacDonald să rămână fără funcția de șef al Executivului.

UPDATE. 22.18. Partidul Laburist britanic, aflat în opoziţie, a depus marţi seară, în contextul respingerii acordului privind Brexit-ul de către Camera Comunelor, un proiect privind organizarea unei moţiuni de cenzură la adresa Guvernului Theresa May, anunță aceeași sursă citată mai sus. 

Acordul convenit de guvernul de la Londra și negociatorii de la Bruxelles privind ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană a fost supus marți seara la vot în Parlamentul britanic, după o lungă dezbatere în Camera Comunelor, camera inferioară a forului legislativ.

Pentru ca acordul să fi fost aprobat, Theresa May ar fi avut neovie de 318 voturi, având în vedere că șapte membri ai partidului naționalist irlandez Sinn Fein nu participă, speakerii nu votează, iar cei patru parlamentari care ajută la numătarea voturilor ( cunoscuți sub numele de tellers) nu sunt luați în calcul.

Foto: Facebook/ Parlamentul European, Biroul de Informare în Romania

Detalii legate de procedura de vot în Parlamentul britanic 

Parlamentul a avut trei zile de dezbateri în acest dosar în acest dosar în luna decembrie, înainte ca votul să fie amânat pentru luna ianuarie. Dezbaterea parlamentară a fost reluată pe 9 ianuarie şi s-a încheiat pe 15 ianuarie la ora 19:00 GMT.

Prima dată au fost supuse votului amendamentele la moțiunea guvernului ( privind acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană), după care a fost supusă la vot moțiunea în ansamblul său.

Amendamentele care au primit aprobarea din partea legiuitorilor vor fi incluse în textul final al moțiunii, schimbându-i-se astfel conținutul.

Deşi niciun amendament nu poate fi obligatoriu juridic pentru guvern, este dificilă ignorarea, din punct de  vedere politic, a mendamentelor.

Reamintim faptul că la data de 9 ianuarie, parlamentarii au votat un amendament care limitează cheltuielile țării pentru pregătirile de retragere fără un acord, acestea putând fi făcute numai cu un acord special din partea Parlamentul Marii Britanii. Această înfrângere (303 la 297 de voturi) înseamnă că guvernul are nevoie de aprobarea parlamentară explicită pentru ca țara să părăsească UE fără un acord înainte de a putea utiliza anumite competențe legate de regimul fiscal.

Membrii parlamentului britanic au sprijinit, de asemenea, un amendament privind timpul în care guvernul ar fi trebuit să vină cu un Plan B, în contextul respingerii acordului de retragere. Tradițional, Executivul de la Londra ar fi avut 21 de zile la dispoziție pentru a prezenta detaliile unei alternative.

Potrivit amendamentului adoptat, Theresa May va trebui să revină în trei zile lucrătoare cu un nou plan care cuprinde următorii paşi. Data limită în acest caz va fi sfârşitul zilei de luni, 21 ianuarie.

Luni, premierul Theresa May a făcut un ultim efort frenetic de a convinge parlamentarii să aprobe Acordul Brexit, avertizând că respingerea înţelegerii reprezintă o ”trădare a votului poporului britanic” ce ar putea avea ”consecinţe politice catastrofale”. May i-a mai îndemnat pe parlamentari să aprobe Acordul Brexit ”de dragul naţiunii”.

De altfel, de acest acord depinde și supraviețuirea politică a Theresei May. Reamintim faptul că aceasta s-a confruntat în luna decembrie cu un vot de cenzură din partea propriului partid.

O criză constituțională?

Unii observatori politici opinează că respingerea acordului în Camera Comunelor sau eşecul acestui for legislativ de a găsi o soluţie alternativă reprezintă momentele precursoane ale unei ”crize constituţionale fără precedent”.

Planul B

Premierul Theresa May are la dispoziție trei zile lucrătoare să prezinte Parlamentului britanic un ”Plan B”. Dacă şi acest plan este respins, Londra ar putea solicita o amânare a termenului ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană pentru a oferi Guvernului May timpul suplimentar necesar pentru ratificarea actualului Acord Brexit imediat după ce Downing Street va avea o idee clară despre ce vrea majoritatea din Camera Comunelor.

Dacă acest lucru va avea loc, atunci dosarul Brexit-ului, care revine președinției române a Consiliului Uniunii Europene, va fi gestionat de Finlanda, stat ce succede România de la 1 iulie, în cea de-a doua parte a anului.

Jean-Claude Juncker și-a amânat angajamentele programate pentru astăzi pentru a fi la Bruxelles în eventualitatea unor discuții

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a plecat marţi mai devreme de la Strasbourg, revenind la Bruxelles pentru a fi la sediul Comisiei Europene în timpul votului crucial din Parlamentul britanic privind acordul Brexit-ului.

”Juncker a revenit în această după-amiază la Bruxelles pentru a gestiona situaţia după votul din Camera Comunelor. Este important ca el să fie pregătit la Bruxelles în orele următoare”, a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas.

Juncker urma să participe marţi după-amiază la mai multe dezbateri şi să intervină în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. El avea programată o intervenţie în plenul PE şi cu ocazia prezentării de către premierul Viorica Dăncilă a priorităţilor preşedinţiei române a Consiliului UE, dar în locul său a vorbit Andrus Ansip, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar responsabil cu piaţa unică digitală.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Josep Borrell îi invită la Bruxelles pe președintele sârb și premierul kosovar pentru a discuta calea de urmat între Pristina și Belgrad

Published

on

© European Union

Înaltul Reprezentat pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a anunțat într-un mesaj pe contul personal de Twitter că îi va invita la Bruxelles pe președintele Serbiei și premierul din Kosovo. 

„Îl invit pe președintele Serbiei și pe prim-ministrul Kosovo, pe 18 august la Bruxelles, pentru a discuta calea de urmat între Pristina și Belgrad”, se arată în mesajul șefului diplomației UE.

Kosovo este un candidat potențial pentru aderarea la UE. Țara și-a declarat unilateral independența în februarie 2008. Cinci state membre ale UE (Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania) și două țări din regiune (Serbia și Bosnia și Herțegovina) nu au recunoscut independența Kosovo. În iulie 2018, la șase ani după publicarea unei foi de parcurs privind liberalizarea vizelor, Comisia a confirmat că Kosovo a îndeplinit toate criteriile. Parlamentul European a reacționat imediat și a inițiat negocieri interinstituționale, care sunt în curs de desfășurare. În regiune, numai Kosovo rămâne exclus de la liberalizarea vizelor, întrucât unele state membre ale UE continuă să aibă rezerve. După încheierea în aprilie 2013 a unui acord istoric privind normalizarea relațiilor de către Belgrad și Priștina („Acordul de la Bruxelles”), Consiliul European a decis în iunie 2013 să deschidă negocierile privind un ASA cu Kosovo, iar acesta a intrat în vigoare la 1 aprilie 2016. Viitoarea integrare a Kosovo în UE, ca și cea a Serbiei, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009 și a primit statut de țară candidată în martie 2012, după ce Belgradul și Priștina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. Negocierile de aderare au început oficial la 21 ianuarie 2014. Primele două capitole, inclusiv cel privind normalizarea relațiilor cu Kosovo, au fost deschise în decembrie 2015. La 18 iulie 2016, capitolele 23 și 24, principalele capitole privind statul de drept, au fost deschise. Până în prezent, au fost deschise 18 din cele 35 de capitole de negociere, dintre care două au fost închise provizoriu. Din decembrie 2019, nu au fost deschise noi capitole. În strategia pentru Balcanii de Vest, publicată în februarie 2018, Comisia a declarat că Muntenegru (și Serbia) ar putea adera la UE până în 2025, recunoscând totuși că această perspectivă este „extrem de ambițioasă”. Viitoarea integrare a Serbiei în UE, ca și cea a Kosovo, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Mai multe informații aici
 

Continue Reading

U.E.

Regulamentul UE privind reducerea cererii de gaze cu 15% iarna aceasta a fost adoptat formal

Published

on

© European Union, 2012

Pentru a spori securitatea aprovizionării cu energie a UE, Consiliul a adoptat astăzi un regulament privind reducerea voluntară a cererii de gaze naturale cu 15% în această iarnă. Regulamentul prevede posibilitatea declanșării de către Consiliu a unei „alerte a Uniunii” privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatorie.

Scopul reducerii cererii de gaze este de a face economii pentru această iarnă pentru a ne pregăti pentru posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze din Rusia, care utilizează în permanență aprovizionarea cu energie ca armă.

Statele membre au convenit să își reducă cererea de gaze cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, cu măsuri alese de ele însele.

Deși toate statele membre vor depune toate eforturile pentru a realiza reducerile, Consiliul a specificat o serie de scutiri și posibilități de a aplica o derogare parțială și, în unele cazuri, totală de la obiectivul obligatoriu de reducere, pentru a reflecta situațiile specifice ale statelor membre și pentru a asigura că reducerile de gaze sunt eficace în sporirea securității aprovizionării în UE.

Consiliul a convenit că statele membre care nu sunt interconectate cu rețelele de gaze ale altor state membre sunt exceptate de la reducerile obligatorii de gaze, deoarece nu ar fi în măsură să elibereze volume semnificative de gaze în beneficiul altor state membre. Statele membre ale căror rețele electrice nu sunt sincronizate cu sistemul energetic european și care depind în mai mare măsură de gaze pentru producția de energie electrică vor fi, de asemenea, exceptate în cazul în care sunt desincronizate de la rețeaua unei țări terțe, pentru a evita riscul unei crize a aprovizionării cu energie electrică.

Statele membre își pot limita obiectivul de reducere pentru a-și adapta obligațiile de reducere a cererii dacă au interconexiuni limitate cu alte state membre și pot demonstra că capacitățile lor de export și infrastructura lor internă de GNL sunt utilizate în cea mai mare măsură cu putință pentru a redirecționa gazele către alte state membre.

Statele membre își pot limita de asemenea obiectivul de reducere în cazul în care și-au depășit obiectivele privind constituirea de stocuri de gaze, în cazul în care acestea depind în mare măsură de gaze ca materie primă pentru industriile critice sau pot utiliza o metodă diferită de calcul în cazul în care consumul lor de gaze a crescut cu cel puțin 8% în ultimul an comparativ cu media ultimilor cinci ani.

Statele membre au convenit să consolideze rolul Consiliului în declanșarea „alertei Uniunii”. Alerta ar urma să fie activată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, acționând în baza unei propuneri a Comisiei. Comisia prezintă o propunere de declanșare a unei „alerte a Uniunii” în cazul unui risc substanțial de deficit grav de aprovizionare cu gaze sau al unei cereri de gaze excepțional de ridicate sau în cazul în care cel puțin cinci state membre care au declarat o alertă la nivel național solicită Comisiei acest lucru.

Atunci când aleg măsurile de reducere a cererii, statele membre au convenit că vor lua în considerare acordarea de prioritate măsurilor care nu afectează clienți protejați precum gospodăriile și serviciile esențiale pentru funcționarea societății, cum ar fi entitățile critice, asistența medicală și sectorul apărării. Printre măsurile posibile se numără reducerea consumului de gaze în sectorul energiei electrice, măsuri de încurajare a înlocuirii combustibililor în industrie, campanii naționale de sensibilizare, obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii, precum și măsuri bazate pe piață, cum ar fi licitațiile între întreprinderi.

Statele membre își vor actualiza planurile naționale de urgență care stabilesc măsurile de reducere a cererii pe care le planifică și vor raporta periodic Comisiei cu privire la evoluția planurilor lor.

Regulamentul a fost adoptat în mod formal printr-o procedură scrisă. Adoptarea urmează unui acord politic la care au ajuns miniștrii în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Energie din 26 iulie. Regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare.

Regulamentul este o măsură excepțională și extraordinară, prevăzută pentru o perioadă limitată. Acesta se va aplica pe o perioadă de un an, iar Comisia va efectua până în mai 2023 o reexaminare pentru a lua în considerare prelungirea sa având în vedere situația generală a aprovizionării cu gaze a UE.

Acesta completează legislația și inițiativele actuale ale UE, care garantează o aprovizionare sigură cu gaze pentru cetățeni și protecția clienților împotriva perturbărilor majore ale aprovizionării, în special Regulamentul (UE) 2017/1938 privind siguranța furnizării de gaze.

Acest regulament vine în continuarea altor inițiative deja în curs care urmăresc îmbunătățirea securității aprovizionării cu gaze și reziliența UE, inclusiv un regulament privind înmagazinarea gazelor, crearea unei platforme energetice a UE de achiziționare în comun și inițiativele enumerate în planul REPowerEU.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă un nou instrument de evaluare a riscului de incendii forestiere pentru a ajuta statele membre să protejeze mediul natural

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat vineri prima evaluare paneuropeană a riscului de incendii sălbatice. Noul instrument oferă date armonizate și permite o evaluare comparabilă a riscului de incendii forestiere în țările din regiunea pan-europeană, informează comunicatul oficial.

Prin intermediul unei metodologii armonizate, instrumentul va ajuta UE, statele sale membre și alte țări din regiunea pan-europeană să protejeze viețile și mediul natural. Utilizând date din ultimii 20 de ani, instrumentul oferă o imagine de ansamblu a riscurilor structurale actuale.

Acest instrument este rezultatul colaborării dintre Comisie și experți în incendii din 43 de țări. Acesta oferă un răspuns la utilizarea unor metode diferite de evaluare a incendiilor pentru diferite teritorii, ceea ce poate constitui un obstacol în calea evaluării riscurilor în unele regiuni, în special în cele în care incendiile transfrontaliere afectează simultan mai multe țări.

La nivel național, instrumentul poate ajuta guvernele și autoritățile de gestionare a dezastrelor să integreze indicatorii de evaluare a riscurilor în planurile de prevenire, atenuare și pregătire, ceea ce este deosebit de important pentru țările predispuse la incendii.

Evaluarea riscului de incendiu va sprijini inițiativele UE, cum ar fi Mecanismul de protecție civilă, Fondul de solidaritate al UE sau punerea în aplicare a Regulamentului privind dezvoltarea rurală, pentru a identifica zonele susceptibile de a fi expuse unui risc mediu și ridicat de incendiu.

Citiți și: RescEU: UE își mobilizează flota de stingere a incendiilor de pădure pentru a ajuta Slovenia

În această vară, UE a mobilizat avioane, personal și elicoptere de stingere a incendiilor pentru a ajuta statele membre și țările vecine să facă față incendiilor forestiere devastatoare prin intermediul Mecanismului de protecție civilă și al RescEU.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA4 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.6 days ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending