Într-un tablou politic încă zdruncinat la nivel național, eurodeputatul Dan Motreanu face apel la combaterea minciunilor despre lumea democratică, răspândite de extremiști, și readuce în prezent un paragraf din testamentul politic al lui  Constantin I.C. Brătianu, născut în data de 13 ianuarie 1866, despre importanța rolului jucat de PNL în modernizarea României.

„În întreaga sa activitate, a fost călăuzit de patriotism și de respectarea principiilor democratice. S-a împotrivit acceptării ultimatumului prin care URSS a ocupat Basarabia și Bucovina de Nord și a Dictatului de la Viena prin care Ungaria a ocupat o parte a Transilvaniei. S-a opus instaurării dictaturii comuniste și a fost arestat în mai 1950, la vârsta de 84 de ani, fără să fie judecat. A fost întemnițat în închisoarea de la Sighet, unde a murit la scurt timp, fiind înmormântat în Cimitirul Săracilor. […] Cea mai bună formă de a-i cinsti pe martirii care au murit în închisorile comuniste este să spunem în continuare adevărul, să combatem minciunile despre lumea democratică, răspândite de extremiști. Unii dintre ei fac jocurile Rusiei, aceeași țară care a orchestrat moartea adversarilor comunismului. Dezvoltarea României este posibilă doar alături de lumea democratică, alături de UE și NATO. Avem datoria să apărăm principiile liberale, contestate zilnic de politicienii populiști”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook, dedicat nașterii lui Constantin I. C. Brătianu.

Text din testamentului politic al lui Constantin I.C. Brătianu: „Pe plan extern, România, cea mai luminată ţară din răsăritul Europei, va juca un rol de frunte în cadrul cooperării economice şi politice ale unei Europe Unite. În politica noastră internă va trebui să chezăşuiască iarăşi libertatea individuală şi să se stimuleze iniţiativa particulară în toate domeniile. Partidul va trebui să-şi făurească un program de reforme bine chibzuit, în sfera politicului, a socialului, a culturalului şi a economicului, în vederea realizării unei desăvârşite armonii sociale. Va trebui să luptăm pentru ridicarea stării ţărănimii, a muncitorimii şi a tineretului român”, afirma Constantin I. C. Brătianu.

Danemarca recunoaște că Statele Unite au interese de securitate legitime în regiunea arctică și este pregătită să discute cu viitoarea administrație Trump, a afirmat luni ministrul de externe danez Lars Lokke Rasmussen, informează Reuters, potrivit Agerpres.

„Suntem de acord că americanii au anumite îngrijorări despre situația securității în Arctica, pe care le împărtășim și astfel, în strânsă cooperare cu Groenlanda, suntem pregătiți să continuăm discuțiile cu noul președinte al Statelor Unite, pentru a asigura interesele legitime americane”, a spus șeful diplomației daneze într-o conferință de presă la Ierusalim.

În urmă cu o săptămână, Donald Trump a refuzat să excludă recurgerea la acțiuni militare sau economice ca parte a dorinței sale declarate ca SUA să preia controlul asupra Groenlandei, precum și a Canalului Panama. 

„Nu vă pot asigura cu privire la niciuna dintre cele două”, a declarat preşedintele ales, întrebat despre o eventuală recurgerea la forţa armată pentru a anexa canalul, arteră vitală a transportului maritim mondial, şi Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei.

În cadrul unei conferinţe de presă la reşedinţa sa din Mar-a-Lago, din statul Florida, Donald Trump a adăugat că cele două obiective sunt „foarte importante pentru securitatea economică” a SUA.

În acelaşi timp, Donald Trump a ameninţat că va folosi „forţa economică” împotriva Canadei, după ce a afirmat cu o zi înainte că este în interesul acestui aliat al Statelor Unite să devină “al 51-lea stat” american.

Donald Trump deja afirmase la finalul anului trecut că, în opinia sa, controlul Groenlandei este „o necesitate absolută pentru securitatea națională și libertatea în lume”.

Groenlanda face parte din Danemarca de mai bine de 600 de ani, dar în prezent își controlează majoritatea afacerilor interne ca teritoriu autonom în cadrul regatului danez. Groenlanda a devenit un teritoriu formal al Danemarcei în 1953 și se supune constituției daneze, ceea ce înseamnă că orice schimbare a statutului său juridic ar necesita un amendament constituțional.

În 2009, insulei i s-a acordat o largă autonomie de autoguvernare, inclusiv dreptul de a declara independența față de Danemarca prin referendum.

Prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, care a intensificat demersurile pentru obținerea independenței, a declarat în repetate rânduri că insula nu este de vânzare și că este la latitudinea cetățenilor săi să își decidă viitorul.

În 2019, atât Groenlanda, cât și Danemarca au respins oferta lui Trump, aflat atunci la primul mandat de președinte, de a cumpăra insula.

Când Groenlanda era încă o colonie, SUA, sub conducerea președintelui de atunci Harry Truman, a încercat să cumpere insula ca activ strategic în timpul Războiului Rece pentru 100 de milioane de dolari în aur, dar Copenhaga a refuzat să vândă insula.

Premierul britanic Keir Starmer l-a numit pe fostul consilier de imagine al lui Gordon Brown, prim-ministru în perioada 2007-2010, pentru a conduce negocierile cu Uniunea Europeană, în vederea resetării relațiilor, informează Politico Europe.

Michael Ellam a fost director de comunicare la Downing Street din 2007 până în 2009, iar din 2013 lucrează pentru banca HSBC.

În calitate de secretar permanent adjunct la Cabinet Office, acesta se va ocupa de ”resetarea” de resetarea relațiilor dintre Uniunea Europeană și Bruxelles și de negocierea unor legături mai strânse pe teme precum comerțul și securitatea.

Ellam este cea mai recentă numire în funcțiile guvernamentale care provine din rândul fostelor figuri ale Partidului Laburist.

Peter Mandelson, un alt șef de comunicare al No.10, a fost numit ambasador în SUA, în timp ce fostul șef de cabinet al No.10, Jonathan Powell, a fost numit consilier pentru securitate națională. Liz Lloyd, fostul adjunct al șefului de cabinet al lui Blair, a fost numită director de elaborare a politicilor.

Recrutarea pentru noul rol al lui Ellam în Cabinet Office a început anul trecut, cererile închizându-se pe 8 decembrie.

Ministrul pentru Brexit, Nick Thomas-Symonds, cu care Ellam va lucra îndeaproape, a declarat că este ”încântat” că directorul HSBC ”își aduce talentele în inima guvernului”.

”Experiența lui Michael la cele mai înalte niveluri ale finanțelor internaționale va fi un avantaj imens în timp ce lucrăm pentru a asigura creșterea economică în numele poporului britanic, inclusiv prin resetarea relației noastre cu UE”, a spus el.

Într-o declarație, Ellam a declarat că este ”încântat să fie numit secretar permanent adjunct pentru Uniunea Europeană și afaceri economice internaționale și să mă întorc la serviciul public după un deceniu în sectorul privat.

”Aștept cu nerăbdare să lucrez cu prim-ministrul, ministrul pentru relațiile cu UE și alții pentru a realiza obiectivele guvernului pe această agendă importantă”, a continuat acesta.

Recent, premierul Keir Starmer menționa că Marea Britanie dorește să aibă relații bune cu toți aliații săi, fie că este vorba de UE, fie că este vorba de SUA conduse de Donald Trump.

De altfel, oficialul britanic și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat de curând o declarație comună pentru întărirea cooperării strategice UE – Marea Britanie, inclusiv prin organizarea de summituri bilaterale.

Obiectivul lui Starmer este mai conturat, și anume acela de a  relansa relațiile cu Uniunea Europeană, inclusiv printr-un pact de securitate.

În luna februarie, mai exact la începutul acesteia, premierul britanic va participa la discuții dedicate apărării cu liderii celor 27 de țări membre ale UE, prima de acest gen după ani de tensiuni generate de Brexit, exitând astfel prilejul de a aborda și chestiunile bilaterale.