Connect with us

U.E.

Parlamentul de la Londra a respins cu largă majoritate acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană

Published

on

Parlamentul britanic a respins acordul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniuena Europeană, 

432 de parlamentari au votat împotriva acordului Theresei May, 202 dintre aceștia exprimându-și susținerea, anunță The Guardian.


UPDATE. 22.52. Înfrângerea din această seară suferită de premierul Theresa May este una covârșitoare, unică în istoria Parlamentului Regatului Unit, care ia ființă la 1 ianuarie 1801.

Pentru a vă crea o imagine generală, diferența dintre numărul parlamentarilor britanici care au acordat un vot împotriva acordului convenit de Guvernul May și cei care au votat în favoarea acordului este cu 64 mai mare decât diferența dintre voturile ”împotrivă” și ”pentru” exprimate în octombrie 1924 în cazul Campbell, când la acea vreme premier era Ramsay MacDonald.
Cazul Campbell a implicat acuzațiile aduse unui editor britanic comunist pentru ”instigare la revoltă”, ca urmare a publicării unei scrisori provocatoare înaintată membrilor Armatei. Decizia Guvernului MacDonald de a suspenda urmărirea penală a J.R. Campbell, aparent un rezultat al presiunii exercitate de Partidul Laburist din care premierul făcea parte, s-a dovedit a fi un argument de necontestat pentru ca MacDonald să rămână fără funcția de șef al Executivului.

UPDATE. 22.18. Partidul Laburist britanic, aflat în opoziţie, a depus marţi seară, în contextul respingerii acordului privind Brexit-ul de către Camera Comunelor, un proiect privind organizarea unei moţiuni de cenzură la adresa Guvernului Theresa May, anunță aceeași sursă citată mai sus. 

Acordul convenit de guvernul de la Londra și negociatorii de la Bruxelles privind ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană a fost supus marți seara la vot în Parlamentul britanic, după o lungă dezbatere în Camera Comunelor, camera inferioară a forului legislativ.

Pentru ca acordul să fi fost aprobat, Theresa May ar fi avut neovie de 318 voturi, având în vedere că șapte membri ai partidului naționalist irlandez Sinn Fein nu participă, speakerii nu votează, iar cei patru parlamentari care ajută la numătarea voturilor ( cunoscuți sub numele de tellers) nu sunt luați în calcul.

Foto: Facebook/ Parlamentul European, Biroul de Informare în Romania

Detalii legate de procedura de vot în Parlamentul britanic 

Parlamentul a avut trei zile de dezbateri în acest dosar în acest dosar în luna decembrie, înainte ca votul să fie amânat pentru luna ianuarie. Dezbaterea parlamentară a fost reluată pe 9 ianuarie şi s-a încheiat pe 15 ianuarie la ora 19:00 GMT.

Prima dată au fost supuse votului amendamentele la moțiunea guvernului ( privind acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană), după care a fost supusă la vot moțiunea în ansamblul său.

Amendamentele care au primit aprobarea din partea legiuitorilor vor fi incluse în textul final al moțiunii, schimbându-i-se astfel conținutul.

Deşi niciun amendament nu poate fi obligatoriu juridic pentru guvern, este dificilă ignorarea, din punct de  vedere politic, a mendamentelor.

Reamintim faptul că la data de 9 ianuarie, parlamentarii au votat un amendament care limitează cheltuielile țării pentru pregătirile de retragere fără un acord, acestea putând fi făcute numai cu un acord special din partea Parlamentul Marii Britanii. Această înfrângere (303 la 297 de voturi) înseamnă că guvernul are nevoie de aprobarea parlamentară explicită pentru ca țara să părăsească UE fără un acord înainte de a putea utiliza anumite competențe legate de regimul fiscal.

Membrii parlamentului britanic au sprijinit, de asemenea, un amendament privind timpul în care guvernul ar fi trebuit să vină cu un Plan B, în contextul respingerii acordului de retragere. Tradițional, Executivul de la Londra ar fi avut 21 de zile la dispoziție pentru a prezenta detaliile unei alternative.

Potrivit amendamentului adoptat, Theresa May va trebui să revină în trei zile lucrătoare cu un nou plan care cuprinde următorii paşi. Data limită în acest caz va fi sfârşitul zilei de luni, 21 ianuarie.

Luni, premierul Theresa May a făcut un ultim efort frenetic de a convinge parlamentarii să aprobe Acordul Brexit, avertizând că respingerea înţelegerii reprezintă o ”trădare a votului poporului britanic” ce ar putea avea ”consecinţe politice catastrofale”. May i-a mai îndemnat pe parlamentari să aprobe Acordul Brexit ”de dragul naţiunii”.

De altfel, de acest acord depinde și supraviețuirea politică a Theresei May. Reamintim faptul că aceasta s-a confruntat în luna decembrie cu un vot de cenzură din partea propriului partid.

O criză constituțională?

Unii observatori politici opinează că respingerea acordului în Camera Comunelor sau eşecul acestui for legislativ de a găsi o soluţie alternativă reprezintă momentele precursoane ale unei ”crize constituţionale fără precedent”.

Planul B

Premierul Theresa May are la dispoziție trei zile lucrătoare să prezinte Parlamentului britanic un ”Plan B”. Dacă şi acest plan este respins, Londra ar putea solicita o amânare a termenului ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană pentru a oferi Guvernului May timpul suplimentar necesar pentru ratificarea actualului Acord Brexit imediat după ce Downing Street va avea o idee clară despre ce vrea majoritatea din Camera Comunelor.

Dacă acest lucru va avea loc, atunci dosarul Brexit-ului, care revine președinției române a Consiliului Uniunii Europene, va fi gestionat de Finlanda, stat ce succede România de la 1 iulie, în cea de-a doua parte a anului.

Jean-Claude Juncker și-a amânat angajamentele programate pentru astăzi pentru a fi la Bruxelles în eventualitatea unor discuții

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a plecat marţi mai devreme de la Strasbourg, revenind la Bruxelles pentru a fi la sediul Comisiei Europene în timpul votului crucial din Parlamentul britanic privind acordul Brexit-ului.

”Juncker a revenit în această după-amiază la Bruxelles pentru a gestiona situaţia după votul din Camera Comunelor. Este important ca el să fie pregătit la Bruxelles în orele următoare”, a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas.

Juncker urma să participe marţi după-amiază la mai multe dezbateri şi să intervină în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. El avea programată o intervenţie în plenul PE şi cu ocazia prezentării de către premierul Viorica Dăncilă a priorităţilor preşedinţiei române a Consiliului UE, dar în locul său a vorbit Andrus Ansip, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar responsabil cu piaţa unică digitală.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava: Noul Bauhaus european, o oportunitate de a investi bani europeni în proiecte inovative. Trebuie să fie o pagină esențială din ”Biblia” multor administrații locale din România

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Noul Bauhaus european trebuie să fie o pagină esențială din “Biblia” multor administrații locale din România, fiind o oportunitate de a atrage bani, dar și de a-i investi în proiecte inovative și durabile, consideră eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta și-a exprimat speranța că acest program va fi ”cu adevărat o platformă ce va recruta foarte mulți tineri, cu diverse specializări, de la arhitecți și urbaniști, la artiști și vizionari ce vor transforma estetic și funcțional o bună parte din spațiile locuite.”

”Trebuie să recunoaștem că în multe dintre țările Europei locuitorii au încetat să mai spere într-o reconciliere a vechiului cu noul, într-o răscumpărare estetică prin artă urbană a clădirilor gri și a pereților murdari de care au parte, în viața lor de zi cu zi, mulți dintre noi. Noul Bauhaus European este un mod de a pune în lucru, păstrând politicile de mediu și implicând creativitatea, 85 de milioane de euro, între 2021-2022, prin diverse programe europene. Idei și concepte interesante ale tinerilor vor produce soluții estetice dar și tehnice, pentru spațiile noastre de locuit sub umbrela Pactului European”, a explicat Mircea Hava, fost primar al Municipiului Alba Iulia, oraș care a absorbit sub conducerea sa 300 de milioane de euro bani europeni și care a fost clasat în 2018 de către revista Forbes în primele 10 orașe ale României.

Acesta a transmis că așteaptă ”foarte mult de la acest program, dar și de la administrațiile publice.”

”Ei trebuie să încurajeze și să aducă în prim plan potențialul acestui program, pentru binele orașelor și implicarea tinerilor, a artiștilor care se bucură, prin asta, de o adevărată gură de oxigen în această pandemie”, consideră europarlamentarul. 

Dând drept exemplu orașul pe care l-a condus mai bine de 25 de ani, Mircea Hava a punctat ”că se pot realiza lucruri extraordinare” prin această nouă inițiativă a Comisiei Europene.

”Vă dau ca exemplu Alba Iulia, unde, dacă există pricepere și decizie, se pot realiza lucruri extraordinare. Blocurile din cartiere cum ar fi Cetate sau Ampoi, acolo unde există mii de locuințe pentru care se poate reconsidera, pentru zeci de ani de acum încolo, calitatea locuirii. Nu sunt împotriva construcțiilor noi, să fim înțeleși, însă dacă avem șansa de a regândi și da o o nouă înfățișare clădirilor mai vechi dar trainice, de ce să nu o facem? Mânuit așa cum trebuie, de către ași ai administrației, Bauhausul e cheia transformării unui fond locativ uriaș. Și, implicit, diferența între clădiri îmbătrânite moral și fizic și clădiri care să includă atribute de eficiență și estetice”, a subliniat eurodeputatul.

”La fel ca și colegii mei din grupul EPP, consider că prin stabilirea unor reguli și criterii clare, noul Bauhaus European poate să devină acel instrument prin care comunitățile pot recupera anumite decalaje în ce privește estetica la nivel de urbanism și nu numai. Chiar mai mult, acest program poate deveni un brand în adevăratul sens al cuvântului, o garanție a calității unor proiecte care vor beneficia de fonduri prin intermediul noului Bauhaus”, a conchis Mircea Hava.

Comisia Europeană a adoptat miercuri o comunicare care stabilește conceptul de nou Bauhaus european, ce include o serie de acțiuni de politică și posibilități de finanțare.

Citiți și:
Noul Bauhaus european: Comisia Europeană a adoptat o serie de acțiuni și posibilități de finanțare pentru a corela durabilitatea cu stilul și incluziunea

Proiectul vizează accelerarea transformării diferitelor sectoare economice, cum ar fi construcțiile și industria textilă, pentru a oferi tuturor cetățenilor acces la bunuri circulare și cu emisii de carbon mai scăzute.

De asemenea, Noul Bauhaus european aduce o dimensiune culturală și creativă Pactului verde european, cu scopul de a demonstra modul în care inovarea durabilă oferă experiențe concrete și pozitive în viața noastră de zi cu zi.

În ceea ce privește finanțarea, în perioada 2021-2022 vor fi alocate aproximativ 85 de milioane EUR proiectelor legate de noul Bauhaus european din cadrul programelor UE. Multe alte programe ale UE vor integra noul Bauhaus european ca element de context sau ca prioritate, fără un buget specific predefinit.

Finanțarea va proveni din diferite programe ale UE, inclusiv programul Orizont Europa pentru cercetare și inovare (în special misiunile Orizont Europa), programul LIFE pentru mediu și politici climatice și Fondul european de dezvoltare regională. Mai mult, Comisia va invita statele membre să utilizeze valorile fundamentale ale noului Bauhaus european în strategiile lor de dezvoltare teritorială și socioeconomică și să mobilizeze părțile relevante ale planurilor lor de redresare și reziliență, precum și programele din cadrul politicii de coeziune pentru a construi un viitor mai bun pentru toți.

Comisia va institui un laborator al noului Bauhaus european: un „grup de reflecție și de lucru” menit să co-creeze, să realizeze prototipuri și să testeze noi instrumente, soluții și recomandări de politică. Laboratorul va continua spiritul de colaborare al mișcării, care reunește diferite categorii sociale și se adresează societății, industriei și politicii pentru a conecta oamenii și a găsi noi modalități de a crea împreună.

Comunicarea se inspiră din contribuțiile primite în timpul fazei de co-proiectare, care s-a desfășurat în perioada ianuarie-iulie, în cadrul căreia Comisia a primit peste 2 000 de contribuții din întreaga Europă și din afara acesteia.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: România, printre țările Uniunii Europene cu cea mai ridicată rată anuală a inflației în luna august

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Rata anuală a inflației în zona euro a crescut în luna august la 3%, de la 2,2%, valoare înregistrată în luna iulie, și de la -0,2%, cât era anul trecut, în vreme ce rata anuală a inflației în Uniunea Europeană s-a situat la 3,2%, în creștere de la 2,5%, cât era în iulie, și de la 0,4%, valoare înregistrată în 2020, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, citat de Agerpres

Comparativ cu luna iulie, inflația anuală a rămas stabilă într-un stat membru și a crescut în 26 de state membre ale Uniunii Europene.

Cel mai scăzut nivel al ratei anuale a inflației a fost observat în Malta (0,4%), Grecia (1,2%) și Portugalia (1,3%).

La polul opus, cea mai ridicată rată anuală a inflației a fost înregistrată în Estonia, Lituania și Polonia, (toate cu 5%), urmate de Ungaria (4,9%), Belgia (4,7%) şi România (4%).

În luna august, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a avut-o domeniul energiei (+1,44 procente puncte procentuale, pp), urmat de bunurile industriale non-energetice (+0,65 pp) și de alimente, alcool și tutun și servicii (ambele +0,43 pp).

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Marian-Jean Marinescu, eurodeputatul care a negociat în numele Parlamentului European Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) în valoare de 33,71 de miliarde de euro, face apel la autoritățile din România să învețe din lecțiile trecutului pentru a profita de fondurile accesibile prin acest program emblematic astfel încât să îmbunătățească sistemul feroviar.

Prezent la conferința intitulată ”Green Deal: Investiții în infrastructura feroviară”, organizată de Comisia Europeană pentru a marca proiectul ”Connecting Europe Express”, trenul care traversează 26 de țări și 100 de orașe europene și care a staționat azi în Gara de Nord-București, Marinescu a deplâns faptul că România nu a folosit foarte mulți bani din exercițiul financiar anterior, în pofida faptului că ”sistemul feroviar este într-o stare mult mai rea decât era acum 30 de ani.”

”Avem nevoie de proiecte bine scrise, cu prețuri corecte, în zone nu decise politic, ci economic, pentru a conecta regiunile slab dezvoltate cu Europa de Vest, pentru oameni și pentru industrie”, a transmis Marinescu în intervenția sa în cadrul evenimentului, făcând aluzie la regiunile Olteniei și Nordului Moldovei.

Eurodeputatul a reluat criticile sale la adresa pachetului ”Fit for 55” care nu cuprinde ”studii de impact complete” și nu detaliază ”care sunt costrurile” pe care le vor suporta industria și cetățenii.

În acest context, Marian-Jean Marinescu a atras atenția că ”mobilitatea va fi redusă, iar costurile vor crește.”

”Măsurile care sunt propuse momentan vor duce la reducerea emisiilor, dar vor genera o creștere a prețurilor și o reducere a mobilității. Mecanismul pentru Interconectarea Europei este un bun program pentru că aduce investiții în transportul feroviar”, care se confruntă cu mai multe probleme: ”nu există armonizare, standardizare, interoperabilitate”, a mai explicat eurodeputatul român.

Parlamentul European a adoptat pe 6 iulie programul reînnoit al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, în valoare de 33,71 miliarde de euro care va finanța proiecte cheie pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport și a rețelelor energetice, precum și a serviciilor digitale și conectivității în Europa.

Mecanismul de interconectare a Europei urmărește stabilirea unor punți între sectoarele transportului, energiei și digital. Bugetul pentru fiecare dintre aceste sectoare va fi:

  • Transport: 25,81 miliarde de euro
  • Energie: 5,84 miliarde de euro
  • Digital: 2,07 miliarde de euro

Se va promova interconectarea, dezvoltarea și modernizarea căilor ferate, a infrastructurii rutiere, fluviale și maritime, cât și asigurarea unei mobilități în condiții de siguranță.

Continuarea dezvoltării rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) va reprezenta o prioritate.

Noul program va garanta că adaptarea infrastructurii pentru îmbunătățirea mobilității militare în interiorul UE va răspunde atât nevoilor civile cât și celor militare. Un total de 1,69 miliarde de euro din bugetul transportului va fi direcționat către mobilitatea militară.

Vor fi alocate fonduri pentru proiecte transfrontaliere privind sursele de energie regenerabilă, decarbonizare în susținerea Pactului Verde european și a ambițiilor UE legate de climă. 

Un demers în combaterea schimbărilor climatice care are drept scop conectarea președințiilor protugheză, slovenă și franceză ale Consiliului Uniunii Europene și promovarea transportului feroviar ca alternativă ma puțin poluantă în contextul Anului european al căilor ferate este trenul Connecting Europe Express, care a poposit vineri în București.

Acesta a plecat din gara Lisabona la 2 septembrie și va opri în peste 100 de orășele și orașe în cursul călătoriei sale de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris, capăt de linie, unde va gara la 7 octombrie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Noul Bauhaus european, o oportunitate de a investi bani europeni în proiecte inovative. Trebuie să fie o pagină esențială din ”Biblia” multor administrații locale din România

U.E.9 hours ago

Eurostat: România, printre țările Uniunii Europene cu cea mai ridicată rată anuală a inflației în luna august

Marian-Jean Marinescu9 hours ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

Daniel Buda10 hours ago

Daniel Buda: Parlamentul European contribuie la construirea unei Uniuni a Sănătății mai puternice

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 7 mld. de euro pentru infrastructură rezilientă. Cine poate aplica

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană propune posibilitățile de pescuit pentru 2022 în Marea Mediterană și în Marea Neagră

ROMÂNIA12 hours ago

Visa Waiver: Ambasadorul României în SUA și secretarul american pentru securitate internă au convenit să lucreze pentru a reduce rata de refuz a cererilor de viză

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

ROMÂNIA12 hours ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, întrevedere cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: Au fost abordate teme de interes privind cooperarea în sectorul agricol

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Slovenia primește 231 milioane de euro din cele 2,5 mld. prevăzute în PNRR pentru demararea investițiilor și reformelor de redresare

Marian-Jean Marinescu9 hours ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D2 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA3 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

Team2Share

Trending