Connect with us

U.E.

Parlamentul de la Londra a respins cu largă majoritate acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană

Published

on

Parlamentul britanic a respins acordul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniuena Europeană, 

432 de parlamentari au votat împotriva acordului Theresei May, 202 dintre aceștia exprimându-și susținerea, anunță The Guardian.


UPDATE. 22.52. Înfrângerea din această seară suferită de premierul Theresa May este una covârșitoare, unică în istoria Parlamentului Regatului Unit, care ia ființă la 1 ianuarie 1801.

Pentru a vă crea o imagine generală, diferența dintre numărul parlamentarilor britanici care au acordat un vot împotriva acordului convenit de Guvernul May și cei care au votat în favoarea acordului este cu 64 mai mare decât diferența dintre voturile ”împotrivă” și ”pentru” exprimate în octombrie 1924 în cazul Campbell, când la acea vreme premier era Ramsay MacDonald.
Cazul Campbell a implicat acuzațiile aduse unui editor britanic comunist pentru ”instigare la revoltă”, ca urmare a publicării unei scrisori provocatoare înaintată membrilor Armatei. Decizia Guvernului MacDonald de a suspenda urmărirea penală a J.R. Campbell, aparent un rezultat al presiunii exercitate de Partidul Laburist din care premierul făcea parte, s-a dovedit a fi un argument de necontestat pentru ca MacDonald să rămână fără funcția de șef al Executivului.

UPDATE. 22.18. Partidul Laburist britanic, aflat în opoziţie, a depus marţi seară, în contextul respingerii acordului privind Brexit-ul de către Camera Comunelor, un proiect privind organizarea unei moţiuni de cenzură la adresa Guvernului Theresa May, anunță aceeași sursă citată mai sus. 

Acordul convenit de guvernul de la Londra și negociatorii de la Bruxelles privind ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană a fost supus marți seara la vot în Parlamentul britanic, după o lungă dezbatere în Camera Comunelor, camera inferioară a forului legislativ.

Pentru ca acordul să fi fost aprobat, Theresa May ar fi avut neovie de 318 voturi, având în vedere că șapte membri ai partidului naționalist irlandez Sinn Fein nu participă, speakerii nu votează, iar cei patru parlamentari care ajută la numătarea voturilor ( cunoscuți sub numele de tellers) nu sunt luați în calcul.

Foto: Facebook/ Parlamentul European, Biroul de Informare în Romania

Detalii legate de procedura de vot în Parlamentul britanic 

Parlamentul a avut trei zile de dezbateri în acest dosar în acest dosar în luna decembrie, înainte ca votul să fie amânat pentru luna ianuarie. Dezbaterea parlamentară a fost reluată pe 9 ianuarie şi s-a încheiat pe 15 ianuarie la ora 19:00 GMT.

Prima dată au fost supuse votului amendamentele la moțiunea guvernului ( privind acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană), după care a fost supusă la vot moțiunea în ansamblul său.

Amendamentele care au primit aprobarea din partea legiuitorilor vor fi incluse în textul final al moțiunii, schimbându-i-se astfel conținutul.

Deşi niciun amendament nu poate fi obligatoriu juridic pentru guvern, este dificilă ignorarea, din punct de  vedere politic, a mendamentelor.

Reamintim faptul că la data de 9 ianuarie, parlamentarii au votat un amendament care limitează cheltuielile țării pentru pregătirile de retragere fără un acord, acestea putând fi făcute numai cu un acord special din partea Parlamentul Marii Britanii. Această înfrângere (303 la 297 de voturi) înseamnă că guvernul are nevoie de aprobarea parlamentară explicită pentru ca țara să părăsească UE fără un acord înainte de a putea utiliza anumite competențe legate de regimul fiscal.

Membrii parlamentului britanic au sprijinit, de asemenea, un amendament privind timpul în care guvernul ar fi trebuit să vină cu un Plan B, în contextul respingerii acordului de retragere. Tradițional, Executivul de la Londra ar fi avut 21 de zile la dispoziție pentru a prezenta detaliile unei alternative.

Potrivit amendamentului adoptat, Theresa May va trebui să revină în trei zile lucrătoare cu un nou plan care cuprinde următorii paşi. Data limită în acest caz va fi sfârşitul zilei de luni, 21 ianuarie.

Luni, premierul Theresa May a făcut un ultim efort frenetic de a convinge parlamentarii să aprobe Acordul Brexit, avertizând că respingerea înţelegerii reprezintă o ”trădare a votului poporului britanic” ce ar putea avea ”consecinţe politice catastrofale”. May i-a mai îndemnat pe parlamentari să aprobe Acordul Brexit ”de dragul naţiunii”.

De altfel, de acest acord depinde și supraviețuirea politică a Theresei May. Reamintim faptul că aceasta s-a confruntat în luna decembrie cu un vot de cenzură din partea propriului partid.

O criză constituțională?

Unii observatori politici opinează că respingerea acordului în Camera Comunelor sau eşecul acestui for legislativ de a găsi o soluţie alternativă reprezintă momentele precursoane ale unei ”crize constituţionale fără precedent”.

Planul B

Premierul Theresa May are la dispoziție trei zile lucrătoare să prezinte Parlamentului britanic un ”Plan B”. Dacă şi acest plan este respins, Londra ar putea solicita o amânare a termenului ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană pentru a oferi Guvernului May timpul suplimentar necesar pentru ratificarea actualului Acord Brexit imediat după ce Downing Street va avea o idee clară despre ce vrea majoritatea din Camera Comunelor.

Dacă acest lucru va avea loc, atunci dosarul Brexit-ului, care revine președinției române a Consiliului Uniunii Europene, va fi gestionat de Finlanda, stat ce succede România de la 1 iulie, în cea de-a doua parte a anului.

Jean-Claude Juncker și-a amânat angajamentele programate pentru astăzi pentru a fi la Bruxelles în eventualitatea unor discuții

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a plecat marţi mai devreme de la Strasbourg, revenind la Bruxelles pentru a fi la sediul Comisiei Europene în timpul votului crucial din Parlamentul britanic privind acordul Brexit-ului.

”Juncker a revenit în această după-amiază la Bruxelles pentru a gestiona situaţia după votul din Camera Comunelor. Este important ca el să fie pregătit la Bruxelles în orele următoare”, a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas.

Juncker urma să participe marţi după-amiază la mai multe dezbateri şi să intervină în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. El avea programată o intervenţie în plenul PE şi cu ocazia prezentării de către premierul Viorica Dăncilă a priorităţilor preşedinţiei române a Consiliului UE, dar în locul său a vorbit Andrus Ansip, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar responsabil cu piaţa unică digitală.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Alegerile europene s-au încheiat în Irlanda: Partidul premierului Leo Varadkar și celelalte formațiuni pro-europene ocupă primele trei locuri în sondaje

Published

on

© Leo Varadkar/ Twitter

Partidul proeuropean al premierului irlandez Leo Varadkar, Fine Gael, se află pe primul loc la alegerile europene desfăşurate vineri în Irlanda, după o campanie dominată de Brexit, indică sondajele efectuate la ieşirea de la urne, potrivit AFP, scrie Agerpres.

Centriştii din Fine Gael (Familia Irlandeză) se situează pe primul loc în două din cele trei circumscripţii electorale (Ireland South şi Midlands-North-West), în timp ce Verzii au câştigat în Dublin.

Exit-poll-urile dau drept câștigător partidul de guvernământ al premierului Leo Varadkar – Fine Gael (PPE), cu 28,7%, urmat de FF (ALDE) cu 15,4% și de Verzi cu 14,8%

Considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene. alegerile europarlamentare încep astăzi, 23 mai, și se vor desfășura până duminică, 26 mai. 427 de milioane de cetățeni europeni cu drept de vot sunt așteptați de joi până duminică la urne în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru alegerile pe care, în urmă cu doi ani, președintele Comisiei Europene le-a intitulat ”intâlnirea europenilor cu democrația” și care vor reprezenta primul pas al unui proces ce va conduce la schimbarea garniturii de lideri din ierarhia principalelor instituţii ale UE până la finalul lui 2019.

Urmăriți și LIVE UPDATE Alegerile continuă în Europa: Cetățenii din Cehia, Letonia, Malta și Slovacia sunt sâmbătă la urne. În Irlanda, partidul premierului Leo Varadkar este dat câștigător în sondaje

Primii dintre cei 427 de milioane de alegători europeni care s-au prezentat la vot sunt britanicii şi olandezii, care au făcut acest lucru joi, 23 mai. În Olanda, potrivit sondajelor, alegerile au fost câștigate de Partidul Laburist al lui Frans Timmermans, candidatul Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene, deși era creditat cu a treia șansă. În Marea Britanie, la o zi după vot, premierul Theresa May și-a anunțat demisia, una independentă de evoluța alegerilor, cât mai curând influențată de imposibilitatea de a ”livra” Brexit-ul până în prezent.

Vineri au votat alegătorii din Irlanda, iar sâmbătă cei din Slovacia, Letonia şi Malta.

În Cehia votul se va desfăşura în două zile, vineri şi sâmbătă.

Restul de 21 de state, inclusiv Germania, Franța și România, vor deschide urnele duminică, 26 mai. În România, alegerile pentru Parlamentul European vor coincide și cu un referendum național organizat pe tema justiției la inițiativa președintelui Klaus Iohannis. Ultimele urne se vor închide în Italia, duminică, la ora 23:00. 

CaleaEuropeană.ro vă ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul celor patru zile ale întâlnirii europenilor cu democrația.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Ambasada Danemarcei în România, ”prognoză” inedită legată de alegerile europene: Va fi o duminică fierbinte. Și după? Posibil să fie mai răcoare

Published

on

©Embassy of Denmark in Romania

Ambasada Danemarcei la București a scris, vineri, pe pagian de Facebook, un mesaj prin care spune că ”va fi o duminică fierbinte”, făcând trimitere la alegerile europarlamentare care vor avea loc în acea zi, precizând că după scrutin este ”posibil să fie mai răcoare”, aluzie la ziua de luni, când vor fi făcute publice rezultatele finale.

Ambasada Danemarcei se numără printre cele 12 semnatare ale scrisorii din 3 aprilie în care acestea au transmis un mesaj public prin care îşi exprimă îngrijorarea pentru integritatea sistemului judiciar românesc şi au chemat Guvernul să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii sau corupţiei.

Alegerile europene în România vor avea loc pe 26 mai, urmând ca luni să fie anunțate rezultatele finale.

Considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare au început la 23 mai, și se vor desfășura până duminică, 26 mai. 427 de milioane de cetățeni europeni cu drept de vot sunt așteptați de joi până duminică la urne în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru alegerile pe care, în urmă cu doi ani, președintele Comisiei Europene le-a intitulat ”intâlnirea europenilor cu democrația” și care vor reprezenta primul pas al unui proces ce va conduce la schimbarea garniturii de lideri din ierarhia principalelor instituţii ale UE până la finalul lui 2019.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Viktor Orban, declarații contradictorii înaintea alegerilor europene. Liderul de la Budapesta îl califică pe Manfred Weber drept un ”lider slab”, dar vrea ”ca PPE să câștige alegerile europene”

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Premierul maghiar Viktor Orbán l-a calificat pe candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, drept un “lider slab”, cu două zile înainte de alegerile europene și la câteva săptămâni după ce și-a retras sprijinul pentru candidatul german la funcția de președinte al executivului de la Bruxelles.

Dacă vrei să fii lider, trebuie să te lupți pentru credințele tale“, a spus Orbán într-un interviu pentru Bild publicat vineri și citat de Politico Europe.

“Din câte văd, Manfred Weber este un om decent, dar nu dorește să lupte pentru propriile sale valori”, a completat premierul Ungariei, cel care va participa alături de ceilalți lideri europeni, marțea viitoare, la Consiliul European informal dedicat unor prime tratative pentru desemnarea liderilor instituțiilor Uniunii Europene.

Prim-ministru maghiar – care face parte din PPE la fel ca Weber – a declarat că „singura diferenţă între Weber şi rivalul său de stânga Frans Timmermans este aspectul fizic”, adăugând că Weber, în opinia sa, „nu mai este un politician conservator”.

Reacțiile lui Orbán în această direcție s-au întețit după ce Manfred Weber s-a numărat printre susținătorii suspendării partidului Fidesz din forurile PPE, pe fondul derapajelor formațiunii premierului Ungariei de la valorile europene. De atunci, s-a speculat intens asupra unei apropieri între Viktor Orbán și Matteo Salvini, vicepremierul populist al Italiei, cel care ar urma să formeze al patrulea cel mai puternic grup din Parlamentul European după alegeri.

Citiți și 
Matteo Salvini i-a propus lui Viktor Orban o alianță a populiștilor cu PPE, principala familie politică european: ”Din 27 mai va fi o altă situaţie pentru Europa şi pentru popoarele Europei”
Premierul Ungariei Viktor Orban își retrage sprijinul politic pentru candidatul popularilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfed Weber: Căutăm un candidat potrivit

”Vreau ca PPE să câştige alegerile pentru Parlamentul European, dar după aceea va exista o dezbatere despre direcţia pe care o va lua”, a mai declarat Orbán, citat și de Agerpres.

În ce priveşte rămânerea partidului său Fidesz în PPE sau intrarea într-o nouă alianţă, acest lucru va depinde doar de PPE, a spus Orban, atrăgând atenţia că ”ne aşteaptă o dezbatere dureroasă”. El a avertizat PPE împotriva unirii forţelor cu stânga, care plănuieşte un ‘socialism european’, al cărui preţ va fi plătit de germani şi de central-europeni.

Orban a afirmat că, în Italia, vicepremierul Matteo Salvini, liderul Ligii, ”face o treabă bună”, iar, după alegeri, toate opţiunile pentru o alianţă cu acesta ar trebui să fie deschise.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending