Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat acordurile de liber schimb și de protecție a investițiilor între Uniunea Europeană și Vietnam, pavând astfel calea creării unui spațiu interregional de liber schimb cu țările ASEAN

Published

on

Parlamentul European a dat undă verde acordurilor de liber schimb și protecția investițiilor între Uniunea Europeană și Vietnam, cel mai cuprinzător și mai ambițios acord de acest tip încheiat vreodată între UE și o țară în curs de dezvoltare, pavând astfel calea stabilirii unui spațiu interregional de liber schimb cu țările ASEAN.

Eurodeputații, reuniți la Strasbourg în prima sesiune plenară după ieșirea Regatului Unit din UE, au ratificat astfel acordul de liber schimb cu Vietnam ”de înaltă calitate bazat pe valori” cu 401 voturi pentru, 192 împotrivă și 40 abțineri, în vreme ce rezoluția care însoțește acordul a fost adoptată cu 416 voturi pentru, 187 împotrivă și 44 abțineri.

 

© captura video ebs

Parlamentul a votat separat, cu 407 voturi pentru, 188 împotrivă și 53 de abțineri, asupra unui acord de protecție a investițiilor prin intermediul unui sistem judiciar format din judecători independenți care vor fi responsabili de soluționarea litigiilor dintre investitori și stat. Rezoluția ce însoțește acordul a fost aprobată cu 406 voturi pentru, 184 împotrivă și 58 abțineri.

© captura video ebs

Acesta reprezintă un model ambițios pentru politica comercială a UE față de economiile emergente, un model negociat în calitate de parteneri, pe picior de egalitate și partajând o agendă și valori comune, pentru a stimula creșterea și ocuparea forței de muncă, pentru a stimula competitivitatea, pentru a combate sărăcia și pentru a consolida reformele structurale, un model pentru realizarea unui parteneriat reciproc avantajos, potrivit unui document al Parlamentului European

Acordul va crea noi oportunități de creștere și dezvoltare de ambele părți. Nu numai că va elimina peste 99 % din taxele vamale pe bunuri, ci va deschide și piețele serviciilor vietnameze către întreprinderile din UE. Conform cifrelor Comisiei Europene, acordul de liber schimb ar putea stimula economia în plină expansiune a Vietnamului cu până la 15 % din PIB, exporturile vietnameze către Europa crescând cu peste o treime.

Astfel, acordurile de liber schimb și protecția investițiilor dintre Uniunea Europeană și Vietnam implică:

– 65 % din exporturile UE către Vietnam vor fi scutite de taxe vamale, iar restul vor fi liberalizate după zece ani, cu câteva excepții. UE va liberaliza 71 % din importurile sale la intrarea în vigoare, iar 99 % vor fi scutite de taxe vamale după șapte ani. Tarifele vor fi eliminate treptat în cursul unor perioade de tranziție, permițând producătorilor să se adapteze.

– interzice discriminarea între mărfurile importate și cele produse intern și interzice adoptarea oricărei interdicții sau restricții privind importul oricărei mărfi, în conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

– întreprinderile comerciale de stat sunt autorizate, dar funcționează în conformitate cu normele OMC.

– mărfurile reprelucrate vor fi tratate în același mod ca și mărfurile noi.

– introducerea și menținerea subvențiilor la export pentru produsele agricole liberalizate de către fiecare parte importatoare vor fi interzise.

– Vietnamul acceptă marcarea originii „fabricat în UE” pentru produse neagricole (cu excepția prduselor farmaceutice). Marcajele de origine referitoare la statele membre ale UE vor continua să fie acceptate.

– regulile de origine incluse în acord urmează abordarea UE și principalele lor caracteristici sunt aceleași cu cele ale regulilor de origine ale SGP al UE, dar conțin o serie de limitări, ținând seama de situația specifică a ambelor părți.

– dispozițiile care abordează barierele din calea comerțului depășesc obligațiile OMC.

– Vietnamul se angajează să aplice aceleași cerințe în materie de siguranță alimentară produselor similare care provin din toate statele membre ale UE. Recunoașterea specifică de către părți a stării de sănătate oficiale, astfel cum a fost acceptată de organizații internaționale precum OIE pentru anumite boli ale animalelor, este inovatoare și va contribui la eliminarea barierelor din Vietnam legate de ESB.

– drepturile de proprietate intelectuală (DPI): Vietnamul va adera la Tratatele OMPI privind internetul (accesul la operele de creație intelectuală și utilizarea acestora pe internet sau alte rețele digitale). Autorii, emițătorii, artiștii interpreți sau executanți și producătorii dobândesc drepturi suplimentare, cum ar fi dreptul de reproducere, de distribuție sau de comunicare către public. Vietnamul va aplica recomandarea OMPI privind protecția mărcilor notorii. Vietnamul s-a angajat să prelungească termenul de protecție pentru desene și modele industriale la 15 ani. Protecția datelor privind produsele farmaceutice (inclusiv produsele biologice) și produsele agrochimice a fost stabilită la cinci ani. Părțile protejează dreptul de proprietate asupra unui soi de plante.

– 169 de indicații geografice europene (IG) vor beneficia de recunoaștere și protecție pe piața vietnameză la un nivel comparabil cu cel al legislației UE. 39 de indicații geografice vietnameze vor fi, de asemenea, recunoscute și protejate ca atare în UE.

– sectorul de servicii și al comerțului cu servicii reprezintă 40 % din PIB în Vietnam. Prin acest acord, Vietnamul depășește angajamentele sale din cadrul OMC și oferă un acces mai bun la o serie de subsectoare de afaceri (de exemplu, servicii de planificare arhitecturală și urbană) și oferă un nou acces pe piață unor sectoare precum curățarea clădirilor, ambalarea, târgurile comerciale și altele. În cadrul serviciilor de învățământ superior, Vietnamul a deschis pentru prima dată servicii transfrontaliere. În sectorul serviciilor financiare, în domeniul titlurilor de valoare, Vietnamul s-a angajat în ceea ce privește accesul la piață și tratamentul național. Vietnamul a deschis atât serviciile de curierat, cât și serviciile poștale, cu excepția celor care fac obiectul serviciului universal și al serviciilor rezervate.

– promovează o serie de norme privind comerțul electronic, cum ar fi interzicerea taxelor vamale pentru transmisiile electronice.

– Vietnamul și UE au convenit asupra unor discipline în conformitate cu normele Acordului privind achizițiile publice (AAP) al OMC. Acest lucru este deosebit de valoros deoarece Vietnamul nu este încă membru al AAP. Capitolul privind achizițiile publice din acordurile de liber schimb și protecția investițiilor realizează un grad de transparență și de echitate procedurală comparabil cu alte acorduri de liber schimb pe care UE le-a semnat cu țări dezvoltate și cu țări în curs de dezvoltare mai avansate.

După aprobarea Parlamentului European, acordul comercial poate fi încheiat de către Consiliu, urmând ca acesta să fie ratificat de către statele membre și Vietnam.

Negocierile dintre UE și Vietnam au început în iunie 2012 și au fost încheiate la 2 decembrie 2015. Cu toate acestea, încheierea formală a acordului a fost amânată de un aviz al Curții Europene de Justiție privind împărțirea competențelor între UE și statele sale membre referitoare la încheierea Acordului de liber schimb UE-Singapore.

Uniunea Europeană și Vietnam au semnat la 30 iunie, la Hanoi, două acorduri comerciale și de investiții în urma unei decizii luate de Consiliul Uniunii Europene, aflat sub președinție română.

Uniunea Europeană este în prezent cel mai mare partener comercial al Vietnamului, după China, și a doua piață de export ca mărime, după SUA.

Exporturile UE în această țară au crescut în ultimii zece ani anual cu o medie de 5-7 %. Cu toate acestea, deficitul comercial al Uniunii cu Vietnamul este relativ ridicat, ajungând la 27 de miliarde de euro în 2018.

Acordul este un pas important în direcția obiectivului final al UE, și anume crearea unui spațiu interregional de liber schimb cu țările ASEAN, Vietnamul fiind, de altfel, al doilea partener comercial al UE ca mărime din regiune, cu un comerț cu mărfuri în valoare de 47.6 miliarde de euro pe an și 3.6 miliarde de euro atunci când vine vorba de servicii.

Împreună cu acorduri similare cu Singapore și Japonia, acesta consolidează relațiile UE cu Asia într-un moment în care este pus în discuție comerțul multilateral bazat pe norme, fiind un semnal puternic împotriva tendințelor protecționiste.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac a vizitat Memorialul victimelor regimului comunist din Estonia: Trebuie să păstrăm vie memoria tuturor celor care au avut de suferit în perioada comunistă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a vizitat Memorialul victimelor regimului comunist de la Tallinn, punctând că este ”nevoie să păstrăm vie memoria tuturor celor care au avut de suferit în perioada comunistă”.

”În contextul de astăzi, când Rusia omoară din nou oameni nevinovați și anexează cu forța teritorii care nu-i aparțin, este important să nu uităm ce s-a întâmplat cu oamenii treziți peste noapte cetățeni sovietici, în urma înțelegerii dintre Hitler și Stalin și parafată de miniștrii lor de externe. Atunci, țările baltice și România au fost direct vizate. Pentru estonieni, letoni, lituanieni, dar și românii din Basarabia și Nordul Bucovinei a început o perioadă de calvar cumplit, odată cu anexarea acestor teritorii la URSS”, a punctat Tomac într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a amintit că ”oamenii de aici au fost supuși unui proces diabolic de deznaționalizare, prin teroare, omoruri în masă, torturi, deportări, arestări și condamnări politice, toate aceste crime fiind coordonate de către Partidul Comunist al URSS cu scopul de a elimina orice formă de disidență în procesul de sovietizare”.

Eurodeputatul ”a rămas profund impresionat cât de impunător” este Memorialul victimelor regimului comunist de la Tallinn, ”ce transmite în esență două mesaje despre soarta celor care au avut de suferit”.

”Prima parte a memorialul este formată dintr-un zid negru și lung ce întruchipează suferința celor peste 75000 de estonieni omorâți, arestați sau deportați în diverse regiuni ale Rusiei. Cea de-a doua parte a Memorialului apare după ce se parcurge această cale plină de durere descrisă pe zidul negru și se pătrunde într-o grădină de meri și albine, un univers în care se împletesc amintirile despre casă și cei dragi”, a descris Eugen Tomac.

În încheierea mesajului, acesta și-a exprimat dezamăgirea că ” la noi statul a uitat prea ușor această pagină tragică, motiv pentru care nici la aceasta oră nu avem un muzeul al victimelor dictaturii comuniste în București”.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

Published

on

© colaj foto ( European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021 - Source: EC - Audiovisual Service)

Comisia Europeană lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele pentru agricultură din Rusia, a fost asigurarea oferită de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în urma unei întrebări adresate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Interpelarea acestuia din urmă vine în contextul în care Rusia, unul dintre cei mai importanți producători mondiali de îngrășăminte agricole de care Europa și Brazilia sunt dependente, i-a îndemnat pe producătorii săi, prin ministrul rus al industriei și comerțului, să-și suspende, cel puțin temporar, expedierea de îngrășăminte.

Pe fondul acestor interdicții a exporturilor de îngrășăminte, atât agricultorii din Europa, cât și din alte țări, au fost și sunt în continuare afectați pentru că nu dispun de cantitățile de îngrășăminte contractate.

Cu toate că momentan există resurse care să acopere necesitățile agricultorilor din România, situația rămâne îngrijorătoare pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei și tensiunilor actuale. Am adresat așadar în urmă cu puțin timp Comisiei Europene, o întrebare cu solicitare de răspuns scris pentru a afla care sunt instrumentele de care dispune Comisia pentru ca necesarul de îngrășăminte pentru agriculturile țărilor europene să fie asigurat în contextul dat”, a explicat Daniel Buda.

În răspunsul său, comisarul european Janusz Wojciechowski a explicat că ”per ansamblu, în acest stadiu, industria îngrășămintelor din UE pare să fie în măsură să deservească fermierii din UE în 2022/2023, dar dat fiind nivelul de incertitudine în această privință, Comisia rămâne foarte atentă la problema respectivă și monitorizează permanent situația”.

”În UE, problema îngrășămintelor este legată mai mult de prețurile ridicate, datorate în special gazelor naturale pentru producția de îngrășăminte azotate, decât de problemele legate de aprovizionarea cu îngrășăminte minerale (fosfați sau potasă) sau de capacitățile de producție. În plus, aplicarea de potasă și de fosfați poate fi redusă temporar fără consecințe semnificative asupra productivității culturilor”, a mai spus oficialul Comisiei Europene.

Acesta a amintit că instituția din care face parte a anunțat în comunicarea sa din 23 martie 2022 privind garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare ”un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro care poate fi utilizat de statele membre pentru a finanța măsuri care să abordeze, printre altele, creșterea costurilor îngrășămintelor. În plus, Cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat , adoptat la aceeași dată, permite statelor membre să introducă măsuri menite să remedieze deficitul de lichidități cu care se confruntă întreprinderile afectate direct sau indirect de perturbarea gravă a economiei cauzată de invadarea Ucrainei de către Rusia”, a mai spus Wojciechowski.

Comisarul european pentru agricultură a conchis dând asigurări că ”monitorizează în mod activ evoluțiile în acest sens, discută cu principalele părți interesate, lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența și evaluează posibilitățile de reducere a utilizării îngrășămintelor prin inovare și printr-o mai bună gestionare a nutriției”.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

Published

on

© colaj foto: European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021

Comisia Europeană ia diverse măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze consecințele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, a fost răspunsul acordat de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, în urma unei interpelări înaintate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Acesta din urmă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor pentru utilajele agricole ca urmare a creșterii prețului oțelului.

Buda relatează într-o postare pe Facebook că McAree Engineering, companie de inginerie, a anunțat că prețurile produselor sale vor crește cu 20 % din cauza scumpirii oțelului.

Astfel, unii producători irlandezi sunt obligați să-și revizuiască ofertele pentru echipamentele și utilajele agricole. Această companie produce și furnizează echipamente de producție a furajelor pentru fermierii din Marea Britanie și Irlanda.

”În al doilea trimestru al acestui an, costul oțelului a crescut cu 540 euro pe tonă față de primul trimestru. Pe parcursul anului 2021, prețul angro al acestuia a crescut cu peste 400 %, un record. Din cauză că Rusia și Ucraina furnizează majoritatea materiilor prime, precum minereul de fier și cocsul, iar Rusia este un exportator major de oțel în sine, costurile producției de oțel sunt la cote maxime. Prețul altor metale necesare pentru producția de oțel, precum nichelul, de asemenea a crescut”, detaliază eurodeputatul.

În contextul dat, Daniel Buda a adresat Comisiei Europene o întrebare cu privire la măsurile luate de instituție pentru a sprijini producția utilajelor agricole.

”În martie 2022, Comisia a adoptat un cadru temporar de criză  care permite statelor membre să acorde ajutoare în sume limitate pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contra-sancțiunile aferente, să asigure faptul că întreprinderile dispun în continuare de lichidități suficiente și să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a prețurilor excepțional de ridicate la gaze și energie electrică”, i-a răspuns comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Acesta a dat asigurări că instituția din care face parte va intensifica ”activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU”.

”La 18 mai 2022, ca răspuns la dificultățile și la perturbările pieței mondiale a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia a prezentat Planul REPowerEU . REPowerEU este un plan de economisire a energiei, de accelerare a producției și implementării de energie curată și de diversificare a surselor noastre de energie. Pentru a spori reziliența industriei și a-i mări competitivitatea, Comisia își va intensifica activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU. În plus, Comisia este conștientă de problema coordonării eforturilor statelor membre pentru asigurarea aprovizionării cu energie la prețuri accesibile a actorilor din industria europeană”, a detaliat Breton.

În încheierea răspunsului său, comisarul european a amintit de platforma pentru reziliența lanțului de aprovizionare, care ajută ”întreprinderile să păstreze, să restructureze sau să înlocuiască lanțurile de aprovizionare existente, să găsească noi parteneri în Europa și să se aprovizioneze cu materiile prime, piesele, componentele și/sau produsele (semi)finite sau serviciile de care au nevoie pentru a-și menține activitatea de producție”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA1 week ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.3 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending