Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat acordurile de liber schimb și de protecție a investițiilor între Uniunea Europeană și Vietnam, pavând astfel calea creării unui spațiu interregional de liber schimb cu țările ASEAN

Published

on

Parlamentul European a dat undă verde acordurilor de liber schimb și protecția investițiilor între Uniunea Europeană și Vietnam, cel mai cuprinzător și mai ambițios acord de acest tip încheiat vreodată între UE și o țară în curs de dezvoltare, pavând astfel calea stabilirii unui spațiu interregional de liber schimb cu țările ASEAN.

Eurodeputații, reuniți la Strasbourg în prima sesiune plenară după ieșirea Regatului Unit din UE, au ratificat astfel acordul de liber schimb cu Vietnam ”de înaltă calitate bazat pe valori” cu 401 voturi pentru, 192 împotrivă și 40 abțineri, în vreme ce rezoluția care însoțește acordul a fost adoptată cu 416 voturi pentru, 187 împotrivă și 44 abțineri.

 

© captura video ebs

Parlamentul a votat separat, cu 407 voturi pentru, 188 împotrivă și 53 de abțineri, asupra unui acord de protecție a investițiilor prin intermediul unui sistem judiciar format din judecători independenți care vor fi responsabili de soluționarea litigiilor dintre investitori și stat. Rezoluția ce însoțește acordul a fost aprobată cu 406 voturi pentru, 184 împotrivă și 58 abțineri.

© captura video ebs

Acesta reprezintă un model ambițios pentru politica comercială a UE față de economiile emergente, un model negociat în calitate de parteneri, pe picior de egalitate și partajând o agendă și valori comune, pentru a stimula creșterea și ocuparea forței de muncă, pentru a stimula competitivitatea, pentru a combate sărăcia și pentru a consolida reformele structurale, un model pentru realizarea unui parteneriat reciproc avantajos, potrivit unui document al Parlamentului European

Acordul va crea noi oportunități de creștere și dezvoltare de ambele părți. Nu numai că va elimina peste 99 % din taxele vamale pe bunuri, ci va deschide și piețele serviciilor vietnameze către întreprinderile din UE. Conform cifrelor Comisiei Europene, acordul de liber schimb ar putea stimula economia în plină expansiune a Vietnamului cu până la 15 % din PIB, exporturile vietnameze către Europa crescând cu peste o treime.

Astfel, acordurile de liber schimb și protecția investițiilor dintre Uniunea Europeană și Vietnam implică:

– 65 % din exporturile UE către Vietnam vor fi scutite de taxe vamale, iar restul vor fi liberalizate după zece ani, cu câteva excepții. UE va liberaliza 71 % din importurile sale la intrarea în vigoare, iar 99 % vor fi scutite de taxe vamale după șapte ani. Tarifele vor fi eliminate treptat în cursul unor perioade de tranziție, permițând producătorilor să se adapteze.

– interzice discriminarea între mărfurile importate și cele produse intern și interzice adoptarea oricărei interdicții sau restricții privind importul oricărei mărfi, în conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

– întreprinderile comerciale de stat sunt autorizate, dar funcționează în conformitate cu normele OMC.

– mărfurile reprelucrate vor fi tratate în același mod ca și mărfurile noi.

– introducerea și menținerea subvențiilor la export pentru produsele agricole liberalizate de către fiecare parte importatoare vor fi interzise.

– Vietnamul acceptă marcarea originii „fabricat în UE” pentru produse neagricole (cu excepția prduselor farmaceutice). Marcajele de origine referitoare la statele membre ale UE vor continua să fie acceptate.

– regulile de origine incluse în acord urmează abordarea UE și principalele lor caracteristici sunt aceleași cu cele ale regulilor de origine ale SGP al UE, dar conțin o serie de limitări, ținând seama de situația specifică a ambelor părți.

– dispozițiile care abordează barierele din calea comerțului depășesc obligațiile OMC.

– Vietnamul se angajează să aplice aceleași cerințe în materie de siguranță alimentară produselor similare care provin din toate statele membre ale UE. Recunoașterea specifică de către părți a stării de sănătate oficiale, astfel cum a fost acceptată de organizații internaționale precum OIE pentru anumite boli ale animalelor, este inovatoare și va contribui la eliminarea barierelor din Vietnam legate de ESB.

– drepturile de proprietate intelectuală (DPI): Vietnamul va adera la Tratatele OMPI privind internetul (accesul la operele de creație intelectuală și utilizarea acestora pe internet sau alte rețele digitale). Autorii, emițătorii, artiștii interpreți sau executanți și producătorii dobândesc drepturi suplimentare, cum ar fi dreptul de reproducere, de distribuție sau de comunicare către public. Vietnamul va aplica recomandarea OMPI privind protecția mărcilor notorii. Vietnamul s-a angajat să prelungească termenul de protecție pentru desene și modele industriale la 15 ani. Protecția datelor privind produsele farmaceutice (inclusiv produsele biologice) și produsele agrochimice a fost stabilită la cinci ani. Părțile protejează dreptul de proprietate asupra unui soi de plante.

– 169 de indicații geografice europene (IG) vor beneficia de recunoaștere și protecție pe piața vietnameză la un nivel comparabil cu cel al legislației UE. 39 de indicații geografice vietnameze vor fi, de asemenea, recunoscute și protejate ca atare în UE.

– sectorul de servicii și al comerțului cu servicii reprezintă 40 % din PIB în Vietnam. Prin acest acord, Vietnamul depășește angajamentele sale din cadrul OMC și oferă un acces mai bun la o serie de subsectoare de afaceri (de exemplu, servicii de planificare arhitecturală și urbană) și oferă un nou acces pe piață unor sectoare precum curățarea clădirilor, ambalarea, târgurile comerciale și altele. În cadrul serviciilor de învățământ superior, Vietnamul a deschis pentru prima dată servicii transfrontaliere. În sectorul serviciilor financiare, în domeniul titlurilor de valoare, Vietnamul s-a angajat în ceea ce privește accesul la piață și tratamentul național. Vietnamul a deschis atât serviciile de curierat, cât și serviciile poștale, cu excepția celor care fac obiectul serviciului universal și al serviciilor rezervate.

– promovează o serie de norme privind comerțul electronic, cum ar fi interzicerea taxelor vamale pentru transmisiile electronice.

– Vietnamul și UE au convenit asupra unor discipline în conformitate cu normele Acordului privind achizițiile publice (AAP) al OMC. Acest lucru este deosebit de valoros deoarece Vietnamul nu este încă membru al AAP. Capitolul privind achizițiile publice din acordurile de liber schimb și protecția investițiilor realizează un grad de transparență și de echitate procedurală comparabil cu alte acorduri de liber schimb pe care UE le-a semnat cu țări dezvoltate și cu țări în curs de dezvoltare mai avansate.

După aprobarea Parlamentului European, acordul comercial poate fi încheiat de către Consiliu, urmând ca acesta să fie ratificat de către statele membre și Vietnam.

Negocierile dintre UE și Vietnam au început în iunie 2012 și au fost încheiate la 2 decembrie 2015. Cu toate acestea, încheierea formală a acordului a fost amânată de un aviz al Curții Europene de Justiție privind împărțirea competențelor între UE și statele sale membre referitoare la încheierea Acordului de liber schimb UE-Singapore.

Uniunea Europeană și Vietnam au semnat la 30 iunie, la Hanoi, două acorduri comerciale și de investiții în urma unei decizii luate de Consiliul Uniunii Europene, aflat sub președinție română.

Uniunea Europeană este în prezent cel mai mare partener comercial al Vietnamului, după China, și a doua piață de export ca mărime, după SUA.

Exporturile UE în această țară au crescut în ultimii zece ani anual cu o medie de 5-7 %. Cu toate acestea, deficitul comercial al Uniunii cu Vietnamul este relativ ridicat, ajungând la 27 de miliarde de euro în 2018.

Acordul este un pas important în direcția obiectivului final al UE, și anume crearea unui spațiu interregional de liber schimb cu țările ASEAN, Vietnamul fiind, de altfel, al doilea partener comercial al UE ca mărime din regiune, cu un comerț cu mărfuri în valoare de 47.6 miliarde de euro pe an și 3.6 miliarde de euro atunci când vine vorba de servicii.

Împreună cu acorduri similare cu Singapore și Japonia, acesta consolidează relațiile UE cu Asia într-un moment în care este pus în discuție comerțul multilateral bazat pe norme, fiind un semnal puternic împotriva tendințelor protecționiste.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș acuză Polonia de represiuni împotriva comunității LGBTI: Este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș a acuzat sâmbătă, într-o postare pe Twitter, autoritățile din Polonia de represiune împotriva comunității LGBTI și a comparat această politică cu atacurile la adresa minorităților care se desfășoară în Rusia.

“Este inacceptabil ca în anul 2020, populația LGBTI să se teamă din nou de persecuții în Polonia. Atacarea activiștilor LGBTI este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia”, a scris Cioloș, făcând trimitere la poziția grupului politic pe care îl conduce în Parlamentul European.

“Cetățenii polonezi sunt cetățeni UE, iar Renew Europe va acționa neîncetat în apărarea drepturilor lor fundamentale”, a completat președintele Renew Europe.

Mii de persoane au protestat sâmbătă în toată Polonia în semn de solidaritate cu comunitatea LGBT, precum şi împotriva brutalităţii poliţiei, după arestarea unei activiste a acestei minorităţi la Varşovia şi reţinerea a 48 de protestatari care au încercat să se opună acestei arestări, transmite AFP.

Cea mai mare demonstraţie a avut loc în centrul Varşoviei, unde s-au adunat câteva mii de persoane, dintre care mai mulţi purtau steaguri sau umbrele în culorile curcubeului.

Doar 29% din polonezi susţin căsătoria homosexuală, potrivit unui sondaj realizat de institutul CBOS în 2019.

În timpul campaniei electorale pentru scrutinul prezidenţial din iulie, conservatorii aflaţi la guvernare în Polonia, o ţară profund catolică, au folosit pe scară largă retorica anti-LGBT provocând proteste din partea instituţiilor internaţionale.

Preşedintele conservator Andrzej Duda, care a fost reales, a comparat “ideologia LGBT” cu “neo-bolşevismul”. La depunerea jurământului de către acesta joi în parlament, parlamentarii de stânga au purtat culorile steagului curcubeu, devenit o emblemă anti-guvernamentală în Polonia, în special în ultimele luni.

De altfel, Comisia Europeană a refuzat recent să acorde fonduri europene din cadrul unui program european care stimulează înfrățirile între orașe unui număr de șase localități poloneze care au adoptat rezoluții anti-LGBT.

Continue Reading

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu: Trebuie lansată o dezbatere națională în ce măsură România își permite să acceseze planul de relansare Next Generation EU

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu (Pro România, S&D) consideră că în România este nevoie de o dezbatere naţională pentru a se stabili priorităţile şi pentru a se vedea în ce măsură ţara noastră îşi permite să acceseze creditele oferite prin pachetul extraordinar de redresare, cunoscut sub denumirea Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro.

“Din cauza acestei pandemii care afectează toate statele membre, pe lângă cadrul financiar anual 2021-2027 s-a mai creat un fond pentru redresare şi rezilienţă, Next Generation EU, pentru viitorul general, iar modul în care va funcţiona acesta încă nu s-a stabilit, nu s-au stabilit normele, urmează să fie depuse în Parlamentul European. Eu sunt raportor la acest instrument pentru toate cele 27 de ţări, fără Marea Britanie care a părăsit UE, este vorba despre 750 miliarde de euro. Noi am sperat că cei mai mulţi bani prin acest instrument vor veni prin granturi, dar ştitţi bine că ţările dezvoltate au dorit ca partea de împrumuturi să fie mult mai mare decât grantul. Şi aici lansez o provocare pentru că trebuie lansată o dezbatere naţională în ce măsură România îşi permite să mai amaneteze viitorul, mai ales că deja s-a împrumutat foarte mult. Sigur că împrumuturile care vor veni prin acest mecanism vor fi negociate de Comisia Europeană cu o dobândă mai mică decât o fac statele membre, dar şi aşa tot vor trebui plătite”, a declarat, pentru Agerpres, Corina Creţu.

Parlamentarul european, fost comisar european, a arătat că aceste fonduri nu vor fi alocate până când ţările nu îşi vor prezenta la Bruxelles proiectele concrete, inclusiv cele referitoare la impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură.

“Ceea ce este important este că niciunul dintre aceşti bani din acest fond nu au venit şi nu vor veni până când nu se va prezenta la Bruxelles un program al României şi al fiecărei ţări în funcţie de priorităţi, de necesităţi, de proiecte concrete, inclusiv legate de impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură. De aceea spuneam, la Comisia Europeană nu sunt depuse proiecte majore, nici măcar autostrada Târgu Mureş-Iaşi nu este depus. E cumva trist, pentru că mi-e foarte frică să nu ne trezim ca în situaţia actuală, am avut peste 30 de miliarde şi suntem în 2020, deci pentru perioada 2014-2020 nu s-au cheltuit mai mult de 30%. Nu banii sunt problema, ci lipsa proiectelor mature şi riscul de a pierde aceşti bani, iar după aceea lumea să spună că Uniunea Europeană nu ne dă. Nu, banii sunt prevăzuţi la Bruxelles şi pentru spitalele regionale, şi pentru autostrăzi, au fost consfinţite sumele prin programele operaţionale, toate aceste programe vor fi atent monitorizate şi până acum nu ştim, cel puţin public, care este lista de proiecte în baza căror se vor cheltui cele 80 de miliarde de euro (pentru cadrul financiar 2021-2027- n.r.). Fac un apel la transparenţă şi la o dezbatere naţională despre priorităţile României. Este o şansă istorică, dar care poate fi valorificată doar dacă se face o echipă de negociere, de profesionişti, care să elaboreze proiecte concrete”, a subliniat Corina Creţu.

Potrivit europarlamentarului, în lunile septembrie-octombrie Guvernul României ar trebui să prezinte Comisiei Europene acest plan pentru accesarea pachetului Next Generation EU, fiindcă se va merge pe ideea primul venit-primul servit şi a afirmat că “banii nu sunt totul, dacă nu avem capacitatea de a-i folosi”.

La ultimul Consiliu European, România a negociat o sumă de aproximativ 80 de miliarde de euro pe cadrul financiar anual 2021-2027. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

S&D

Explozii la Beirut: Socialiștii europeni salută sprijinul UE pentru Liban și afirmă solidaritatea cu poporul libanez

Published

on

© PES/Flickr

Partidul Socialiștilor Europeni își exprimă solidaritatea cu familiile victimelor, cu poporul libanez și cu autoritățile din Liban, după ce explozia oribilă din Beirut a curmat mai mult de 100 de vieți, a rănit mii de oamenii și a lăsat sute de mii de persoane fără adăpost, informează un comunicat al PES.

De asemenea, PES salută răspunsul rapid din partea Uniunii Europene prin activarea mecanismelor sale de urgență.

“Această țară mică merită sprijin mare în momentele atât de dificile. Uniunea Europeană ar trebui să continue să ajute Libanul prin înțelegerea rapidă a nevoilor și prin acordarea de asistență vitală cetățenilor din Beirut și autorităților libaneze. PES apreciază reacția la timp a Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell, care la doar câteva ore după explozie a început să mobilizeze resursele Uniunii pentru a oferi sprijin Libanului”, a declarat Serghei Stanishev, președintele PES.

De asemenea, PES salută eforturile lucrătorilor medicali și din domeniul serviciilor de urgență și de salvare, dar și pe cele ale organizațiilor internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății și Crucea Roșie.

Socialiștii și democrații europeni speră că investigarea acestui eveniment tragic îi va aduce în fața justiției pe cei responsabili.

“Libanul a fost lovit de criza COVID, oferind adăpost aproape unui milion de refugiați. Acum, această explozie oribilă adaugă și mai multă presiune asupra autorităților locale din domeniul sănătății. Un sprijin suplimentar din partea Uniunii Europene și a organizațiilor internaționale este vital”, a completat Stanishev.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending