Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, a interpelat Comisia Europeană pentru a afla care sunt instrumentele de care dispune aceasta pentru a proteja culturile în contextul reducerii semnificative a pesticidelor.

Demersul său vine în contextul în care reprezentanții Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România au analizat situaţia produselor de protecţie a plantelor pentru cele mai importante culturi, pentru boli şi dăunători specifici, evidenţiind pierderile majore de producţie înregistrate în absenţa acestor soluţii.

Protejarea culturilor de atacul bolilor şi dăunătorilor a devenit din ce în ce mai dificilă în contextul reducerii numărului de soluţii disponibile pe piaţa europeană.

În prezent, mai sunt disponibile 30 %-40 % din produsele de uz fitosanitar. Specialiștii evidențiază problemele majore legate de reducerea acestor tipuri de soluții, dând ca exemplu culturile de cereale păioase, care ocupă astăzi cea mai mare suprafaţă cultivată a ţării, aproximativ 2,6-2,7 milioane de hectare.

Pentru a ajunge la maturitate, cerealele păioase petrec aproximativ zece luni în câmp şi sunt expuse unui număr foarte mare de agenţi patogeni.

Controlul chimic al acestor patogeni reprezintă cea mai eficientă armă, toate celelalte măsuri agrotehnice de control având rolul de a reduce atacul agenţilor patogeni fără a-i putea controla efectiv.

În răspunsul pe care i l-a oferit eurodeputatului Daniel Buda, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a subliniat că UE ia măsuri pentru a reduce dependența de pesticide, în scopul de a spori sustenabilitatea agriculturii.

”Sunt planificate, în cadrul programului <<O formare mai bună pentru o hrană mai sigură>> al Comisiei, activități specifice de formare care urmăresc îmbunătățirea cunoștințelor necesare în statele membre pentru a evalua cererile referitoare la microorganisme. În urma proiectelor Orizont 2020, Orizont Europa va continua să finanțeze proiectele de cercetare și inovare, pentru a permite o protecție a plantelor mai sustenabilă. În fine, Comisia a anunțat o măsură de politică privind plantele obținute cu ajutorul anumitor tehnici genomice noi care ar putea contribui la un sistem agroalimentar mai sustenabil”, i-a transmis oficialul european eurodeputatului român.

Kyriakides a amintit de ”raportul privind evaluarea REFIT a legislației în domeniul pesticidelor” care a relevat că ”numărul substanțelor active aprobate în UE în anul 2018 a fost mai ridicat decât cel din 2011 și că numărul de produse de protecția a plantelor autorizate a crescut la rândul său în majoritatea statelor membre. Totodată, sunt în curs de prelucrare 61 de cereri de aprobare a unor noi substanțe active, majoritatea dintre acestea referindu-se la microorganisme și la alte substanțe estimate a prezenta un risc scăzut”.

”Astfel cum se menționează în Strategia <<De la fermă la consumator>>, Comisia ia măsuri pentru a reduce dependența de pesticide, în scopul de a spori sustenabilitatea agriculturii. Activitatea de pregătire aflată în curs referitoare la revizuirea Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor va cuprinde evaluarea mai multor opțiuni, concentrându-se îndeosebi pe promovarea utilizării combaterii integrate a dăunătorilor, cu accent pe alternativele care nu implică substanțe chimice. Pentru primul trimestru al anului 2022 se are în vedere o propunere legislativă de revizuire a directivei sus-menționate. Cerințele în materie de date și metodologiile de evaluare a microorganismelor sunt revizuite pentru a se accelera procesul de introducere pe piață a acestora”, i-a detaliat comisarul european pentru sănătate europarlamentarului Daniel Buda.

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, a adresat Comisiei Europene o întrebare pe marginea utilizării în mod abuziv a etichetei de produs ecologic de către anumite companii.

”Cu puțin timp în urmă, am adresat Comisiei Europene o întrebare pe marginea utilizării în mod abuziv a etichetei de produs ecologic de către anumite companii. Comisia Europeană și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor au publicat rezultatele unei verificări amănunțite a site-urilor web, un exercițiu care se efectuează anual pentru a se identifica încălcări ale legislației UE în materie de protecție a consumatorilor pe piețele online. În urma acestei verificări, a fost semnalată o problemă des întâlnită, și anume faptul că firmele își atribuie merite extinse în materie de practici verzi, care nu se regăsesc și în realitate”, a precizat Buda într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a explicat că în ”42% dintre cazurile în care a fost analizată folosirea cuvântului <<ecologic>> în diverse sectoare de activitate, cum ar fi confecțiile, produsele cosmetice și echipamentele de uz casnic, afirmațiile au fost exagerate, false sau înșelătoare. Astfel de practici pot fi calificate drept practici comerciale neloiale în temeiul normelor UE. Amploarea dezinformării ecologice a crescut, pe fondul tendinței consumatorilor de a alege produse ecologice”, a semnalat eurodeputatul român.

În acest context, Daniel Buda a solicitat Comisiei Europene să îi transmită care sunt ”instrumentele de care dispune în vederea unei sancționări mai aspre a acestor tipuri de practici comerciale neloiale și cum se poate asigura Comisia că produsele denumite <<ecologic>> respectă într-adevăr standardele impuse la nivelul UE”.

În răspunsul primit din partea comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, eurodeputatul român a fost informat că ”Directiva privind practicile comerciale neloiale interzice o serie de practici comerciale înșelătoare, inclusiv practicile care pot induce în eroare consumatorul în legătură cu natura unui produs”.

”Directiva privind practicile comerciale neloiale interzice o serie de practici comerciale înșelătoare, inclusiv practicile care pot induce în eroare consumatorul în legătură cu natura unui produs și cu impactul său asupra mediului. În cazul încălcării dispozițiilor naționale de transpunere a directivei, statele membre trebuie să prevadă sancțiuni care trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive. Modificările recente aduse directivei vizează consolidarea în continuare a normelor privind sancțiunile. În plus, Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului garantează că statele membre cooperează în mod eficient atunci când un comerciant încalcă drepturile consumatorilor în mai multe state membre. Comisia coordonează acțiunile de asigurare a respectării legislației la nivelul UE întreprinse de autoritățile naționale de protecție a consumatorilor pentru a combate practicile care dăunează unei mari majorități a consumatorilor din UE”, i-a răsuns comisarul Didier Reynders eurodeputatului Daniel Buda.

Oficialul Comisiei Europene a explicat că ”instanțele judecătorești naționale sau autoritățile administrative responsabile cu punerea în aplicare a directivei trebuie să stabilească dacă Directiva 2005/29/CE a fost sau nu încălcată într-un anumit caz, pe baza tuturor circumstanțelor și faptelor cazului. Comercianții trebuie să dispună de dovezi în sprijinul afirmațiilor lor și să le furnizeze autorităților competente însărcinate cu asigurarea respectării legislației în cazul în care afirmația este contestată. În prezent, Comisia lucrează la actualizarea orientărilor sale privind aplicarea Directivei 2005/29/CE”, detaliază Reynders.

”Inițiativa privind capacitarea consumatorilor în cadrul tranziției verzi, anunțată în Noua agendă privind consumatorii, urmărește, printre altele, să abordeze în mod specific practicile comerciale neloiale asociate cu „dezinformarea ecologică”. Se preconizează că alte aspecte ale acestei practici vor fi abordate de alte inițiative relevante în curs de pregătire, în special inițiativa privind mențiunile <<ecologic>>”, conchide comisarul european pentru justiție în răspunsul oferit vicepreședintelui Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Daniel Buda.

Europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, a discutat în calitate de membru al Comisiei privind Protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European, cu dr. Vidmantas Paulauskas, director adjunct al Serviciului de stat responsabil de sectoarele alimentar și veterinar din Lituania, privind urmărirea prin GPS a transporturilor de animale.

Daniel Buda i-a adresat o serie de întrebări pe marginea experienței Dr.ului Vidmantas privind următoarele subiecte: mecanismele de sprijin pentru transportatorii de animale vii din Lituania, accesul autorităților la sistemul de GPS al transportatorilor de animale, relațiile comerciale cu statele terțe, dar și perioada de transport a vițeilor tineri.

„Mulțumesc, domnule Vidmantas pentru expunerea dvs., pentru propunerile pe care le-ați înaintat pe care le consider oportune și care ar trebui implementate de către statele membre. Am câteva întrebări pe care aș dori să vi le adresez privind transportatorii din Lituania. În cadrul acestei comisii, dorim să vedem și exemple de bună practică. Transportatorii de animale vii din Lituania au anumite mecanisme de sprijin astfel încât aceștia să își îmbunătățească capacitatea de transport, în sensul de dotare a mașinilor cu sisteme de ventilație, de hrănire, etc.? Statul lituanian i-a sprijinit într-o anumită formă pe aceștia? Spuneați că ar fi bine ca autoritățile să aibă acces la sistemele de GPS ale mașinilor care transportă animalele pentru a verifica și autoritățile condițiile în care sunt transportate animalele. Ați precizat, de asemenea, că s-a eliminat avertismentul pentru încălcări ale legislației, trecând direct la sancționare, o propunere pe care o voi înainta și eu. Nu aveți posibilitatea în Lituania să modificați legislația pentru a permite accesul la sistemele de GPS? Dumneavoastră aveți o funcție publică și aș dori să știu de ce nu s-a făcut acest lucru, care au fost barierele întâmpinate.

În momentul revizuirii Regulamentului 1/2005, autoritățile ar trebuie să aibă acces la aceste sisteme de GPS pentru mașinile care transportă animale pentru a le putea urmări de la locul de încărcare până la locul de debarcare. De asemenea, având în vedere că aveți multe relații comerciale cu țările din afara UE, ați avut discuții cu actorii responsabili din aceste țări receptoare privind condițiile de bunăstare? Dacă ați avut discuții, care a fost rezultatul acestor discuții? Mă interesează să vedem modul prin care noi putem condiționa transportul de animale vii către state terțe de respectarea condițiilor de bunăstare.

Mai mult, în această Comisia, în calitate de teoreticieni, alții și teoreticieni și practicieni, vorbim de creșterea vârstei pentru animelele tinere, viței în special, înainte de transport. Aș dori să vă întreb, dacă ați avut discuții cu fermierii din Lituania, legat de durata de așteptare a animalelor tinere la ferme până la înțărcare. Stimați colegi, când discutăm de luare unei decizii la Bruxelles sau de către guvernele statelor membre, trebuie să fim atenți deoarece fermierii trebuie să aibă capacitatea de a păstra acei viței în fermele lor având în vedere că este nevoie de diferite tipuri de instalații, de o anumită temperatură, de o serie de condiții. Dacă venim și impunem fermierilor să își țină mai mult fermierii, 2- 3 săptămâni, trebuie să le oferim și posibilitatea de a-și achiziționa acele instalații. Nu poți veni cu o decizie fără să iei în considerare toate implicațiile, toate etapele, de la momentul în care vițelul este fătat până când este scos de pe poartă. În această perioadă, vițelul respiră, mănâncă, bea apă, bea lapte și atunci sigur, trebuie să ne asigurăm că fermierii sunt pregătiți cu astfel de instalații pentru ca ei să poată să facă față la aceste cerințe. Mulțumesc.

Răspunsul Dr. Vidmantas Paulauskas, director adjunct al Serviciului de stat responsabil de sectoarele alimentar și veterinar, Lituania

„Mulțumesc, domnul Buda, pentru aceste întrebări de ordin practic. Am să încep cu problema GPS-ului. Mă uit la Regulamentul nr.1/2005 și acolo văd că există posibilitatea legală de a desfășura un asemenea sistem. Ar trebuie aduse câteva clarificări în cadrul regulamentului pentru a fi mai clar că putem din punct de vedere tehnic avea acces la sistemele GPS instalate pe autovehicule. Pentru a urmări vehiculele, ar putea exista un birou centralizat. Ce facem cu companiile de transport care au sediu în alt stat membru, Estonia, Letonia? În acest caz, nu vom avea posibilitatea de a urmări sistemul GPS, din punct de vedere practic, e foarte dificil, ar trebui ca cineva să călătorească în acel stat membru pentru a căpăta accesul. Din acest motiv, noi propunem înființarea unui sistem unic la nivel european de urmărire a sistemelor GPS. Fiecare transportator, trebuie să se conecteze la acest sistem unic și ar putea exista o autoritate europeană care să urmărească traseul vehiculelor. Există sisteme prin care sunt înregistrate mișcările animalelor. Am putea adapta aceste sistem printr-un modul suplimentar care să se ocupe de urmărirea vehiculelor. Asta se poate face doar în cazul unor modificări aduse reg. 1/2005.

În cazul țărilor terțe, Lituania exportă animale către Israel, de exemplu. Avem contacte cu autoritățile israeliene. În general, suntem informați cu privire la starea animalelor de sănătate sau dacă au există probleme pe traseu. Cu statele din fosta URSS, lucrurile se complică. Azerbaijan, Kazakhstan și altele, sunt țări cărora le cerem o listă certificată a traseelor și locurilor de repaos, dar nu am primit niciodată răspuns la solicitările. Nu avem nicio garanție că transporturile se desfășoară în aceleași condiții de siguranță, de bunăstare. Nu avem niciun fel de informații. Comisia Europeană ar putea poate să pună un pic de presiune pe anumite țări pentru că nevoie de o abordare mai amplă, ai globală care să ne permită să avem informații mai precise. Nu o să stăm să ne uităm pe google maps, avem nevoie de informații oficiale.

În legătură cu transportatorii, avem multe contacte în care aceștia s-au plâns de anumite probleme. Există o diferență mare între fermele mari și fermele mici, au sisteme diferite de creștere. Avem nevoie de un consiliu care să ne sfătuiască mai exact, momentul începând cu care un animal poate fi transportat. Nu avem un mecanism de sprijin pentru fermierii care acceptă să țină animalele mai mult la fermă până când acestea sunt în măsură să călătorească. Fermierii vor să vândă vițeii cât mai repede, aceștia nereprezentând o prioritate pentru ei. În loc să îi păstreze și să îi mai hrănească câteva săptămâni, preferă să îi vândă. Transportatorii sunt de acord că trebuie revizuit sistemul de transport al animalelor vii, că este nevoie de achiziția de vehicule mai moderne, dar nu se acordă sprijin de niciun fel transportatorilor. Acestea ar fi răspunsurile pentru domnul Buda.

Regulamentul 1 din 2005 trebuie revizuit. Noi sprijinim foarte mult inițiativa de a avea o platformă privind bunăstarea animalelor. Salutăm o posibilă rețea a șefilor serviciilor veterinare care ne ajută să asigurăm bunăstarea animalelor.
În ceea ce privește Lituania, una dintre priorități este aceea de a ne îmbunătăți controalele în fiecare an. O mare parte a bovinelor din Lituania sunt exportate în afara statelor UE. Există și sancțiuni în momentul în care se constată neajunsuri în timpul transportului, iar dacă observăm că nu se respectă bunăstarea animalelor, putem aplica codul penal. Noi considerăm că ar trebui să existe un sistem mai bun de monitorizare a transportatorilor.

Nu există o listă validată și precisă a punctelor de odihnă și nicio metodă bună de a rezolva problemele în timpul transportului spre state din afara UE. Există și provocări de comunicare cu statele din afara UE, uneori, nu există deloc comunicare. O altă problemă ține de cadrul de reglementare, lipsește claritate aici pentru situațiile în care animalele se transporta pe vas si după pe cale rutieră. Animalele trec prin mai mult stres în timpul tranzitului.

Trebuie să revizuim cerințele de vârstă pentru transportul animalelor. E nevoie de un sistem gps unificat pentru a monitoriza în timp real călătoriile și a se putea efectua controale. Ar trebui să îmbunătățim lista punctelor de odihnă, trebuie să redefinim cerințele de vârstă pentru bovine.”