Eurodeputatul Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, afirmă că legislația din România privind transportul animalelor vii este un exemplu de bune practici la nivel european și susțineaplicarea posibilitatea aplicării acesteia la nivelul întregii Uniuni Europene, conform unui mesaj pe Facebook. 

Daniel Buda a participat miercuri după-amiază, în cadrul Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European, la un schimb de opinii cu Comisarul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală,  Janusz Wojciechowski, căruia i-a adresat o întrebare privind posibilitatea preluării normelor din România privind transportul animalelor vii la nivelul UE.

„Domnule Comisar, este foarte clar că nu avem posibilitatea de a stopa sau diminua aceste transporturi deoarece sunt state membre ale UE care sunt dependente de transportul animalelor vii la vârste fragede și vă dau exemplul statului meu, România unde, din nefericire, nu avem posibilitatea să ne creștem purceii de lapte, iar România este nevoită să importe tot efectivul de porci de lapte din afara țării, de la sute sau mii de km. La fel este situația și legat de puii de o zi. În același timp, există sisteme de creștere la nivelul UE unde există ferme organizate pe creșterea animalelor tinere, până la etapa în care acestea sunt sacrificate la abator. Prin urmare, va trebui să vedem ce facem în această situație. În același timp, avem situații de transporturi în afara UE unde, și aici, sunt destule voci care spun că trebuie să oprim aceste transporturi. Sigur, dacă dorim să falimentăm fermierii, putem opri aceste transporturi. Dar nu cred că putem permite, ca decidenți politici, la nivel european, să facem acest lucru deoarece sunt state care nu acceptă, din cauza religiei, decât animale vii. Aici mă refer la țările arabe, care practică importuri din România, din Spania, în special miel sau vită. Trebuie să vedem care este situația și vă dau un exemplu în România, unde am avut un incident nefericit și profund regretabil, în portul din Constanța, unde un transport s-a scufundat din cauza unor erori umane. Atunci am venit cu o legislație destul de severă în această direcție, în care am impus operatorilor care fac astfel de transporturi, să asigure standarde de bunăstare pe toată durata transporturilor, indiferent de temperaturile de afară. Vă întreb, domnule Comisar, apreciați că este posibil să facem acest lucru la nivelul întregii UE și anume de a se asigura standarde pe toată durata transportului? Vă întreb, domnule Comisar, dacă această legislație prezentă în România poată să fie aplicată la nivelul întregii UE?”

Potrivit răspunsului dat de comisarul european pentru agricultură, punerea în aplicare a unor astfel de norme la nivelul întregii UE se poate face doar în urma unei evaluări, care este deja în pregătire la nivelul Comisiei. 

„Ați adus în discuție un subiect extrem de important, și anume dacă este posibil să punem în aplicare acest lucru la nivelul întregii UE. Vom avea o evaluare care va include și prevederi privind bunăstarea animalelor și această evaluare include și schimbul de bune practici. Dacă vom stabili că există bune practici pe care ar trebui să le punem în aplicare și în restul statelor membre, atunci CE este ferm angajată să îmbunătățească mecanismele”, a răspuns Janusz Wojciechowski.

Parlamentul European solicită o revenire rapidă la o zonă Schengen complet funcțională, dar și aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în România și Bulgaria, declară eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), după reuniunea Comisiei pentru Afaceri Juridice, în care a avut loc o dezbatere pe marginea rezoluției Parlamentului European privind situația din spațiul Schengen în urma pandemiei de COVID-19.

Potrivit rezoluției, Parlamentul European își exprimă îngrijorarea cu privire la situația actuală în ceea ce privește controalele la frontiera internă introduse de atâtea state membre, precum și diferitele alte măsuri luate, care includ închiderea completă sau parțială a frontierelor sau închiderea acestora la un anumit tip de călători, inclusiv cetățeni ai UE sau resortisanții țărilor terțe cu reședința pe teritoriul statelor membre, deoarece impactul acestor măsuri asupra cetățenilor și întreprinderilor, asupra turismului este unul major.

În acest context, Daniel Buda transmite că,eurodeputații consideră că „o revenire rapidă la o zonă Schengen complet funcțională este de cea mai mare importanță și depinde atât de voința politică a statelor membre, cât și de angajamentul lor de a coordona măsurile în cadrul acquis-ului Schengen”.

De asemenea, eurodeputatul explică că în rezoluția amintită, Parlamentul European solicită Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile pentru a finaliza integrarea Schengen cu toate statele membre ale Uniunii și aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în România și Bulgaria cât mai curând posibil, tinând cont că cele două state îndeplinesc toate condițiile tehnice cerute de Bruxelles. În caz contrar, refuzul nedrept de accepta accesul celor două state în acest spațiu este de natură să ducă la creșterea populismului și extremismului în regiune, atenționează Daniel Buda. 

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) a subliniat în cadrul conferinței „Împreună în UE: Impactul bugetului UE asupra viitorului Europei” că fiecare stat membru trebuie să respecte valorile Uniunii Europene astfel încât să beneficieze de banii europeni disponibili în viitorul buget al UE pentru perioada 2021-2027.

De asemenea, deputatul european a subliniat necesitatea de pregătire a unui volum mare de proiecte la nivel național pentru ca România să beneificieze la maxim de banii europeni din planul de reziliență.

„Este extrem de important ca la nivel național să se pregătească programele necesare. România trebuie să creeze condițiile necesare pentru ca cele 4,5 milioane de români din străinătate să se întoarcă acasa. Depopularea masivă creează probleme majore pentru a asigura forță de muncă necesară. Acești bani trebuie foarte bine folosiți, începând cu probleme de infrstructură”, a transmis Daniel Buda în cadrul conferinței.

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este cel mai mare instrument financiar din istoria Uniunii Europene – 672,5 mld. de euro în total, 30 de mld. de euro pentru România.