Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție prin care condamnă situația din R. Moldova. Eurodeputații solicită suspendarea sprijinului bugetar

Published

on

Europarlamentarii reuniți în sesiune plenară la Strasboug au adoptat astăzi, cu largă majoritate, Rezoluția referitoare la criza politică din Moldova ca urmare a invalidării alegerilor locale de la Chișinău prin care se solicită Comisiei Europene ”să suspende orice plăți prevăzute de asistență macrofinanciară (AMF) pentru Moldova”, dar și ”sprijinul bugetar pentru Moldova, utilizând precedentul din iulie 2015, când o astfel de suspendare a avut loc în urma crizei bancare”.

În document mai este precizat că ”mecanismul de suspendare a sprijinului bugetar al UE ar trebui să fie aplicat ca o reacție la invalidare alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului și că acesta ar trebui să includă o listă de condiții care trebuie să fie îndeplinite de către autoritățile moldovene, printre care să se numere validarea alegerilor din Chișinău și derularea de investigații orientate spre rezultate concrete și complet transparente, precum și recuperarea activelor și urmărirea penală a făptașilor, în caz de fraudă”.

În documentul care a primit 343 de voturi ”pentru”, 35 de voturi ”împotrivă” și 160 de abțineri, europarlamentarii și-au reiterat ” îngrijorarea cu privire la concentrarea puterii politice și economice în mâinile unui grup restrâns de persoane, deteriorarea statului de drept, a standardelor democratice și a respectării drepturilor omului, politizarea excesivă a instituțiilor statului, corupția sistemică, anchetarea insuficientă a fraudei bancare din 2014, și pluralismul limitat al mijloacelor de informare în masă”, exprimându-și îngrijorarea  ”cu privire la lipsa de independență a sistemului judiciar, și în special față de cazurile de justiție selectivă folosite ca instrument pentru a exercita presiune asupra opozanților politici”.

Foto: Siegfried Muresan/ Facebook

Parlamentul European atrage, de asemenea, atenția asupra faptului că ”opozanții politici și avocații lor sunt persecutați de autoritățile moldovene prin acuzații și procedurile penale inventate”. ”Procedând astfel, autoritățile încalcă statul de drept și drepturile oponenților politici și avocaților”, este menționat în rezoluție.

În rezoluţie este exprimată şi solidaritate cu miile de protestatari, dar şi profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea standardelor democratice în Republica Moldova şi recunoaşte că decizia instanţelor, care au fost deja de mai multe ore menţionate ca fiind influenţate şi conduse politic, reprezintă un exemplu de capturare a statului şi a unei crize extrem de profunde a instituţiilor din Republica Moldova.

În încheiere, Legislativul european reunit în sesiune plenară la Strasbourg solicită autorităților moldovene să respecte principiile internaționale și cele mai bune practici și să garanteze un mediu propice pentru societatea civilă”.

Liderii a trei partide ale opoziției proeuropene din Republica Moldova – Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate – PAS) Andrei Năstase (Partidul Paltforma Demnitate și Adevăr – PPDA) și Viorel Cibotaru (Partidul Liberal Democrat din Republica Moldova – PLDM) au plecat luni la Bruxelles pentru a prezenta în Parlamentul European rezoluția aprobată duminică de protestatarii care au mainifestat împotriva guvernării în piața centrală din capitala Chișinău.

Maia Sandu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate şi câştigătorul recentelor alegeri la primăria Chişinăului, dar al cărui mandat nu a fost validat de instanţă, Andrei Năstase, preşedintele Partidului “Platforma Demnitate şi Adevăr” (PPDA) au transmis marţi Consiliului Europei rezoluţia adoptată la protestul de duminică. Maia Sandu a avut, de asemenea, o întrevedere cu comisarul europeanPolitica Europeană de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn, dar și cu Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. 

Anularea alegerilor locale din Chişinău a fost criticată de oficiali de la Bruxelles, inclusiv de şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini şi de către comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, precum şi de către Departamentul de Stat al SUA.

Citiți și:

Chișinăul, fără primar. CSJ a Republicii Moldova a invalidat alegerile și Andrei Năstase nu își poate prelua funcția

Ambasada SUA și misiunea diplomatică a UE la Chișinău și-au exprimat îngrijorarea cu privire la invalidarea alegerilor municipale

La o zi după ce mii de oameni au protestat în stradă, Curtea Supremă din Republica Moldova decide astăzi dacă menține anularea alegerilor pentru Primăria Chișinău

Problema invalidării alegerilor pentru Primăria Chișinău, pe agenda Comisiei pentru afaceri externe din cadrul Parlamentului European

Uniunea Europeană a blocat prima tranșă din ajutorul financiar pentru Republica Moldova ca urmare a invalidării alegerilor pentru Primăria Chișinău

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Premierul Viorica Dăncilă: Voi vota duminică și pentru alegerile europarlamentare și pentru referendum. Sunt un susţinător al statului de drept

Published

on

©️ European Parliament

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat miercuri, la Bacău, că va merge duminică la urne şi va vota atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendum.

Aflată într-o vizită în municipiul Bacău, Dăncilă a afirmat că va participa la referendum, pe motiv că este un susţinător al statului de drept şi al independenţei justiţiei.

Da. Voi participa duminică la vot şi voi vota la ambele, şi pentru alegerile europarlamentare, voi vota pentru imaginea României, voi vota pentru câştigarea demnităţii României pentru că, ştiţi, am fost europarlamentar nouă ani de zile, ştiu ce înseamnă lucrul în instituţiile europene, ştiu cât de important este să avem acolo oameni implicaţi, oameni care să lucreze pe directive, pe regulamente, în care să se regăsească şi obiectivele României şi ale românilor. (…) Voi vota şi pentru referendum. Aşa cum am spus de fiecare dată, sunt un susţinător al statului de drept, al independenţei justiţiei, dar şi al drepturilor cetăţenilor, pentru că şi acest lucru trebuie să îl avem în vedere de fiecare dată şi între toate trebuie să existe un echilibru”, a afirmat Dăncilă, potrivit Agerpres, relatează Știrile Pro TV.

Cetățenii români sunt așteptați duminică la urne pentru a vota atât pentru alegerile europene, cât și pentru referendumul național pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis în care șeful statului cere sprijinul cetățenilor pentru a interzice amnistia și grațierea în cazuri de corupție și pentru a bloca posibilitatea ca guvernul să mai emită ordonanțe de urgență în materie de infracțiuni

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Autoritatea Electorală Permanentă a făcut o simulare a procesului de votare la alegerile europene și la referendumul pentru justiție. Ce pașii trebuie să urmăm duminică când ne vom prezenta la vot

Published

on

Autoritatea Electorală Permanentă a făcut miercuri o simulare a procesului de votare la alegerile europarlamentare şi la referendumul naţional care se vor desfăşura în data de 26 mai, context în care au fost prezentaţi paşii pe care alegătorii trebuie să îi urmeze atunci când se vor prezenta la urne, relatează Agerpres.

Duminică, alegătorii vor primi trei buletine de vot – unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum.

Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată nu atrage nulitatea acestuia.

La sosirea în secţia de votare, alegătorul va prezenta actul de identitate sau documentul de identitate, după caz, operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare. Operatorul de calculator va scana actul de identitate sau va introduce în Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot (SIMPV) – tabletă – datele personale ale alegătorului în cazul în care nu se poate folosi scanarea, pentru a verifica dacă cetăţeanul îşi poate exercita dreptul de vot.

Dacă tableta nu semnalează niciun impediment la exercitarea dreptului de vot sau nu indică necesitatea dirijării alegătorului la o altă secţie de votare, va aduce la cunoştinţa alegătorului faptul că tableta înregistrează prezenţa la vot, separat pentru fiecare scrutin în parte, şi că acesta poate opta pentru a-şi exercita dreptul de vot atât la alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendumul naţional sau doar pentru unul dintre aceste scrutine.

Operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de votare va înregistra în tabletă opţiunea alegătorului de a vota numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutine, aşa cum a fost comunicată de către acesta; operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de votare aduce la cunoştinţa preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare atât mesajele furnizate de tabletă, cât şi opţiunile alegătorului, astfel încât alegătorul să primească buletinele de vot conform opţiunii exprimate şi înscrise în tabletă; alegătorul care doreşte să îşi exercite dreptul de vot la referendumul naţional va primi în mod obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta pentru una sau alta din întrebări.

De asemenea, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta va indica alegătorului să semneze în rubrica dedicată semnăturii în lista electorală permanentă corespunzătoare sau, după caz, pe lista electorală suplimentară corespunzătoare.

Alegătorii comunitari, înscrişi în listele electorale speciale, nu pot vota pentru referendumul naţional din data de 26 mai.

În cazul în care alegătorul optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă, aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat. În cazul în care alegătorul este dintre cei care trebuie înscrişi în lista electorală suplimentară, acesta va fi înscris doar în lista suplimentară corespunzătoare tipului de scrutin pentru care a optat.

Urnele de vot vor fi inscripţionate separat pentru alegerile europarlamentare, întrebarea nr. 1 şi întrebarea nr. 2 din cadrul referendumului naţional.

În secţiile de votare din ţară se utilizează o singură urnă specială pentru persoanele netransportabile. În aceasta vor fi introduse atât buletinul de vot de la alegerile pentru Parlamentul European, cât şi buletinele de vot de la referendum, urmând a fi separate după deschiderea urnelor.

În cazul în care tableta semnalează faptul că alegătorul care s-a prezentat la vot figurează deja înscris în SIMPV, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va lua următoarele măsuri: informează alegătorul că SIMPV a semnalat că s-a mai prezentat la vot la acelaşi scrutin; aduce la cunoştinţa alegătorului prevederile art. 387 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora fapta unei persoane care votează de două sau mai multe ori constituie infracţiunea de fraudă la vot care se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi; în secţiile de votare din ţară, în cazul în care alegătorul stăruie în solicitarea de a-şi exercita dreptul de vot, chiar şi după ce i s-au făcut precizările de la lit. a) şi b), preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va apela, folosind telefonul care i-a fost pus la dispoziţie de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, serviciul 112 şi va solicita să i se facă legătura cu secţia de votare cu numărul şi din judeţul sau, după caz, statul arătate în mesaj.

Alegătorii care au optat pentru a-şi exercita dreptul de vot, în data de 26 mai, la un singur scrutin şi cărora li s-a aplicat pe actul de identitate timbrul autocolant sau, după caz, ştampila cu menţiunea “VOTAT” şi data scrutinului vor mai putea să îşi exercite dreptul de vot, pentru scrutinul la care nu au optat iniţial, în data de 26 mai, până la ora 21,00, ora închiderii secţiilor de votare.

Dacă cetăţeanul se află în localitatea de domiciliu, el va vota la aceeaşi secţie de votare, caz în care va semna pe lista electorală permanentă corespunzătoare scrutinului pentru care nu a optat iniţial, pe locul de semnătură barat anterior, preşedintele urmând a scrie în dreptul acestuia menţiunea “revenire”, să semneze şi să aplice ştampila de control a secţiei de votare.

În cazul în care alegătorul nu se află în localitatea de domiciliu, acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară corespunzătoare scrutinului pentru care iniţial nu a optat, de la secţia de votare unde se prezintă.

Alegătorilor le este interzis să părăsească localul secţiei de votare cu buletine de vot.

Cererile pentru urna specială, indiferent dacă sunt numai pentru alegerile europarlamentare sau pentru referendumul naţional, se fac în preziua votării, între orele 18:00 şi 20:00.

Echipa care se deplasează cu urna specială va lua buletine de vot, atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendum, corespunzătoare cererilor aprobate (câte un buletin de vot pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, referendumul naţional – întrebarea 1 şi referendumul naţional – întrebarea 2, pentru fiecare cerere aprobată, astfel încât alegătorul să îşi poată manifesta opţiunea de a vota pentru unul sau ambele scrutine).

În cazul în care alegătorul a optat să voteze pentru un singur scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va menţiona în formular şi tipul de scrutin la care acesta votează, prin înscrierea menţiunii “alegeri” sau “referendum”, după caz. 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Încep alegerile europene – 400 de milioane de europeni, chemați la ”întâlnirea cu democrația”: Marea Britanie, prima țară din UE care deschide, joi, urnele. Majoritatea scrutinelor au loc duminică, inclusiv în România

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Aproximativ 400 de milioane de cetățeni europeni cu drept de vot sunt așteptați de joi până duminică la urne în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru alegerile europarlamentare pe care, în urmă cu doi ani, președintele Comisiei Europene le-a intitulat ”intâlnirea europenilor cu democrația”. Anul acesta, alegerile europene vor avea loc la 40 de ani de la primul scrutin organizat pentru Parlamentul European, singura instituție transnațională aleasă prin vot direct de către cetățeni. Pe de altă parte, campania pentru alegerile din 23-26 mai a înregistrat o mobilizare fără precedent la nivel de mesaje politice și civice în condițiile în care, la scrutinul din 2014, a fost înregistrată cea mai scăzută prezență la vot din istoria europarlamentarelor: 42,61% din cetățenii cu drept de vot au pus buletinul în urnă.

Primele urne se vor deschide, asemenea tradiției, în Marea Britanie, care de obicei organizează scrutine electorale joia, însă ele vor marca și un paradox: alegerile europene din acest an vor debuta pe teritoriul primului stat membru din istoria UE ai cărui cetățeni au votat, în majoritate, pentru ieșirea din Uniunii, o retragere care a fost programată inițial să aibă loc înainte de aceste alegeri percepute drept cruciale.

Din cele 28 de state membre ale UE, două vor organiza alegerile pe data de 23 mai, două în 24 mai, trei țări în data de 25 mai, majoritatea scrutinelor desfășurându-se duminică, 26 mai, în 22 de țări membre ale Uniunii.

Astfel, alături de Marea Britanie, Olanda va desfășura alegerile pentru Parlamentul European tot pe 25 mai. Singura țară ce va organiza scrutinul european pe parcursul a două zile este Cehia, în perioada 24-25 mai. Pe 25 mai vor avea loc alegeri în Letonia și în Slovacia.

Majoritatea alegerilor europene vor avea loc pe 25 mai, inclusiv în marile țări europene – Germania, Franța, Italia sau Spania. În România, alegerile pentru Parlamentul European vor coincide și cu un referendum național organizat pe tema justiției la inițiativa președintelui Klaus Iohannis.

Mai multe detalii despre alegerile europene pot fi găsite aici.

Marele risc: o prezență scăzută la urne

Campania electorală pentru aceste alegeri a fost marcată de o mobilizare fără precedent la nivel politic și civic, Parlamentul European asumându-și, ca întotdeauna, o campanie pozitivă puternică pentru a stimula prezența la urne a cetățenilor, inclusiv a tinerilor, segmentul de vârstă unde este înregistrată cea mai scazută participare.

Din 1979 și până în 2014, prezența la vot pentru alegerile europene a scăzut de la 61,99% (1979) la 42,61% (2014), tendința fiind regresivă cu fiecare scrutin din anii 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și 2009.

În România, din istoria celor trei participări la europarlamentare – 2007 (anul aderării), 2009 și 2014 – cea mai ridicată prezență a fost înregistrată în 2014, fiind însă de doar 32,44%.

În acest sens însă, clipul de campanie realizat de Parlamentul European și intitulat ”Alege-ți viitorul”  a înregistrat peste 130 de milioane de vizualizări pe platformele Facebook și Youtube. Lansat pe 25 aprilie, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor. Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene.

”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, este mesajul pe care fiecare imagine din videoclip dorește să o transmită.

Deputații în Parlamentul European sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), care trebuie să îi dea seamă pentru acțiunile lor. El adoptă legi pentru protecția noastră și bugete în numele nostru. Parlamentul ne reprezintă în străinătate și dă curs petițiilor noastre. Discursul deputaților dă formă agendei politice și sociale, susținând valorile consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană.

Citiți și
”Urzeala tronurilor” în Europa, între rezultate electorale și jocuri de culise. Cine va fi viitorul președinte al Comisiei Europene?
”Marea vânătoare de posturi europene”: Cine sunt cei 17 politicieni proeminenți care ar putea prelua frâiele UE până în 2024 (Reuters)

Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul procesului specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene.

Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. În ceea ce privește viitorul președinte al Consiliului European.

 

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending