Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție prin care condamnă situația din R. Moldova. Eurodeputații solicită suspendarea sprijinului bugetar

Published

on

Europarlamentarii reuniți în sesiune plenară la Strasboug au adoptat astăzi, cu largă majoritate, Rezoluția referitoare la criza politică din Moldova ca urmare a invalidării alegerilor locale de la Chișinău prin care se solicită Comisiei Europene ”să suspende orice plăți prevăzute de asistență macrofinanciară (AMF) pentru Moldova”, dar și ”sprijinul bugetar pentru Moldova, utilizând precedentul din iulie 2015, când o astfel de suspendare a avut loc în urma crizei bancare”.

În document mai este precizat că ”mecanismul de suspendare a sprijinului bugetar al UE ar trebui să fie aplicat ca o reacție la invalidare alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului și că acesta ar trebui să includă o listă de condiții care trebuie să fie îndeplinite de către autoritățile moldovene, printre care să se numere validarea alegerilor din Chișinău și derularea de investigații orientate spre rezultate concrete și complet transparente, precum și recuperarea activelor și urmărirea penală a făptașilor, în caz de fraudă”.

În documentul care a primit 343 de voturi ”pentru”, 35 de voturi ”împotrivă” și 160 de abțineri, europarlamentarii și-au reiterat ” îngrijorarea cu privire la concentrarea puterii politice și economice în mâinile unui grup restrâns de persoane, deteriorarea statului de drept, a standardelor democratice și a respectării drepturilor omului, politizarea excesivă a instituțiilor statului, corupția sistemică, anchetarea insuficientă a fraudei bancare din 2014, și pluralismul limitat al mijloacelor de informare în masă”, exprimându-și îngrijorarea  ”cu privire la lipsa de independență a sistemului judiciar, și în special față de cazurile de justiție selectivă folosite ca instrument pentru a exercita presiune asupra opozanților politici”.

Foto: Siegfried Muresan/ Facebook

Parlamentul European atrage, de asemenea, atenția asupra faptului că ”opozanții politici și avocații lor sunt persecutați de autoritățile moldovene prin acuzații și procedurile penale inventate”. ”Procedând astfel, autoritățile încalcă statul de drept și drepturile oponenților politici și avocaților”, este menționat în rezoluție.

În rezoluţie este exprimată şi solidaritate cu miile de protestatari, dar şi profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea standardelor democratice în Republica Moldova şi recunoaşte că decizia instanţelor, care au fost deja de mai multe ore menţionate ca fiind influenţate şi conduse politic, reprezintă un exemplu de capturare a statului şi a unei crize extrem de profunde a instituţiilor din Republica Moldova.

În încheiere, Legislativul european reunit în sesiune plenară la Strasbourg solicită autorităților moldovene să respecte principiile internaționale și cele mai bune practici și să garanteze un mediu propice pentru societatea civilă”.

Liderii a trei partide ale opoziției proeuropene din Republica Moldova – Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate – PAS) Andrei Năstase (Partidul Paltforma Demnitate și Adevăr – PPDA) și Viorel Cibotaru (Partidul Liberal Democrat din Republica Moldova – PLDM) au plecat luni la Bruxelles pentru a prezenta în Parlamentul European rezoluția aprobată duminică de protestatarii care au mainifestat împotriva guvernării în piața centrală din capitala Chișinău.

Maia Sandu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate şi câştigătorul recentelor alegeri la primăria Chişinăului, dar al cărui mandat nu a fost validat de instanţă, Andrei Năstase, preşedintele Partidului “Platforma Demnitate şi Adevăr” (PPDA) au transmis marţi Consiliului Europei rezoluţia adoptată la protestul de duminică. Maia Sandu a avut, de asemenea, o întrevedere cu comisarul europeanPolitica Europeană de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn, dar și cu Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. 

Anularea alegerilor locale din Chişinău a fost criticată de oficiali de la Bruxelles, inclusiv de şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini şi de către comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, precum şi de către Departamentul de Stat al SUA.

Citiți și:

Chișinăul, fără primar. CSJ a Republicii Moldova a invalidat alegerile și Andrei Năstase nu își poate prelua funcția

Ambasada SUA și misiunea diplomatică a UE la Chișinău și-au exprimat îngrijorarea cu privire la invalidarea alegerilor municipale

La o zi după ce mii de oameni au protestat în stradă, Curtea Supremă din Republica Moldova decide astăzi dacă menține anularea alegerilor pentru Primăria Chișinău

Problema invalidării alegerilor pentru Primăria Chișinău, pe agenda Comisiei pentru afaceri externe din cadrul Parlamentului European

Uniunea Europeană a blocat prima tranșă din ajutorul financiar pentru Republica Moldova ca urmare a invalidării alegerilor pentru Primăria Chișinău

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE privind „Facilitatea de Redresare și Reziliență”, invită românii să completeze un chestionar privind reformele din fonduri europene pe care le consideră necesare

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-raportor al Parlamentului European privind „Facilitatea de Redresare și Reziliență”, invită românii să completeze un chestionar privind reformele pe care le consideră necesare la nivel național și care pot fi realizate din fonduri europene.

 

„Fonduri europene! Ai auzit de ele, cu siguranță! Dar de câte ori ai avut ocazia să contribui la proiectarea lor? De câte ori ai fost întrebat cum ar trebui cheltuiți acești bani? Sunt co-raportor al Parlamentului European pe „Facilitatea de Redresare și Reziliență” cu buget de 672,5 miliarde EUR și este extrem de important pentru mine să legiferez în mod reprezentativ. Adică să îți ascult opiniile și să mă asigur că cel mai mare fond european gândit vreodată va veni în întâmpinarea nevoilor reale ale europenilor. Am lansat acest chestionar în toate statele membre UE, cu sprijinul Reprezentațelor din fiecare țară, dar evident că vreau răspunsuri cât mai multe și din România! Completează chestionarul aici: ➡️ https://ec.europa.eu/eusurvey/runner/RRF

Nu îți ia mult, dar contribui la cel mai important dosar de pe agenda europeană din acest moment”, transmite Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.

Citiți și Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE privind Facilitatea de Redresare și Reziliență: Este cel mai mare test pentru România. Trebuie să venim cu o strategie de reforme și investiții pentru a accesa rapid finanțările UE

Facilitatea de Redresare și Reziliență este pilonul principal al Instrumentului Next Generation EU în valoare de 750 miliarde de euro, menit să sprijine relansarea economică a statelor membre în urma pandemiei de coronavirus. Facilitatea, la rândul său, are scopul de a sprijini statele membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este accelerarea redresării economice prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România se poate inspira din modelul Germaniei privind funcționarea sistemului de sănătate în contextul pandemiei

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a avut o discuție cu ministrul german al sănătății, Jens Spahn, despre necesitatea de a asigura un buget corespunzător pentru programul de sănătate al Uniunii Europene, EU4Health, cât și despre prioritizarea anumitor acțiuni urgente în acest domeniu, potrivit unei postări pe Facebook.

„Am avut o întrevedere de lucru foarte bună cu ministrul german al Sănătății, Jens Spahn. Germania deține astăzi președinția Consiliului Uniunii Europene, cu o misiune și un rol determinant în încheierea negocierilor pentru viitorul buget al UE și Planul de redresare economică. Am discutat cu ministrul german al Sănătății despre programul independent de Sănătate al Uniunii, EU4Health, nevoia de a asigura un buget corespunzător pentru acesta și necesitatea de a prioritiza unele actiuni urgente si importante, precum: lupta împotriva cancerului, digitalizarea serviciilor de sănătate și a sistemelor de sănătate din UE, susținerea rețelei Centrelor de excelență, întărirea rolului instituțiilor din UE dedicate sănătății, pregătirea mai bună pentru eventuale alte pandemii și rezolvarea problemei accesului la medicamente”, informează Cristian Bușoi.

Amintim că, în urma acordului liderilor europeni în urma reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie, propunerea de bugetare a programului independente de sănătate al UE, EU4Health, a fost diminuată cu 7,7 miliarde de euro, Comisia Europeană propunând inițial o finanțare de 9,4 miliarde de euro mai ales în contextul consolidării rezilienței blocului în perspectiva unor crize sanitare de magnitudinea pandemiei de COVID-19.

De asemenea, președintele ITRE l-a felicitat pe Jens Spahn pentru modul în care acesta – ca ministru al Sănătății – și Germania au gestionat criza COVID-19 și pentru rezultatele excelente pe care le-au obținut.

„Germania reprezintă, în UE, poate cel mai bun exemplu de bună organizare și funcționare a sistemului de sănătate pe perioada pandemiei și nu numai. Un model pe care îl recomand mereu pentru a inspira și alte state din UE, inclusiv România”, subliniază Cristian Bușoi.

Continue Reading

Siegfried Mureșan

Viceliderul grupului PPE Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19, transmite eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, în cadrul unui comunicat remis caleaeuropeana privind ajutorul economic de criză pus la dispoziție de UE statelor membre și măsurile luate de Guvernul României din bani europeni. 

„Deciziile luate încă din luna martie la nivelul Uniunii Europene și aprobate de Parlamentul European au contribuit semnificativ la combaterea crizei generate de COVID-19, atât în România, cât și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus, iar Parlamentul European a aprobat în luna martie ca 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 să fie folosite pentru cheltuieli urgente privind gestionarea pandemiei de COVID-19. Prin deblocarea acestor sume, am putut sprijini din timp pacienții, cadrele medicale, angajații și toate categoriile sociale afectate de criza COVID-19”, spune Siegfried Mureșan.

Acesta precizează că „3,1 miliarde de euro din aceste fonduri au fost puse la dispoziția României”, iar banii au fost folosiți, printre altele, în cadrul următoarelor măsuri luate de Guvern:

  • 350 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea spitalelor cu echipamente necesare luptei cu criza COVID-19
  • 300 de milioane de euro au fost alocate pentru plata șomajului tehnic al angajaților companiilor nevoite să-și reducă activitatea din cauza pandemiei.
  • 225 de milioane de euro au fost folosite pentru achiziția de ajutoare sub formă de produse alimentare și igienă corporală pentru peste un milion de români care se află în situații defavorizate sau risc de sărăcie. 
  • 120 de milioane de euro au fost alocate pentru plata unui spor de risc cadrelor medicale din prima linie și 30 de milioane de euro pentru asistenții sociali care au grijă de persoane vârstnice sau din categorii vulnerabile.
  • 682 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea infrastructurii pentru situații de urgență

În plus, amintește Mureșan, Guvernul României a aprobat un buget de 1 miliard de euro pentru sprijinirea IMM-urilor în contextul crizei COVID-19, iar banii provin atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, vicepreședintele grupului PPE menționează că României îi revin aproximativ 33 de miliarde de euro din acest pachetul de redresare de 750 miliarde de euro al UE, iar banii „vor putea fi folosiți pentru finanțarea Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.”

„Pentru următorii ani, Consiliul European a aprobat un Pachet de Redresare Economică al Uniunii Europene în valoare totală de 750 de miliarde de euro cu care va sprijini țările membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive”.

Citiți și Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending