Connect with us

JUSTIȚIE

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România

Published

on

Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România, cu o zi înainte ca legislativul european să adopte o rezoluție privind un mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a valorilor fundamentale.

Foto: LIBE Committee/Twitter

Europarlamentarii au  adoptat cu 473 de voturi pentru, 151 de voturi contra și 40 de abțineri, dintr-un total de 664, documentul referitor la România. 

Documentul abordează chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

Citiți și:

DOCUMENT Care sunt cele 13 puncte ale rezoluției prin care Parlamentul European va condamna slăbirea statului de drept în România

Grupul PPE din Parlamentul European a decis să voteze rezoluția privind statul de drept din România

Astfel, potrivit textului rezoluției, legislativul european solicită, printre altele, ”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă.”

Tot astăzi Comisia Europeană va făce public noul raport privind România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, la doar o zi distanță după ce cel mai vechi membru al Parlamentului European, german Elmar Brok, a cerut activarea articolului 7 împotriva României.

Trebuie amintit că articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene, cunoscut și sub numele de ”soluția nucleară”, a fost în trecut activat, de către două instituții diferite, Comisia Europeană, resprectiv Parlamentul European, împotriva Poloniei și Ungariei. 

Textul rezoluţiei Parlamentului European privind statul de drept în România include următoarele recomandări:

  1. subliniază că este fundamental să se garanteze că valorile europene comune enumerate la art. 2 TUE sunt respectate pe deplin și că drepturile fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sunt garantate;

  2. este profund îngrijorat de legislația reformată referitoare la legislația judiciară și penală din România, în special cu privire la potențialul său de a submina în mod structural independența sistemului judiciar și capacitatea de a combate eficient corupția în România, precum și de a slăbi statul de drept ;

  3. condamnă intervenția violentă și disproporționată a forțelor de poliție în timpul protestelor de la București din august 2018;

  4. invită autoritățile române să instituie garanții pentru a asigura o bază transparentă și legală pentru orice cooperare instituțională și pentru a evita orice ingerință care să depășească sistemul de verificare și echilibrare; solicită consolidarea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;

  5. îndeamnă autoritățile române să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupția în funcție și să aplice strategia națională anticorupție;

  6. recomandă cu fermitate reconsiderarea legislației privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul său de a avea un efect intimidant asupra societății civile, precum și în contradicție cu principiul libertății de asociere și dreptul la viață privată și de ao alinia pe deplin Cadru UE;

  7. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricțiile politice ale libertății mass-mediei și la propunerile de lege penalizând denigrarea României în străinătate și reintroducând defăimarea în Codul penal;

  8. îndeamnă Parlamentul și guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO și Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar ; îndeamnă să se continue angajarea societății civile și abordarea chestiunilor menționate anterior într-un proces transparent și cuprinzător; încurajează să solicite Comisiei de la Veneția o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;

  9. invită guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat;

  10. își reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupție în 2017 și solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupție anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și de criterii uniforme ușor de aplicat, pentru a măsura nivelul corupției în statele membre și pentru a evalua politicile lor anticorupție, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual 2014 privind Protecția intereselor financiare ale UE;

  11. solicită insistent un proces periodic, sistematic și obiectiv de monitorizare și de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce privește democrația, drepturile fundamentale și statul de drept, implicând Consiliul, Comisia și Parlamentul, în Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei țări;

  12. solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al tratatelor, să monitorizeze acțiunile întreprinse în urma recomandărilor autorităților române, continuând să ofere sprijinul deplin României în găsirea de soluții adecvate;

  13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Președintelui României.

Tema unei rezoluții privind situația din România este posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie, deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

Discuțiile referitoare la situația internă de la București au fost amânate și în contextul în care președintele Klaus Iohannis a susținut pe data de 23 octombrie, la Strasbourg, un discurs privind viitorul Europei și a dezbătut cu membrii Parlamentului European pe marginea acestui subiect.

Situația statului de drept din România a fost abordată și în dezbaterea privind viitorul Europei între președintele Klaus Iohannis și membrii Parlamentului European. Ulterior, într-o conferință de presă cu președintele Parlamentului European, șeful statului  a precizat că rezoluția care ar urma să fie adoptată în Parlamentul European după dezbaterea referitoare la statul de drept în România este una extrem de neobișnuită în contextul preluării de către acel stat membru a președinției Consiliului UE.

Contextul politic din această privință este unul delicat, ținând că cont pe 19 octombrie Comisia de la Veneția a recomandat Guvernului să modifice complet amendamentele aduse ambelor coduri, penal și de procedură penală, printr-un proces de consultare cuprinzător și să vină cu propuneri legislative coerente și solide care să aibă sprijinul larg al societății românești și care să respecte standardele europene. 

Trebuie reamintit faptul că Executivul european, prin vocea prim-vicepreședintelui Executivului european, Frans Timmermans, a transmis la data de 4 octombrie o scrisoare premierului Viorica Dăncilă în care acesta solicita lămuriri cu privire la modificările amintite mai sus, un răspuns fiind așteptat până la începutul lunii noiembrie.

În cadrul dezbaterii privind situația statului de drept din România, amintite mai sus, premierul Viorica Dăncilă a spus că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentant cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

JUSTIȚIE

Ziua Constituției. Klaus Iohannis: Constituția este un scut împotriva amenințărilor la adresa democrației. Aderarea României la NATO și UE sunt direcții constituționale ireversibile

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a transmis, duminică, un mesaj cu prilejul Zilei Constituției, subliniind importanța legii fundamentale ca temelie a democrației și drepturilor fundamentale în România.

“În urmă cu 35 de ani, prăbușirea regimului totalitar din Decembrie 1989 a marcat începutul reconstrucției statului, iar aspirațiile cetățenilor au dobândit expresia unei noi legi fundamentale care să guverneze societatea noastră – Constituția României. Aceasta a pus bazele unui stat de drept, în armonie cu evoluțiile democratice ale statelor europene și cu valorile constituționalismului european”, a declarat președintele, în mesajul său.

Șeful statului a evidențiat rolul crucial al Constituției în garantarea suveranității, pluralismului politic și independenței statului român.

“Constituția definește cadrul în care statul și viața politică funcționează, fiind un scut împotriva amenințărilor la adresa democrației. În perioade tumultoase, instituțiile statului sunt chemate să acționeze cu calm, înțelepciune și respect față de lege, Constituție și democrație”, a afirmat Klaus Iohannis.

Președintele a subliniat că apartenența României la NATO și Uniunea Europeană reprezintă garanții ale valorilor democratice înscrise în Constituție.

“Aderarea României la NATO și integrarea în Uniunea Europeană, fundamentate pe democrație și statul de drept, sunt direcții constituționale ireversibile. Acestea exprimă voința cetățenilor români de a conferi stabilitate în plan politic, militar și economic statului nostru”, a adăugat șeful statului.

În final, Klaus Iohannis a reafirmat angajamentul său față de apărarea valorilor constituționale pe parcursul celor două mandate prezidențiale.

“Am vegheat la respectarea Constituției și a valorilor sale fundamentale. Deciziile pe care le-am luat au avut la bază principiul apărării democrației. În fața provocărilor politice, sociale, economice sau geostrategice, avem responsabilitatea să rămânem uniți în apărarea democrației noastre și să construim un viitor mai bun”, a transmis președintele.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul

Published

on

© Administrația Prezidențială

Curtea Constituțională a decis vineri, în expunerea de motive a deciziei de anulare a scrutinului prezidențial, ca actualul președinte Klaus Iohannis să își exercite mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul.

Curtea, având în vedere complexitatea și durata în timp a operațiunilor electorale necesare ulterior pronunțării prezentei decizii, constată aplicabilitatea art.83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”, se arată în motivarea deciziei de anulare a scrutinului prezidențial.

Mandatul președintelui Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe data de 21 decembrie.

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României.

“Procesul electoral a fost viciat pe toata etapa desfășurării lui și în toate etapele”, se arată în motivarea CCR.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale este obligatorie pentru toată lumea şi “noi toţi ne conformăm”, precizând că potrivit prevederilor constituționale va rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către președintele ales în urma unui nou scrutin și transmițând un mesaj ferm de stabilitate a României către Uniunea Europeană, NATO și investitori.

După validarea alegerilor parlamentare, noul guvern va stabili datele pentru cele două tururi de alegeri prezidențiale. Conform Constituției, la art. 83, alin. 2, președintele își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către noul președinte. Concluzie: Rămân în mandat până la alegerea noului președinte”, a arătat el.

Procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi refăcut complet, guvernul fiind responsabil de stabilirea unei noi date pentru desfășurarea alegerilor.

Această decizie presupune reluarea de la zero a întregului proces electoral, ceea ce înseamnă că toți candidații vor trebui să se înscrie din nou și să treacă prin validarea Biroului Electoral Central.

„În baza articolului 146 litera f din Constituție, se anulează întregul proces electoral privind alegerea președintelui României”, se precizează în comunicatul oficial. Acest articol din Constituție stipulează că Curtea Constituțională are rolul de a supraveghea respectarea procedurii de alegere a președintelui și de a confirma rezultatele.

Decizia de anulare a alegerilor vine ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral.

Calea Europeană, în calitate de publicație mass-media care și-a asumat promovarea valorilor democratice europene și euro-atlantice în România, a sesizat joi Curtea Constituțională a României privind ilegalitățile identificate și comunicate de CSAT în legătura cu desfășurarea procesului electoral din România pentru turul întâi al alegerilor prezidențiale.

Președintele Klaus Iohannis a declasificat miercuri documente din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, organizată în data de 28 noiembrie, la patru zile după ce un candidat pe care președintele francez Emmanuel Macron l-a interpretat drept “ambiguu față de Rusia” a câștigat primul tur.

Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări

Pe cale de consecință, mai multe demersuri publice individuale, inclusiv unul asumat de Calea Europeană în calitate de publicație consacrată valorilor europene și euro-atlantice, au fost îndreptate către Curtea Constituțională a României să ia în considerare noile informații și să asigure ca alegerile din România să se deruleze în condiții de legalitate deplină, cu respect față de cetățenii acestei țări și față de valorile lumii democratice și ale statului de drept. 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Motivarea CCR de anulare a alegerilor prezidențiale: “Procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele”

Published

on

© CCR

Curtea Constituțională a României arată, în motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.

“A fost distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, a fost afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au fost nesocotite reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia”, se arată în motivarea CCR, documentul fiind disponibil aici.

Curtea Constituţională mai susţine că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.

“În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale, în cadrul căreia unul dintre candidaţi a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicităţii electorale conform Legii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat şi de un tratament preferenţial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voinţă a alegătorilor”, se arată în motivarea CCR.

De asemenea, conform Curții Constituționale, Călin Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de SRI şi MAI.

Totodată, Curtea Constituțională a decis ca actualul președinte Klaus Iohannis să își exercite mandatul până când va fi ales un nou președinte.

”Curtea, având în vedere complexitatea și durata în timp a operațiunilor electorale necesare ulterior pronunțării prezentei decizii, constată aplicabilitatea art.83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”, se arată în decizia CCR.

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale este obligatorie pentru toată lumea şi “noi toţi ne conformăm”, precizând că potrivit prevederilor constituționale va rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către președintele ales în urma unui nou scrutin și transmițând un mesaj ferm de stabilitate a României către Uniunea Europeană, NATO și investitori.

Procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi refăcut complet, guvernul fiind responsabil de stabilirea unei noi date pentru desfășurarea alegerilor.

Această decizie presupune reluarea de la zero a întregului proces electoral, ceea ce înseamnă că toți candidații vor trebui să se înscrie din nou și să treacă prin validarea Biroului Electoral Central.

„În baza articolului 146 litera f din Constituție, se anulează întregul proces electoral privind alegerea președintelui României”, se precizează în comunicatul oficial. Acest articol din Constituție stipulează că Curtea Constituțională are rolul de a supraveghea respectarea procedurii de alegere a președintelui și de a confirma rezultatele.

Decizia de anulare a alegerilor vine ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral.

Calea Europeană, în calitate de publicație mass-media care și-a asumat promovarea valorilor democratice europene și euro-atlantice în România, a sesizat joi Curtea Constituțională a României privind ilegalitățile identificate și comunicate de CSAT în legătura cu desfășurarea procesului electoral din România pentru turul întâi al alegerilor prezidențiale.

Președintele Klaus Iohannis a declasificat miercuri documente din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, organizată în data de 28 noiembrie, la patru zile după ce un candidat pe care președintele francez Emmanuel Macron l-a interpretat drept “ambiguu față de Rusia” a câștigat primul tur.

Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări

Pe cale de consecință, mai multe demersuri publice individuale, inclusiv unul asumat de Calea Europeană în calitate de publicație consacrată valorilor europene și euro-atlantice, au fost îndreptate către Curtea Constituțională a României să ia în considerare noile informații și să asigure ca alegerile din România să se deruleze în condiții de legalitate deplină, cu respect față de cetățenii acestei țări și față de valorile lumii democratice și ale statului de drept. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA3 hours ago

Care sunt principalele realizări ale României în 2024 și care sunt domeniile în care țara noastră are potențialul de a se dezvolta (clasament al asociației ”Cred în România”)

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Maia Sandu avertizează: După criza umanitară provocată pe malul stâng, Kremlinul speră la o criză politică pe malul drept 

SUA4 hours ago

Cu câteva zile înainte de a-i preda ștafeta lui Trump, Joe Biden a semnat un ordin pentru construirea infrastructurii AI: Nu vom permite să fim depășiți când vine vorba de tehnologia care va defini viitorul

EVENIMENTE4 hours ago

Comisarul european Roxana Mînzatu, în dialog cu tinerii din Varșovia (20 ianuarie). Dezinformarea în lumea digitală, tema dezbaterii

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Dan Motreanu va aborda în PE implementarea Mecanismului de stimulare a talentelor: Regiunea Nord-Vest din România va primi sprijin pentru atenuarea schimbărilor demografice

ROMÂNIA DIGITALĂ5 hours ago

ICI București devine partener activ în inițiativa AI Factories: România va juca un rol strategic în inovația tehnologică europeană

NATO5 hours ago

”Santinela Baltică”. NATO își intensifică activitatea în Marea Baltică pentru a proteja infrastructura critică în fața atacurilor hibride

SUA5 hours ago

Ministrul român de externe, alături de secretarul de stat adjunct al SUA pentru Europa: O relație transatlantică puternică, vitală pentru România

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

Maia Sandu a discutat cu James O’Brien, oficial al Departamentului de Stat al SUA, despre securitatea energetică și consolidarea democrației în R. Moldova

NATO6 hours ago

Armata României își extinde prezența militară la trei din cele opt grupuri de luptă NATO de pe flancul estic

SUA11 hours ago

Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin

INTERNAȚIONAL7 days ago

Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE

U.E.1 week ago

Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern

U.E.1 week ago

Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa

CONSILIUL UE2 weeks ago

Donald Tusk, la debutul președinției Poloniei la Consiliul UE: “Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

“Securitate, Europa!”. Președintele Consiliului European consideră că președinția Poloniei la Consiliul UE va dovedi că “patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate”

ROMÂNIA2 weeks ago

În acordurile imnului UE, Cătălin Predoiu și omologul bulgar au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră în primul minut al anului 2025, marcând aderarea deplină a României și a Bulgariei la Schengen

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul adoptă Ordonanța „Trenuleț”, un set de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului la 7% în 2025 și menținerea accesului României la fondurile europene și din PNRR

POLITICĂ3 weeks ago

Guvernul a depus jurământul. Klaus Iohannis: Oamenii așteaptă să mențineți ferm traiectoria pro-europeană și euro-atlantică din ultimii 35 de ani. Vă rog să acţionaţi aşa

POLITICĂ3 weeks ago

Guvernul “Ciolacu 2” a primit la limită votul de încredere al Parlamentului României. Cabinetul coaliției PSD-PNL-UDMR va depune jurământul la Cotroceni

Trending