Connect with us

MAREA BRITANIE

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate constituirea unei noi delegații la Adunarea parlamentară a parteneriatului UE-Regatul Unit

Published

on

© European Commission/ Twitter

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate propunerea de constituire a unei delegații la Adunarea parlamentară a parteneriatului UE-Regatul Unit.

Decizia, adoptată cu 686 de voturi pentru, 2 împotrivă și 4 abțineri, vine în urma deciziei Conferinței Președinților și stabilește numărul de europarlamentari care vor face parte din acest nou organism, format din 35 de membri din partea Parlamentului European și a Parlamentului britanic (70 în total).

Odată înființat, acesta va fi informat cu privire la deciziile Consiliului parteneriatului UE-Regatul Unit și va face recomandări către acesta. Consiliul parteneriatului este coprezidat de vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, și de ministrul de stat britanic pentru relațiile cu UE, David Frost.

Președintele și Biroul delegației vor fi aleși în cadrul reuniunii constitutive a acesteia. Noua delegație va colabora îndeaproape cu Grupul de contact pentru Regatul Unit al Parlamentului European, care reunește, de asemenea, reprezentanți ai tuturor grupurilor politice pentru a analiza relațiile UE-Regatul Unit și pentru a coordona poziția Parlamentului în această privință.

Adunarea parlamentară a parteneriatului UE-Regatul Unit a fost înființată în urma intrării în vigoare a  acordului comercial și de securitate, convenit de Bruxelles și Londra la 24 decembrie 2020, după nouă luni de negocieri intense.

Acesta a fost aprobat de Parlamentul European la 28 aprilie cu largă majoritate, la finalul unei povești neașteptate, ce a debutat la 23 iunie 2016 cu un referendum în cadrul căruia 51,9% dintre britanici au decis că doresc să se desprindă de comunitatea europeană.

Citiți și:
Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță
Moment istoric înscris în enciclopedia europeană: Parlamentul European a ratificat Acordul de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, pavând calea încheierii unei relații de aproape jumătate de secol

În urma unei dezbateri-maraton de aproximativ patru ore și jumătate, eurodeputații au adoptat acordul care reglemenentează viitoarele relații între UE și Regatul Unit cu 660 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 32 abțineri.

Aprobarea acestui tratat de către Parlamentul European a fost ultima etapă, având în vedere că paralamentarii britanici au votat deja acest tratat la 30 decembrie 2020, cu 521 de voturi pentru și 73 de voturi împotrivă, permițând astfel ca Acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit să intre în vigoare la 1 mai 2021. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Maros Sefcovic, surprins de poziția ministrului britanic pentru Brexit privind desfășurarea negocierilor referitoare la Irlanda de Nord: Am senzația uneori că sunt singurul care se grăbește să găsim o soluție

Published

on

© European Union 2021

Maros Sefcovic, responsabilul Uniunii Europene pentru relațiile cu Marea Britanie, l-a acuzat duminică pe David Frost, ministrul britanic pentru Brexit, că recurge la ”poziționare politică” în legătură cu negocierile referitoare la protocolul privind Irlanda de Nord și a declarat că, uneori, simte că  este ”singurul” care insistă pentru o soluție urgentă, informează Politico Europe, The Guardian și BBC.

Reacția vicepreședintelui Comisiei Europene vine în contextul în care Frost a subliniat într-un articol apărut în Mail on Sunday caracterul urgent al problemelor dezbătute de Londra și Bruxelles cu privire la protocolul irlandez, considerând că soluțiile propuse de UE ”nu le rezolvă”.

”Există o soluție simplă. Mărfurile asupra cărora atât noi, cât și UE suntem de acord că nu vor părăsi Irlanda de Nord nu ar trebui să fie tratate ca și cum s-ar muta dintr-o țară în alta – pentru că nu este așa. Dar, în acest moment, UE spune că este imposibil. Îi îndemn să se mai gândească o dată”, a precizat ministrul britanic pentru Brexit.

În cadrul unei emisiuni a BBC, Maros Sefcovic și-a arătat surprinderea cu privire la aceste reacții deoarece ”uneori, am sentimentul că, în cadrul întrevederilor noastre, sunt singurul care face presiuni pentru soluții urgente.”

Acesta a amintit că UE a oferit o soluție la 30 iunie la una dintre principalele probleme legate de aprovizionarea cu medicamente, dar Marea Britanie încă trage de timp.

”Așteptam să văd dacă putem identifica o abordare comună cu privire la această chestiune și trebuie să vă spun că până astăzi nu s-a întâmplat acest lucru. Dacă punem în continuare noi probleme pe masă, nu cred că vom rezolva cele mai presante probleme pentru Irlanda de Nord și, prin urmare, s-ar putea să acționăm singuri pentru a ne asigura că oamenii din Irlanda de Nord au medicamentele de care au nevoie”, a avertizat oficialul european.

Ambele părți au declarat că discuțiile de vineri, care au cuprins și chestiuni legate de declanșarea articolului 16, au adus unele progrese. În vreme ce Sefcovic a constatat o ”schimbare de ton”, Frost a punctat că ”rămân difere semnificative”, lucru care arată că o consiliere între Uniunea Europeană și Regatul Unit este departe.

Bruxelles și Londra au convenit ”să se angajeze într-un mod intens și constructiv, atât la nivel de experți, cât și la nivel politic” într-un dialog cu privire la măsurile menite să faciliteze tranzitul mărfurilor în Irlanda de Nord, urmând va viitoarea întredere să aibă loc în această săptămână.

Protocolul care se aplică de la începutul anului menţine provincia britanică în uniunea vamală şi piaţa unică europeană, pentru a împiedica reintroducerea unei frontiere fizice pe insula Irlanda, care ar risca să fragilizeze acordul de pace din 1998.

Marea Britanie cere renegocierea sa şi în special înlăturarea dreptului Curţii de Justiţie a UE de a examina aplicarea sa, înlocuindu-l cu un ”arbitraj internaţional”, o modificare inacceptabilă pentru europeni.

Articolul 16 reprezintă o frână de urgență stipulată în documentul mai sus amintit care prevede că ”Uniunea sau Regatul Unit poate lua măsuri de salvgardare adecvate în mod unilateral, dacă executarea prezentului protocol duce la dificultăți economice, societale sau de mediu grave care riscă să persiste ori la deturnarea comerțului. Domeniul de aplicare și durata acestor măsuri de salvgardare sunt limitate la ceea ce este strict necesar pentru remedierea situației. Se acordă prioritate măsurilor care afectează cel mai puțin funcționarea prezentului protocol”, este stipulat la alin. 1, art. 16. În document nu este detaliat ce înseamnă ”serioase dificultăți”, lucru care lasă ambelor părți posibilitatea de interpretare.

Cu toate acestea, articolul 16 nu reprezintă o ”baghetă magică” prin care protocolul privind Irlanda de Nord să fie abrogat.

Potrivit anexei VII, prin activarea acestuia Londra lansează ”un proces de consultări în vederea identificării unei soluții agreate de comun acord”.

Aceste discuții se desfășoară în cadrul Comitetului mixt, grupul de supraveghere politică condus de Frost și de omologul său din UE, vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic.

Guvernul ar trebui să notifice cu o lună înainte orice acțiune unilaterală, cum ar fi suspendarea controalelor vamale dintre Irlanda de Nord și Marea Britanie. De asemenea, ar trebui să participe la consultări periodice cu UE la fiecare trei luni, cu scopul de a reveni la normele prevăzute de protocol. Articolul 16 este menit să fie o pauză temporară, nu o ușă de scăpare. 

În cazul în care una dintre părți nu este de acord cu o acțiune unilaterală de salvgardare, aceasta poate riposta cu ”măsuri proporționale de contrabalansare”, conform alin. 2, art. 16.  

De exemplu, UE ar putea aplica tarife vamale asupra importurilor britanice sau ar putea suspenda acordul de liber schimb UE-Regatul Unit.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Boris Johnson îl avertizează pe Vladimir Putin împotriva oricărui “aventurism militar” la granițele Poloniei și Ucrainei: Ar fi o eroare tragică pentru Kremlin

Published

on

© NATO/ Flickr

Premierul britanic Boris Johnson a avertizat Moscova asupra ”erorii tragice” pe care ar constitui-o orice ”aventurism militar” la graniţele Poloniei şi Ucrainei, într-un context de creştere a tensiunilor, relatează AFP, potrivit Agerpres.

”Trebuie să ne asigurăm că toată lumea înţelege că costul unor calcule greşite la graniţe atât în Ucraina, cât şi în Polonia ar fi uriaş”, ”cred că ar fi o eroare tragică pentru Kremlin să creadă că există ceva de câştigat prin aventurism militar”, a declarat premierul britanic în faţa parlamentarilor după ce Emmanuel Macron i-a transmis lui Vladimir Putin că Franța va apăra integritatea teritorială a Ucrainei, în timp ce liderul rus a denunțat “caracterul provocator” al exercițiilor de amploare desfășurate de SUA și aliații săi în Marea Neagră.

Afirmațiile lui Johnson au fost făcute și în contextul în care Regatul Unit și Ucraina au semnat marți, la Londra, un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene. De altfel, relația dificilă și precară dintre Londra și Moscova poate fi observată și în regiunea Mării Negre, unde forțele britanice asigură constant misiuni de poliție aeriană NATO în România. În același timp, Rusia și Marea Britanie au avut și dispute declarative în acest an, după ce un distrugător britanic s-a aflat în apele teritoriale ucrainene, Moscova acuzând că această navă de luptă a traversat și apele ruse.

Situaţia în regiune a fost foarte tensionată de la anexarea de către Rusia, în 2014, a peninsulei ucrainene Crimeea. De mai bine de şapte ani, Ucraina se află în conflict cu separatiştii pro-ruşi în partea de est a teritoriului său.

Statele Unite, Uniunea Europeană, Franţa și Germania şi-au exprimat deja îngrijorarea în ultimele zile cu privire la această desfăşurare de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina. Aflat luni la Bruxelles, ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, s-a întâlnit cu omologii săi din Uniunea Europeană și cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

În acest context, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat luni Rusia împotriva oricărei noi ”acţiuni agresive” la graniţa cu Ucraina.

De asemenea, secretarul de stat american, Antony Blinken, și omologul francez, Jean-Yves Le Drian au discutat la telefon despre ”îngrijorătoarea activitate militară rusă în Ucraina și în apropierea acesteia” și despre ”angajamentul continuu și ferm față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

Într-o convorbire separată cu omologul său polonez, Zbigniew Rau, șeful diplomației SUA a acuzat regimul Lukașenko că urmărește ”distragerea atenției de la activitățile Rusiei la granița cu Ucraina” prin “exploatarea cinică a migranților”.

La rândul său, Polonia se confruntă cu un aflux de mii de migranţi la graniţa cu Belarus. Varşovia consideră Rusia drept adevăratul susţinător al crizei migraţiei, pe fondul tensiunilor ruso-occidentale, în timp ce Moscova a respins aceste acuzaţii. Astfel, premierul Poloniei a îndemnat NATO să facă „pași concreți” pentru a soluționa criza migrației de la frontiera cu Belarus: Avem nevoie de angajamentul întregii Alianțe.

Într-o declarație a Consiliului Nord-Atlantic, ambasadorii statelor aliate au condamnat cu fermitate instrumentalizarea continuă a migranților în scopuri politice de către Belarus ca parte a atacului hibrid îndreptat împotriva Poloniei, Lituaniei și Letoniei. Aceeași instrumentalizare a fost denunțată și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele american Joe Biden, după o întrevedere care a avut loc săptămâna trecută la Casa Albă.

Drept răspuns, UE și-a modificat regimul de sancțiuni pentru a putea răspunde crizei de refugiați generată de regimul de la Minsk, iar SUA au anunțat că pregătesc noi sancțiuni împotriva Belarusului, în coordonare cu UE, pentru a denunța “atacurile persistente” asupra drepturilor omului

Situaţia din această regiune a fost foarte tensionată de la anexarea în 2014 de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea. De peste şapte ani, Ucraina se află în conflict cu separatiştii pro-ruşi în partea de est a teritoriului său, notează AFP.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit și Ucraina au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene într-o perioadă de tensiuni accentuate cu Rusia

Published

on

@ UK Ministry of Defence/Twitter

Regatul Unit și Ucraina au încheiat un tratat care va permite Kievului să ceară împrumuturi de la Londra pentru a cumpăra nave de război și rachete britanice, într-o perioadă de tensiuni sporite cu Rusia, informează Digi24.

Declarația a fost făcută marți seară, după ce secretarul apărării Ben Wallace a vizitat Ucraina și pe măsură ce îngrijorarea crește în rândul aliaților din NATO cu privire la mobilizarea considerabilă și neobișnuită de forțe rusești la granițele Ucrainei, precum și în interiorul peninsulei anexate Crimeea.

Miniștrii britanic al apărării și omologul său ucrainean Oleksii Yuriyovych Reznikov și-au exprimat îngrijorarea cu privire la consolidarea și activitatea militară a Rusiei în jurul granițelor Ucrainei într-o declarație comună. De asemenea, cei doi au precizat că guvernele lor „nu au nicio dorință de a fi adverse sau de a căuta în vreun fel să încercuiască strategic sau să submineze Federația Rusă.” Cu toate acestea, „suveranitatea națională și integritatea teritorială a Ucrainei sunt de necontestat”, au subliniat cei doi miniștri.

În ciuda faptului că Ucraina nu este membră a NATO, aliații s-au angajat să sprijine țara în disputa cu Moscova.

„Regatul Unit este alături de poporul ucrainean și va menține hotărârea sa de lungă durată de a-l sprijini. Suntem de neclintit în acest sens și, împreună, rămânem vigilenți și uniți în apărarea valorilor și libertăților noastre comune”, au declarat miniștrii.

Rusia a mobilizat zeci de mii de soldați la granița cu Ucraina, în timp ce SUA au lansat avertismente cu privire la o invazie iminentă prin care Rusia ar putea încerca să ocupe mai multe teritorii din Ucraina.

Cu toate acestea, președintele rus Vladimir Putin a calificat ulterior drept alarmiste declarațiile potrivit cărora Rusia ar pregăti o invazie a Ucrainei.

Ministerul Apărării a dezvăluit că acordul-cadru interguvernamental dintre Londra și Kiev a fost semnat săptămâna trecută în capitala britanică.

Întâlnirea de marți a fost, potrivit reprezentanților celor două state ca fiind „următoarea etapă în cooperarea bilaterală pentru consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei și creșterea interoperabilității”.

Tratatul va permite Ucrainei să încheie un acord de finanțare cu UK Export Finance, agenția britanică de credit la export.

Acest lucru înseamnă că va putea primi finanțare asistată pentru contractele cu furnizorii britanici.

Pe lista de achiziții a Ucrainei, în valoare de 1,7 miliarde de lire sterline, se află două nave de vânătoare de mine, producția comună a opt nave purtătoare de rachete și a unei fregate, precum și achiziționarea de arme pentru navele existente.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL8 hours ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Lupta pentru prosperitate și justiție au determinat pașii R. Moldova spre UE

ENGLISH9 hours ago

On its 25th anniversary, ARPIM launched a working paper with policy makers on health system resilience

U.E.9 hours ago

Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Parlamentul European solicită noi norme pentru a sprijini migrația legală a forței de muncă în Europa

ROMÂNIA10 hours ago

Prima bancnotă care va celebra o personalitate feminină. BNR va pune în circulație din 1 decembrie noua bancnotă cu valoare de 20 de lei, cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană propune un cadru actualizat pentru călătoriile dintr-o țară terță în UE, acordând prioritate călătorilor vaccinați, cu garanții solide

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de viziune, nu de praf în ochii oamenilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ1 day ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ2 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA2 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending